ANALIZĂ FORDAQ: Greenpeace și Agent Green, principalii factori de manipulare ai opiniei publice pe tema defrișărilor de păduri în România

Distribuie acest articol!

În ultimii ani, activitățile de administrare a fondului forestier și din industria lemnului au fost permanent denigrate cu complicitatea tacită a autorităților române care nu au oferit opiniei publice informații pertinente despre aceste domenii de activitate sau mai rău, au dezinformat ele însele.

Exemple de campanii de dezinformare, larg mediatizate în spațiul public din România:

  • Anii 2015-2017: Greenpeace: “În România dispar 3 ha de pădure pe oră.” “România rămâne fără păduri.”
  • 2018: Agent Green și Environmental Investigation Agency: „Estimăm că circa 50% din lemnul tăiat în România a provenit din surse ilegale în ultimul deceniu”. Principalul mesaj al raportului EIA (Environmental Investigation Agency) prezentat public, marţi 17 iulie 2018 și larg difuzat pe plan internațional a avut drept scop denigrarea industriei lemnului din România şi convingerea beneficiarilor externi de a nu mai cumpăra produse din lemn românesc. Autoritățile române nu au reacționat la acest mesaj profund antinațional.
  • 2019: Fundatia Euronatur, împreună cu Agent Green, lansează un studiu satelitar care legitimează ideea existentei unei suprafete de peste 500 000 ha de “old growth and primary forest”, termen asimilat confuz pădurilor virgine și cvasivirgine, păduri care nu sunt protejate de statul român. “Ultimele păduri virgine ale Europei sunt defrisate în România”, se clamează în campanii media larg distribuite în toata Europa.
  • 2019: Rezultatele Inventarului Forestier Național sunt prezentate trunchiat, comparându-se două cifre care nu au nici o legătură: Raportarea Institutului Național de Statistică pentru lemnul recoltat (18 milioane mc), care se referă la volumul brut comercializabil și volumul “dispărut” dat de Inventarul Forestier Național, care se referă la biomasa aeriană totală. Diferența aceasta se regăsește și în alte inventare forestiere naționale, fiind caracterizată ca diferență dintre „commercialised volume versus total drain.“. Domnul Ministru Costel Alexe legitimează, prin luări de pozitie numeroase, această confuzie, ignorând pozitiile publice ale Academiei de Stiinte Agricole și Silvice și ale Institutului Nationale de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură- Marin Drăcea.
  • 2019: Comisia Europeana preia în mod necritic informațiile transmise într-o plângere de către Agent Green și Euronatur, informații necontrazise de autoritățile române, și deschide o procedură de pre-infrigement, de solicitare de clarificări din partea autorităților române.
  • 2020: Dl. Ministru Costel Alexe alimentează știri false legate de continuarea amplificată a tăierilor ilegale în România. Lansează acuzatii privind constatarea „celei mai mari tăieri ilegale din pădurile României din ultimii 5 ani, 100.000 mc masă lemnoasă”, furt „constatat” la Ocolul Silvic Sighet. În fapt, conform unei note de precizări și clarificări transmise de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, față de aspectele incriminate la Ocolul Silvic Sighet: faptele sunt din perioada 2005-2011, au fost constatate și sancționate în anii 2011-2013, iar de atunci nu au mai fost constatate tăieri ilegale în zona în cauză!

În această conjuctură și pe acest fond de perceptie eronată asupra domeniului pădurilor, partide, europarlamentari, ONG-uri de mediu și alte grupuri de Facebook au speculat că, în perioada stării de urgență, „pădurile sunt defrisate” și este necesară oprirea tăierilor pe perioada de urgentă.

În loc să contrazică imediat cu date și cifre această perceptie și să repudieze posibilitatea „opririi tăierilor”, domnul ministru Costel Alexe a afirmat că „va analiza” această posibilitate.

Înțelegând că linia populistă și demagogică pe care a mers până în prezent este pe cale să producă efecte economice, sociale și chiar de mediu grave, ajungându-se la o linie roșie care nu poate fi trecută (oprirea activităților din domeniul forestier) în data de 06.04.2020 domnul ministru Costel Alexe a comunicat concluziile studiului de impact la Ministerul Mediului privind consecințele negative privind blocarea activitatii în domeniul silvic.

