Zona Metropolitană Târgu-Jiu,  o zonă pierdută: Marcel Romanescu provoacă pierderi de peste 70 de milioane de euro! Banii din PNRR nu pot fi furați însă cei de la stat da

De regulă, Zonele Metropolitane sunt entități asociative care se crează în jurul unor „metropole” sau UAT mai dezvoltate. Principiul care stă la baza formării zonelor metropolitane este acela de dezvoltare în jurul unor poli de dezvoltare – municipii reședință de județ sau capitala României, unde afacerile trebuie să se extindă prin „centrifugare” spre zonele cu spațiu mai generos și spre resursa umană care locuieștese în localitățile adiacente. Mai mult și serviciile de utilități publice trebuie extinse spre exterior, pentru a crește gradul de utilizare a lor și de satisfacție a populației.

Faza 1, înainte de intrarea în vigoare a L246/2022 – privind zonele metropolitane

Zona Metropolitană Târgu Jiu (ZMTJ) a fost înființată, inițial în 2020, pe principiul Asociațiilor de Dezvoltare Inercomunitare, în baza OUG 57/2019 – codul administrativ și a OG 26/2000 – cu privire la asociații și fundații, dar înainte de intrarea în vigoare a L246/2022 – privind zonele metropolitane, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

ADI are în componență următoarele UAT: Bumbești Jiu, Bălănești, Bălești, Dănești, Drăguțesti, Lelești, Scoarța, Stănești, Mușetești, Peștișani, Runcu, Telești, Tismana, Godinești, Ciuperceni și Câlnic.  Pentru primele 3 luni a fost ales un președinte, Dan Carlaonț, 19.04 – 19.07.2022.  

La început constituirea ADI s-a făcut doar pe principiul voinței de liberă asociere a unor primari, alții fiind excluși din start (Rovinari, Tg-Cărbunești, Țicleni dar și CJ GJ) deși ar fi putut da echilibru și greutate zonei. Înainte de constituirea Zonei Metropolitane Târgu Jiu nu a existat un studiu pentru resursele: umane, fianciare și naturale, companii existente cu rezultatul financiar, oportunitățile de afaceri, trafic și transport public local, alte utilități publice etc.

În forma primei faze, ADI Târgu-Jiu – a fost eligibilă pentru finanțare din PNRR – C10, fondul local – transport verde, prin care fiecare UAT constituentă a zonei ar fi putut să achiziționeze mijloace de transport verzi (microbuze electrice) și stații de încărcare. Nicio UAT din zonă nu a aplicat, distinct și nici prin ADI ZMTJ, pentru accesarea C10 – Fondul Local, pentru că primarul Marcel Romanescu a venit în AGA din aprilie 2022, cu un mesaj descurajator făcând afirmații derutante: „Nu putem face transport public în comun pe Zonă pt că pe Târgu Jiu costă 8 milioane lei pe an subvenții și voi veți plăti mulți bani din bugetele locale (fără să spună că de fapt subvenițiile astea sunt pentru vechiturile de la Transloc, iar microbuzele verzi au costuri foarte mici de întreținere.) Astfel s-a ratat apelul 1 din C10 PNRR.

Faza a 2-a – După intrarea în vigoare a L246/2022 – privind zonele metropolitane

Art. 5 și Anexa 1 a L246/2022, reglementează Teritoriul metropolitan al ADI-ZMTJ, trebuind să fie formată din primele două coroane urbane care înconjură metropola (municipiul, municipiul reședință de județ, capitala României).

Astfel la Tg-Jiu, conform regulei din L246/2022, ZMTJ ar trebui să fie formată din : 

• prima coroană urbană, UAT: Bumbești Jiu, Bălănești, Bălești, Dănești, Drăguțesti, Lelești, Scoarța, Stănești și Turcinești.
• a doua coroană urbană, UAT: Rovinari, Târgu Cărbunești, Țicleni, Albeni, Arcani, Bâlteni, Bengești-Ciocadia, Crasna, Mușetești, Peștișani, Runcu, Săcelu, Schela, Telești.

La data actualizării noului Statut al ZMTJ (iulie-august 2022) în baza L246/2022, membrii semnatari ai Statutului, care fac parte din „Asociația de Dezvoltare Intercomunitară  Zona Metropolitană Târgu Jiu” sunt:

1. În prima coroană urbană sunt situate UAT semnatare ale Statutului, respectiv: Bumbești Jiu, Bălănești, Bălești, Dănești, Drăguțesti, Lelești, Scoarța, Stănești.
2. În cea de-a doua coroană urbană sunt situate UAT semnatare ale Statutului, respectiv: Mușetești, Peștișani, Runcu, Telești.
3. UAT semnatare ale Statutului anterior intrării în vigoare a Legii nr. 246/2022, cărora le sunt aplicabile dispozițiile art. 21 alin. 5 din Legea nr. 246/2022 (adică cele care sunt în afara coroanei 1 și 2) și care rămân membre ale zonei metropolitane sunt: Tismana, Godinești, Ciuperceni și Câlnic.

