Trăim într-o societate care se află într-o continuă dezvoltare. Libertatea de exprimare, dreptul de a lua propriile decizii și căile nelimitate de informare sunt câteva dintre beneficiile pe care ar trebui să le aibă un cetățean în 2023. Învățământul a fost dintotdeauna fundația pe care s-a construit poporul, deci o Românie educată poate schimba cursul istoriei. 12.000 de profesori luptă și ies din nou în stradă pentru visul unui sistem mai bun, mai actual, mai productiv.
În țara noastră, sistemul de învățământ se confruntă cu o serie de nereguli și provocări, iar aceste probleme sunt adâncite de factorii politici care afectează buna conducere a țării. În contextul grevei actuale a profesorilor, este important să aducem la lumină nemulțumirile și dificultățile cu care se confruntă cadrele didactice, dar și să analizăm impactul neregulilor politice asupra sistemului de educație.
Piața Victoriei, 9 iunie 2023
Vineri am fost martora unui nou protest masiv al profesorilor. Am mers cu pași repezi spre Piața Victoriei, acolo unde părea că urmează să se dezlănțuie jihadul. Oameni cu pancarte pe care erau scrise fel și fel de texte, cu umbrele care să-i protejeze de soarele arzător sau cu vuvuzele care să le facă simțită prezența.
Dacă de la distanță părea o adunare din care nu înțelegeai nimic, odată ce te apropiai, începeai să citești disperarea, indignarea și neputința oamenilor. Și dat fiind faptul că educația este fundamentală pentru orice popor, nu avem cum să îi condamnăm pe cei care s-au angajat să fie ghizi în acest parcurs lung și dificil, numit învățământ. Nu e de mirare că vor mai mult, într-o țară în care prețurile chiriilor reprezintă jumătate din salariul total pe care îl ia un angajat, iar cealaltă jumătate fie se duce pe alimente și transport, fie pe nevoi de bază ale oricărui om de rând.
Am întrebat câțiva profesori de ce au ieșit din nou în stradă. Unii mi-au spus că nu vor renunța până când ”nu se va face dreptate, până când nu vom ajunge la o normalitate”, alții și-au lăsat capul în jos, dezamăgiți, fiind convinși că într-un final se vor întoarce în același punct mort.
Profesorii din România au printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană. Această problemă influențează nu doar motivația și satisfacția profesională a cadrelor didactice, ci și calitatea predării și atragerea de profesioniști talentați în domeniu.
Condiții de muncă dificile: infrastructura învechită, lipsa resurselor și echipamentelor adecvate, precum și suprasolicitarea cadrelor didactice.
Aceste aspecte semnificative îngreunează procesul de predare-învățare și pot afecta calitatea educației și starea de bine a profesorilor. În 2020 mai puțin de 20% din școlile din România aveau cabinete medicale. Numărul consilierilor școlari ar trebui să se tripleze până în 2027. Asta pentru că nici profesorii, nici elevii nu beneficiază de sprijin psiho-emoțional.
Lipsa de recunoaștere și respect: Profesorii resimt adesea o lipsă de recunoaștere a importanței și a valorii muncii lor în societate. O astfel de atitudine poate avea consecințe negative asupra moralului și implicării profesorilor în procesul de predare-învățare.
Sorin, profesor de religie la o școală din Olt, foarte indignat, mi-a recunoscut că nu există frustrare mai mare decât să ai zeci de ani vechime, dar cu toate acestea să câștigi la fel ca un individ fără studii.
„În Germania un judecător are salariul de 15.000 de lei, pe când în România un judecător are 25.000 de lei pensia. Cum vine asta? Îți dai seama ce diferențe sunt? Eu am 4.500 de lei după 22 de ani de muncă, nici nu vreau să mă gândesc la pensie. Gândește-te că abia de doi ani mi-au mărit salariul, noroc că am și un alt loc de muncă. Și i-am avertizat de un an de zile că asta se va întâmpla, dar ei doar trag de timp ca să nu facă nimic.” mai spune Sorin.
Liviu din Constanța se simte neîndreptățit pentru că a ales o carieră în domeniul educațional din dorința de a ajuta copiii să se dezvolte, să fie informați și să aibă o contribuție în viața noilor generații. Este dezamăgit pentru că întotdeauna se lovește de „un sistem învechit, condus de niște indivizi mult prea orbiți de putere, care nu dau doi bani pe educație”.
Finanțarea insuficientă a sistemului de învățământ: Sistemul de educație din România suferă din cauza unei finanțări inadecvate. Ministerul Educației primește cel mai mic procent din PIB din ultimii 10 ani: 3,2%. Ligia Deca, ministrul Educației a spus că este suficient, după care s-a răzgândit. Asta, în timp ce tot Deca susținea public în 2013 alocarea a 6% din PIB pentru Educație, argumentând că „este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională”. Astăzi, zeci de mii de profesori își cer în stradă drepturile și vor un PIB de 6% pentru educație.
Bugetul redus alocat educației nu acoperă nevoile reale ale școlilor, ceea ce duce la lipsa resurselor, infrastructurii și condițiilor adecvate.
Instabilitatea politică și reformele ineficiente: Schimbările frecvente în politicile educaționale și reformele ineficiente au dus la o lipsă de continuitate și coerență în sistemul de învățământ. Această instabilitate afectează procesul de planificare și implementare a programelor educaționale și creează incertitudine în rândul profesorilor și elevilor. Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcția de ministru al Educației în septembrie 2022 în plin scandal de plagiat, pe lângă criticile pe care le-a primit privind Legile Educației.
Interferența politică în administrația școlară: Nereguli politice cum ar fi nepotismul, favoritismul și corupția pot afecta administrarea școlilor și procesele de numire a cadrelor didactice. Aceasta poate eroda meritocrația și poate submina încrederea în sistemul de învățământ.
Neregulile în sistemul de învățământ din România sunt multiple și complexe. Nemulțumirile profesorilor, cum ar fi salarizarea inadecvată și condițiile precare de muncă, împreună cu impactul neregulilor politice, cum ar fi finanțarea insuficientă și instabilitatea politică, afectează calitatea educației și viitorul copiilor noștri. Este nevoie de eforturi concertate și de angajament din partea autorităților, profesorilor, părinților și societății în ansamblu pentru a aduce schimbări semnificative și a asigura un sistem de învățământ de calitate în România. Cea mai mare grevă din ultimii 18 ani poate duce la amânarea examenelor naționale. Ligia Deca, ministrul Educației a anunțat că probele de competențe la bacalaureat nu vor fi susținute din cauza grevei, iar notele vor fi echivalate cu mediile școlare din liceu.