În data de 06.04.2020 dl Ministru Costel Alexe a comunicat concluziile analizei, în urma unui studiu de impact al consecințelor negative privind blocarea activitătii în domeniul silvic, o pozitie echilibrată și normală, cu argumente imabatabile și de bun simt, după cum urmează:

  • Pe plan social, măsura ar afecta 3,5 milioane de gospodării din România, care se încălzesc cu lemne.
  • Mai mult, peste 100.000 de oameni vor intra în șomaj tehnic sau, mai rău, vor fi concediați. O estimare rapidă ne-a arătat că aproximativ jumătate de milion de români, care sunt direct sau indirect dependenți de sectorul silvic, ar fi sever afectați financiar și social prin aceasta măsură. Micii operatori economici, cei cu câte 10-20 angajați, vor falimenta imediat. Vorbim de 4600 de mici firme de exploatare și 7.000 de firme de prelucrare și din industria mobilei. Aceste consecințe ar adânci criza cu care se confruntă România acum.
  • Pe plan economic, România ar avea mult de suferit, având în vedere faptul că sectorul forestier și al prelucrării lemnului reprezintă 3,5% din PIB.
  • Stoparea tăierilor legale ar însemna un dezastru în primul rând pentru mediu. Cele aproximativ două milioane de metri cubi de lemn proveniți din doborâturi de vânt ar ajunge să infesteze pădurea sănătoasă, așa cum s-a mai întâmplat și în alte țări din Europa, iar consecințele au fost extrem de grave.
  • 52% dintre pădurile României sunt proprietate privată. Ar însemna să dăm o interdicție asupra fructificării proprietății private. Falimentul administratorilor de păduri, adică al celor care asigură acum paza, îngrijirea și regenerarea pădurilor private, ar însemna o deteriorare a pădurilor și imposibilitatea de a mai preveni tăierile ilegale.
  • Toate cele de mai sus ne arată clar că nu este bine și nici constituțional să luăm această măsură extremă.
  • Pădurea este o resursă regenerabilă, pe care avem datoria să o protejăm printr-un management sustenabil, atât pentru valorificare, cât și pentru regenerare, pentru a proteja mediul și a combate schimbările climatice.

Această pozitie a venit în contradictie cu valul de dezinformare creat, asa cum aminteam, în ultimii ani, despre realitățile din domeniul forestier.

Anticipând acest val de neînțelegere a argumentelor domniei sale, dl Ministru Costel Alexe a început să furnizeze opiniei publice informatii prin luări de pozitie ale purtătorului de cuvânt al Ministerului, dl Mihai Drăgan, în cadrul unei conferinte publice organizate de Greenpeace, prin luări de poziție ale Consilierului domniei sale, dl Mihai Enescu și ale Secretarului de Stat pentru Păduri, dl Gelu Puiu. Informațiile au fost difuzate semioficial, prin luări de poziție pe Facebook.

Comunicările care desființează manipulările despre sectorul forestier și industria lemnului, bine cunoscute de specialiștii din domeniu, dar comunicate acum și de autorități

1. FALS: Se defrișează pădurile sub umbrela „situației de urgență”.

Ministerul a comunicat statistici care arată că în luna martie 2020 s-a transportat cu 17% mai puțin decât în martie 2019! Faptul că „se fură pădurile” în starea de urgentă este desfiintat:

https://www.facebook.com/groups/forestieri.fordaq/permalink/1092409081126833/

2. FALS: Agent Green: avem peste 500.000 ha de păduri seculare și primare pe care statul român nu le protejează!

Universitatea Transilvania din Brasov, prin Grupul de Expertiză Forestieră, a făcut public rezultatul unei analize efectuate, la solicitarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, privind studiul Primofaro.

Studiul Primofaro a fost elaborat de către Fundatia Euronatur având ca partener Agent Green și reprezintă baza stiintifică a clamării existentei în România a peste 500.000 ha de păduri „seculare și multiseculare” care nu sunt protejate de către statul român. Aceste asertiuni au fost preluate în mod necritic și de către Comisia Europeana, care a inclus acest studiu intre referintele sale în scrisoarea de infrigement la adresa României.

Concluziile Grupului de Expertiză Forestieră:

– studiul face o confuzie conceptuală voită intre pădurile virgine și cvasivirgine și pădurile seculare și primare.

– în România, 90% din păduri au structuri similare celor naturale, conform datelor IFN, tocmai datorită regimului silvic care impune tratamente intensive, cu promovarea regenerării naturale și a tipului natural fundamental de pădure.