UAT situate în cadrul teritoriului metropolitan al Municipiului Târgu Jiu, astfel cum este definit de art. 5 și Anexa nr. 1 din Legea nr. 246/2022 (coroana 1 și 2), dar care  nu sunt semnatare ale prezentului Statut actualizat, pot adera ulterior la ADI – ZMTJ, cu respectarea art. 6 alin. 5 din L246/2022 și vor avea aceleași drepturi și obligații ca și membrii care au aderat anterior.

Astfel că în aug-sep 2022, s-a depus la Tribunal noul statut al ZMTJ fără a se atașa și documente cu privire la alegerea consiliului director (format din 3-5 membri) și a Președintelui – aceștia trebuind să fie aleși de către AGA ZMTJ.

Dosarul a fost admis de instanță, dar CU SPECIFICAȚIA CĂ REPREZENTANTUL AUTORITĂȚII LOCALE A CERUT SĂ SE NOTEZE CĂ LIPSA UNUI CONSILIU DIRECTOR (CD) ȘI AL UNUI PREȘEDINTE ALES DUCE LA PIERDERI DE FONDURI EUROPENE .

Pierderi de peste 70 de milioane de euro

Prin înregistrarea la Tribunal a ZMTJ conform L246/2022, dar fără CD și Președinte, Zona exista juridic dar NEFUNCȚINALĂ, nefiind eligibilă pentru finanțare nici de la bugetul de stat cât și nici din fonduri UE.

Astfel, apelul 1 și apelul 2 pt PNRR, C10 a fost ratate la comanda lui Romanescu, infrastructura de transport verde (microbuze și autobuze electrice, depouri și stații de încărcare) în valoare de peste 70 milioane euro nefiind accesată. Dacă un astfel de proiect de infrastructură ar fi fost pus în operă pe întreaga suprafață a UAT-urilor din ZMTJ, atunci o mare parte din traficul format din autoturismele care intră/ies în/din Tg-Jiu ar fi fost preluat de transportul public și locuitorii ZMTJ ar fi beneficiat de acest nou sistem de transport modern și civilizat, poluarea fiind redusă.

Acest tip de transport public extins pe aria ZMTJ ar fi fost posibil în condițiile în care există o companie de transport public local, Transloc SA, aparținând municipiului Tg-Jiu, a cărei licență se putea extinde foarte ușor pentru întreaga suprafață a ZMTJ. În plus, traseele noi se puteau extinde foarte simplu pe întreaga suprafață a ZMTJ prin simple acte adminsitrative (HCL și HCJ) funcție de nevoile oamenilor și de încărcări, doar dacă din ZMTJ ar fi făcut parte și CJ Gorj ca proprietar al traseelor pentru transport public județean. Județul Gorj putea fi cooptat în zonă doar la momentul creării ei, pe legea veche, însă Romanescu nu a dorit ca din ZMTJ să facă parte și CJ Gorj deorece avea temeri că i-ar fi luat fața Cosmin Popescu – cel care acum îl vrea candidat PSD la Primărie.

Lista de proiecte ratate de zona metropolitană

1. PNRR- COMPONENTA C10

RUNDA 1

• nu s-a votat transportul metropolitan în ședința AGA. Primarul Romanescu a adus „argumente” pentru a NU vota transportul metropolitan (a vorbit despre costurile mari pe care le vor avea, s-a raportat la costurile pe care le au cu Transloc neluând în calcul faptul ca microbuzele/autobuzele sunt electrice. După ce a convins Primarii aceștia s-au reorientat și au depus doar cu UAT-ul pe care îl reprezintă). Dacă s-ar fi depus solicitări de finanțare, ZMTJ ar fi beneficat de câte un microbuz pentru fiecare comună (16 microbuze) 2 microbuze pentru orașul Tismana, 2 microbuze pentru orașul Bumbești-Jiu, 6 microbuze și 3 autobuze electrice pentru mun Tg Jiu, un depou și stațiile de încărcare aferente.

RUNDA 2

• nu a existat avut CD și Presedinte, aleși conform noii L246/2022. Consultanții au întocmit noul statut, dar în momentul în care l-au prezentat Primarului Romanescu, acesta împreuna cu jurista, Pițu Alina, au stabilit ca nu se va depune la tribunal decât statutul, nu și Președintele și CD aleși conform noii legi. S-a explicat că se vor pierde banii din apelul 2 PNRR- C10 – transport metropolitan, tehnologie tic/its, construire blocuri nZeb, piste de bicicletă în teritoriul zonei metropolitane, etc. Au înțeles foarte bine și au afirmat că își asumă faptul ca blochează proiectele ZMTJ.
• Fără doumentele statutare și fără CD și președinte aleși, NU s-a putut aplica.