– în România, existenta pe suprafete vaste a „pădurilor seculare” este impusă tocmai de regimul silvic, reglementat unitar pentru intreg fond forestier national, care promovează pentru principalele specii forestiere vârste ale exploatabilitătii de peste 100 de ani, iar pentru pădurile incluse în grupe functionale de protectie chiar 120-140 de ani!

– existenta acestor păduri se datorează protejării constiente și considerării inclusiv a functiilor de mediu și de protectie a biodiversitătii în sistemul de zonare functională a pădurilor din România!

– existenta pădurilor seculare și cu structuri similar naturale este cazul comun și nu exceptia în pădurile româniei, un rezultat nu al lipsei interventiei omului, ci tocmai a interventiei constiente a acestuia! Este o realizare a silviculturii românesti.

Concluzia analizei Grupului de Expertiză Forestierâ: studiul Primofaro oferă o evaluare precară și nu poate fi folosit în luarea de decizii coerente și mai ales pragmatice pentru conservarea biodiversitătii din pădurile româniei.

https://www.facebook.com/groups/forestieri.fordaq/permalink/1093053577729050/

http://gef.unitbv.ro/index.php/comunicate?fbclid=IwAR2IXfVyFE299gQOUVTZGYCSGujpb9T1X5a1ZY3ZC6JBSeW77elp6x0cZT0

3. FALS: Inspectorul Pădurii nu funcționează! SUMAL nu funcționează! Un transport din 5 este ilegal! La fiecare transport legal se transportă încă unul ilegal!

In statistica oficiala furnizata de Ministerul Mediului apare statistica interogarilor în Inspectorul Pădurilor, cu 164.329 de transporturi verificate în luna martie 2020, dintre care doar 12-14/zi sunt semnalate ca suspecte la Politie și doar 2/zi în medie se confirmă! Sistemul Inspectorul Pădurilor funcționează, practic din 164.329 mii de transporturi de masa lemnoasa în luna martie 2019 doar 2/zi se confirma a fi ilegale, adica un procent insignificant.

4. FALS: În România se taie și nu se împădurește:

Dl Mihai Enescu, consilierul d-lui Ministru Costel Alexe, comunică faptul că, în România, dintre cele aproximativ 28.000 ha parcurse anual cu tăieri definitive, de regenerare, marea majoritate se regenerează natural iar diferenta, de 10-12.000 ha pe an se regenerează prin împăduriri. Regenerarea naturală a pădurilor este foarte bună și este o practică de exceptie a silviculturii românești.

Dl Secretar de Stat Gelu Puiu comunică faptul că „În urma măsurătorilor efectuate în teren reiese faptul că între cele două cicluri de măsurători (IFN 1 și IFN 2), se constată o creștere a suprafețelor terenurilor acoperite cu arbori în IFN2 (de la 6.900.962 ha la 6.929.047 ha). La fel de important este și un alt aspect: scăderea suprafețelor terenurilor destinate împăduririi (de la 78.457 ha la 56.653 ha) și a altor terenuri goale (de la 66.637 ha la 51.907 ha). Acest lucru se datorează lucrărilor de regenerare efectuate în perioada dintre cele două cicluri IFN.” Suprafata terenurilor goale, destinate împăduririi, este la nivel national de sub 1 % din suprafata pădurilor, infimă, suprafețe și ele în curs de împădurire.

Suprafata pădurilor României a crescut și crește permanent. Chiar și suprafețele pe care au existat și exista tăieri ilegale reintră în circuitul silvic, pentru că rămân terenuri cu destinatie forestiera și se împăduresc.

5. FALS: Armata va păzi pădurile.

Crearea unei percepții de criză pivind paza pădurilor a condus la solicitarea ca Armata să păzească pădurile. Absurd!

Sensul ordonantei militare este ca personalul Garzii Forestiere să poată participa în punctele fixe de control organizate de Armata. Armata nu are atributii pe linie de verificare a regimului silvic. Întărirea controlului s-a realizat prin participarea personalului Gărzilor Forestiere și al personalului silvic în punctele fixe de control.

6. FALS: „În România dispar 3 ha/ora”.

Evident, în contextul în care am arătat că suprafața pădurilor României a crescut, știrea este falsă. Dar de unde vine ea?

Dl Mihai Enescu, consilierul d-lui Ministru Costel Alexe, explică confuzia voită pe care se bazează și această informatie falsă: “Se parcurg anual cu tăieri definitive, adica tăieri prin care se regenerează pădurea, în medie 27.043 ha/an, ceea ce înseamnă 3, 08 ha/oră. “

Cele 27.043 ha/an parcurse cu tăieri definitive an reprezinta doar 0,4 % din suprafata pădurilor, adică în acest ritm toate pădurile româniei ar fi parcurse cu tăieri de regenerare în aproximativ 250 de ani! În mod normal, pentru a asigura principiul contituitătii, perioada de regenerare conform ciclurilor naturale de viată și maturitate ale pădurilor, conform regimului silvic, este de 110-130 de ani. Dacă tinem cont și de pădurile incluse în arii protejate sau cu diferite restrictii de recoltare a masei lemnoase, ajungem la procentul pe care îl cunoastem de recoltare a maxim 60 % din cresterea pădurii din România! Recoltările de masă lemnoasă din pădurile României sunt sustenabile. Conform datelor Inventarului Forestier National, volumul – rezervorul de carbon- din pădurile României a crescut cu peste 120 milioane mc în ultimii 5 ani!

7. FALS: Exportăm lemn brut, pleacă lemn din România cu trenurile!

Într-o postare pe Facebook, dl Ministru Costel Alexe arată:

„Dat fiind faptul că în ultima perioadă au apărut în spațiul public numeroase materiale foto/video cu garnituri de tren ce sunt prezentate ca fiind ”100%” buștean românesc ce merge la export, inspectorii Gărzii Forestiere Brașov au întreprins un control în Gara Sfântul Gheorghe, iar la verificarea actelor de însoțire a mărfii s-a constatat o garnitură de 44 vagoane ce transporta legal peste 1500 de metri cubi, masă lemnoasă din Cehia cu destinația Covasna. Totodată, controlul a evidențiat că doar în ultima săptămână au mai fost încă 3 transporturi similare de import de masă lemnoasă pe ruta Curtici-Sfântul Gheorghe.”

Trenurile cu bușteni care sunt filmate și circulă pe grupurile care dezinformează pe Internet intră în țară! TOATE intră în țară. Practic nu există export de lemn brut – de buștean – din România cu trenurile!

Dl. Mihai Drăgan, purtătorul de cuvânt al Ministerului, a expus într-o dezbatere organizată de Greenpeace ceea ce oricine se uită pe statistici poate verifica imediat: România a importat în ultimii ani, ca medie, aproximativ 3.000.000 mc lemn brut, iar exporturile sunt mai putin de 300.000 mc. România este un mare importator de lemn brut!

8. FALS: exportam produse din lemn fără valoare adăugată mare!

Vă propunem pentru documentare o analiză a portalului economic Curs de Guvernare:

Perceptia publică despre exporturile de lemn brut este falsă:

 ExportImportBalanța
Lemn și plută489.2235.2254
Mobilă și părțile ei2270.2844.51425.7

Curs de guvernare: „O altă percepție care nu se suprapune peste datele economice seci este aceea a importanței exporturilor de lemn în raport cu cele de mobilier. Balanța export-import apare pozitivă la primele, cu doar 254 milioane euro pe 11 luni din 2019, dar este departe de plusul de 1.425,7 miliarde euro consemnat de cele din urmă. Adică e loc de mai bine, dar nu aceasta este marea problemă.”

Dacă intrăm putin în detallii, descoperim, pentru sectiunea de „lemn”, că importurile de 235,2 milioane euro includ importuri de lemn rotund de 3 milioane mc, iar exporturile în această categorie sunt în cvasitotalitate exporturi de cherestea, bazate și pe aceste importuri de lemn brut. Practic România este un importator de lemn brut și un exportator de produse finite și semifinite. Avem o industrie a lemnului competitivă și performantă.

https://www.facebook.com/groups/forestieri.fordaq/permalink/1090846207949787/

9.Fals: Din România se taie anual ilegal 20 milioane mc masă lemnoasă.

Această cifră a fost vehiculată în spatiul public și legitimată de către dl Ministru Costel Alexe cu ignorarea punctelor de vedere exprimate public de cele mai înalte foruri științifice pentru domeniul silviculturii din România, Academia de Știinte Agricole și Silvice și Institutul National de Cerccetare și Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea, precum și de colective de cercetători de la Universitățile din Brasov și din Suceava.