• Administratia fondului de mediu 
• programul statii de reîncarcare cu putere normală depunerea din 7 noiembrie – ZMTJ fiind neeligibilă fără CD și  președinte
• programul – piste de bicicletă – ZMTJ fiind neeligibilă fără CD și  preșdinte
• programul – iluminat public – ZMTJ fiind neeligibila fără CD și  preșdinte

• PNRR –  COMPONENTA C3 – MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
• Alocarea financiară totală pentru subinvestiția I.1.A. Înființarea de centre de colectare prin aport voluntar este de 587.860.000 Euro. Valoarea maximă eligibilă a proiectului corespunde unui cost de cel mult 778.720 euro/CAV (centru de colectare prin aport voluntar), echivalentul a 3.830.914 lei, fără TVA, în conformitate cu devizul general aferent proiectului – tip, din care costul aferent dotării centrului de colectare prin aport voluntar cu utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări și active necorporale este de aproximativ 280.000 euro, echivalentul a 1.377.460 lei, fără TVA.
• Beneficiari eligibili: UAT (inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora) organizate la nivel de municipiu, oraș, comună și județ și asocieri ale acestora (ADI). Alte Asocieri legale de UAT-uri constituite pentru aplicarea la PNRR precum și în scopul dezvoltării, modernizării și completării sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de municipii/orașe/comune care dețin infrastructura necesară prestării serviciului public de gestionare a deșeurilor.

• PNRR – COMPONENTA C1- I1, I2,I3
• Componenta C1 – managementul apei – s-ar fi putut depune un proiect integrat de racordare la rețele edilitare de apă și canal –  branșare până la limita proprietății, pe teritorul ZMJ în parteneriat cu operatorul de apă regional, Aparegio SA.  Consultanții au avut inclusiv vizite la operatorul de apă ce ar fi putut sa fie implicat în proiect, iar conducerea acestuia a fost de acord cu asocierea.

• POCU –  apelul de proiecte POCU/1080/3/16/ Operațiune compozită OS 3.1, 3.4 – Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale și creșterea gradului de ocupare  a șomerilor și persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieței muncii.

LIPSA DOCUMENTE RELEVANTE, LIPSA PREȘEDINTE ȘI CD a dus la neeligibilitatea ZMTJ

• POIM – eficientizare energetică – depunerea unui proiect integrat de construire parcuri fotovoltaice în teritoriul ZM cu scopul reducerii consumului de energie electrică a UAT-urilor

ZMTJ fiind neeligibilă fără CD și  președinte

• Apelurile destinate ONG-urilor – reconversie profesională, programe integrate de educație a persoanelor defavorizate etc.

ZMTJ fiind neeligibilă fără CD și  preșdinte.

În viitorul apropiat, dacă se mai continuă cu o astfel de atitudine și nu se elaborează documentele de organizare și funcționare (CD, președinte) și nici cele strategice (strategie de dezvoltare, PMUD etc)  ZMTJ RISCĂ PIERDEREA a oricăror proiecte finanțate din  programe operaționale din perioada de programare 2021 – 2027:

1. POR
   1. POEO
   1. PO Digitalizare
   1. POAT, POIM
   1. PO Tranziție justă

Din cauza apucăturilor dictatoriale ale primarului Romanescu, lipsa sa de bună credință și, mai ales incompetența sa managerială dar și a directroului, Văcaru Alin, a dus la situația ca în acest moment nu se negociază niciun proiect pentru Gorj, din proiectele care pot fi negociate și implementate pe baza ZMTJ deja constutite.

Mai mult, banii pentru finanțare din PNRR sunt bani europeni nerambursabili cu cofinanțare ZERO (costuri foarte mici de implementare) iar banii europeni din Programele operaționale 2021 – 2022, sunt bani europeni nerambursabili dar MULT MAI SCUMPI, costuri mari de cofinanțare, de consultanță și de implementare – total cca 30% costuri și presiune pe bugetele locale.

Romanescu NU dorește să acceseze resursele de finanțare UE nerambursabile ci așteaptă ca statul să vireze cota prevăzută de lege, de 5% din impozitul pe veniturile colectate de pe aria ZMTJ și virate de ANAF în Bugetul ZMTJ. Aceste venituri se constituie, în BVC ZMTJ, la capitoul „Venituri din surse publice” ce pot fi constituite cheltuieli doar la capitolul „cheltuieli de capital” adică doar pentru investiții, confrom L246/2022, fonduri tocmai bune de furat pentru Romanescu și gruparea infracțională pe care o patronează.

La nivelul ZMTJ astfel constituite se vor strânge circa 2 milioane Euro anual bani pe care primarul vrea să-i cheltuie după bunul plac și doar cu firmele de casă. Din aceste considerente Romanescu s-a opus și, practic, a boicotat propria ZMTJ prin tergiversarea alegerii Consiliului Director și a președintelui, dorind cu orice preț ca el să devină președinte ales pe următorii 2 ani (atât cât mai are din mandatul de primar).