 Confuzia a provenit din prezentarea trunchiată a rezultatelor Inventarului Forestier National, prin compararea a două cifre care nu au nici o legătură: Raportarea Institutului Național de Statistică – 18 milioane mc recoltati-se referă la volumul brut comercializabil, în timp ce Inventarul Forestier Național se referă la biomasa aeriană totală dispărută ca medie între două cicluri IFN. Nu există nicio corelație între aceste două sisteme de raportare. […] Situația aceasta este cunoscută și în alte inventare forestiere naționale, fiind caracterizată ca diferență dintre commercialised volume versus total drain.

Combaterea schimbărilor climatice- păduri administrate sau neadministrate?

Dar cum este bine să gestionăm pădurile din punct de vedere al mediului, pentru combaterea schimbarilor climatice? Să avem păduri administrate, cu recoltarea sustenabilă a masei lemnoase, sau păduri neadministrate – să nu mai recoltăm masă lemnoasă?

Contribuția sectorului pădure-lemn în combaterea schimbărilor climatice se exercită prin patru pârghii:

  • sechestrare de carbon și depozitare în păduri
  • stocarea carbonului în produsele din lemn;
  • substituția amprentei de carbon echivalente dacă s-ar folosi alte materiale decât lemnul, deci reducerea echivalentă de emisii;
  • înlocuirea energiei- reducerea echivalentă de emisii.

Contribuția sectorului forestier-lemn la neutralitatea carbonului

Sectorul lemnului forestier este un sector strategic pentru neutralitatea carbonului până în 2050, pentru că răspunde acestor două nevoi:

  • să furnizeze economiei energie și produse bazate pe bio-resurse regenerabile;
  • contribuie puternic la menținerea rezervorului de carbon din sectorul terestru, inclusiv prin sechestrarea carbonului în păduri și produse din lemn.

Un studiu german “Efectul de atenuare a schimbărilor climatice al bioenergiei provenite din pădurile administrate sustenabil în Europa Centrală”, realizează o comparație al contribuției domeniului pădurilor pe linie de combatere a schimbărilor climatice, comparând contribuția pădurilor administrate- din care se recoltează sustenabil lemn- și a pădurilor neadministrate, păduri virgine.

Preluăm sintetic din concluziile studiului:

  • studiul își propune să cuantifice efectul administrării durabile a pădurilor din Europa Centrală asupra atenuării schimbărilor climatice, luând în considerare întreaga gamă de utilizări, inclusiv producția de energie și vom compara efectul acesta calculat complet cu opțiunea de neadministrare.
  • studiu se bazează pe date din Germania, Republica Cehă și Slovacia. Utilizăm date referitoare la stocurile de carbon și exploatările din pădurile gestionate de Inventarul National Forestier German (BMEL, 2014; BWI-3,2012) și date privind stocurile de carbon din studii efectuate în păduri neadministrate din Republica Cehă și Slovacia (Korpel, 1995). Scoaterea pădurilor din administrare are o istorie lungă în fosta Cehoslovacia unde s-au înființat rezervații forestiere încă din 1895. Korpel (1995) a efectuat inventare succesive între anii 1895 și 1983 în aceste rezerve forestiere pe traiecte de 60 – 100 m lungime.
  • Luând ca exemplu Parcul National Hainich (pădure neadmnistrată, n. red), inventarele repetate arată o creștere a stocurilor de 0,4 m3 /ha/an (Hainich, 2015). Ceea ce reprezintă aproximativ 5-10 % din creșterea pădurilor administrate, subliniez eu. 
  • În acest studiu demonstrăm că potențialul de atenuare a schimbărilor climatice la nivel regional al pădurilor gestionate durabil este de aproximativ 10 ori mai mare decât acela al pădurilor neadministrate, pe baza duratei de viață a arborilor în păduri fără management.
  • Efectul de atenuare a schimbărilor climatice este direct prin stocarea carbonului în păduri și produse din lemn dar și prin efectul de substituție al energiei din lemn prin înlocuirea de combustibili fosili.
  • Efectul total al pădurii administrate sustenabil în atenuarea schimbărilor climatice variază între 3,2 și 3,5 t CO2 echiv. ha− 1 an− 1. 
  • În pădurile administrate, în total, cantitatea de lemn care este utilizată în cele din urmă pentru producția de energie poate fi transformată în echivalenți diesel pe baza conținutului de energie din lemn și diesel/motorină sau într-un mix energetic. Volumul de 5,33 m3 lemn /ha/an disponibil pentru substituție corespunde la aproximativ 0,87 m3 diesel /ha/an ținând cont de necesarul de combustibil fosil pentru producție (Tabel 2). Acesta se traduce într-o economie netă de 1,93 t CO2-echiv./ha/an, când se tine cont și de eficiența conversiei energetice. Dacă lemnul este folosit pentru înlocuirea mix-ului energetic menționat, economiile de emisii echivalente CO2 ar fi de2,15 t CO2-echiv. /ha/an. Cuantificând efectul total de atenuare a schimbărilor climatice ale pădurilor administrate ar trebui adăugată și variația stocurilor. Efectul total de atenuare a schimbărilor climatice ar fi suma variației stocurilor plus economiile din substituirea energiei, ajungând la economii de la 3,22 la 3,45 t CO2-echiv. / ha/an.
  • Pădurile de neadministrate, desemnate pentru conservarea naturii, contribuie la atenuarea schimbărilor climatice prin stocarea carbonului doar aproximativ 0,37 t CO2 echiv. ha− 1 an− 1. În cazul acestor păduri neadministrate nu are loc substituția combustibililor fosili.

Prin urmare, scoaterea pădurilor de sub administrarea sustenabilă și activă reduce substanțial beneficiile atenuării schimbărilor climatice. Ar trebui să existe un cost de atenuare pentru trecerea pădurilor din Europa Centrală dintr-un regim de administrare activă într-un regim de protecție. Întrucât sectorul energetic, nu cel forestier, este recompensat pentru beneficiile climatice ale bioenergiei, propunem o taxă pe CO2 pentru a compensa contribuția managementului forestier activ la substituirea combustibililor fosili și la atenuarea schimbărilor climatice. Acest lucru ar stimula producția de lemn pentru diverse utilizări, inclusiv pentru producția de bioenergie.

Concluzia este simplă: prin administrarea sustenabila a pădurilor efectul pe linie de combatere a schimbărilor climatice este de 10 ori mai mare la o pădure administrată față de o pădure neadministrată! Beneficiind în acelasi timp de exercitarea integrala a functiilor de protectie ale pădurilor și cu conservarea biodiversității!

Aceasta este balanța între functiile de mediu, sociale și economice ale pădurii pe care o realizează administrarea sustenabilă a pădurilor, iar silvicultura românească are realizări exceptionale, recunoscute la nivel european, prin existența în România a celor mai valoroase păduri din Europa! Pădurile seculare și primare din România nu sunt exceptia, ci regula, și sunt rezultatul interventiei constiente a omului, prin păstrarea în echilibru a balantei intre functiile de mediu, economice și sociale a pădurilor!

Răspunsul la dezbaterea din spatial public nu poate fi decat unul: tăierile ilegale trebuie combătute și sanctionate, solutia de ansamblu nu poate fi decât o gestionare sustenabilă a pădurilor, PĂDURI ADMINISTRATE!

Iar resursele de lemn, din păduri gestionate durabil, reprezintă unul dintre pilonii economiei viitorului, economiei verzi, a bioeconomiei!

Referințe:

1.Studiul german “Efectul de atenuare a schimbărilor climatice al bioenergiei provenite din pădurile administrate sustenabil în Europa Centrală”

Schulze ED, Sierra CA, Egenolf V, et al. The climate change mitigation effect of bioenergy from sustainably managed forests în Central Europe. GCB Bioenergy. 2020;00:1–12. https://doi.org/10.1111/gcbb.12672

Poate fi găsit tradus în limba română aici: „Efectul de atenuare a schimbărilor climatice al bioenergiei provenite din pădurile administrate sustenabil în Europa Centrală”

2. Extras din proiectul de Strategie Națională a Franței privind reducerea emisiilor de carbon – sectorul pădure-lemn: https://www.fordaq.com/newsletter/3430/Padurelemn.pdf

3. Comunicat Regia Nationala a Pădurilor – Precizari privind taierile de la Ocolul Silvic Sighet. https://www.facebook.com/groups/forestieri.fordaq/permalink/1081798068854601/

4. Comunicat Universitatea Transilvania din Brasov – Grupul de Expertiza Forestiera- analiza lucrarii Primofaro realizata de fundatia Euronatur.

http://gef.unitbv.ro/images/Documents/Anexa_raspuns_MMAP_referitor_la_Primofaro_2020.04.06.pdf

5. Comunicat Universitatea Transilvania din Brasov – Grupul de Expertiza Forestiera- raspuns la solicitarea de informatii de catre Avocatul Poporului.

http://gef.unitbv.ro/images/Documents/Raspuns_Avocatul_Poporului_2020.03.03.pdf


Distribuie acest articol!