POLITICĂ

Exclusiv VIDEO: Ambasadorul Emil Hurezeanu, detonat la Viena de ing. ec. Corneliu Moth/ România are un singur scaner funcțional pe frontiere. Migrația ilegală este la cote alarmante

Marți seara a avut loc la Viena o dezbatere pe tema migrației ilegale și a aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Printre vorbitori au fost ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, ambsadorul Croației la Viena, Daniel Gluncic, ambasadorul Bulgariei la Viena, Desislava Naydenova Gospodinova, resprezentantul președinției maghiare prin video conferință, iar ca gazdă pe domnul director general al MAE austriac, Georg Stillfried.

Spre surpriza audienției, ing. ec. Corneliu Moth i-a adresat câteva întrebări incisive ambasadorului României la Viena, domnul Emil Hurezeanu, despre eșecul țării noastre în privința aderării la Spațiul Schengen, problema scanerelor nefuncționale de pe frontiere și migrația ilegală care a ajuns la cote alarmante prin punctele de frontieră Ruse-Giurgiu și la ieșire prin Nădlac.

Anchetatorii.ro au prezentat în repetate rânduri cu documente oficiale că România nu și-a făcut treaba în privința aderării la Spațiul Schengen, iar președintele Klaus Iohannis împreună cu guvernele sale incompetente conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu nu au făcut nimic în acest sens. Ambasadorul Emil Hurezeanu are doar rol decorativ la Viena fiind doar o păpușă pusă în glastră de președintele Klaus Iohannis, neavând calitățile necesare pentru a negocia de pe o poziție forte cu partea austriacă.

Emil Hurezeanu spune că nu e bine informat despre sistuația scanerelor de pe frontiere, dar din auzite el crede că România e pregătită să adere la Spațiul Schengen în decembrie anul acesta.

Șeful diplomației austriece, domnul Georg Stillfried îi transmite clar că Austria nu este de acord cu lărgirea spațiului Schengen până nu încep să scadă cererile de azil ce au atins cote alarmante pentru țara sa, problemă ce ține de securitatea națională. De asemenea îi spune printre altele ambasadorului României la Viena, domnule Hurezeanu nu v-ați făcut treaba”.

Ing. ec. Corneliu Moth a fost acuzat de ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, că nu este bine informat despre situația scanerelor de pe frontiere. În replică dl. Moth i-a spus că este foarte bine informat și a prezentat documente oficiale de la Autoritatea Vamală Română, documente ce i-au fost înmânate în prezența onoratei audiențe, precum și domnului Georg Stillfried, șeful diplomației austriece. La finalul conferinței șeful diplomației austriece nici nu a dat mâna cu ambasadorul Emil Hurezeanu. Asta ca să înțelegeți care sunt relațiile noastre cu Austria în acest moment.

Doamna ambasador Desislava Naydenova Gospodinova, a fost informată despre problema migrației ilegale din punctul de frontieră Ruse-Giurgiu, fapt pe care autoritățile de la Sofia și București încearcă să îl ascundă opiniei publice.

Anchetatorii.ro afirmă din nou, poate se aude și la Cotroceni, deși președintele Klaus Iohannis e plecat în vacanță prin Africa, că, în actualul context geopolitic neimplementarea unor sisteme moderne de verificare a coletelor care intră în țară și scanere performante pentru containere și automobile pe frontiere și Porturile de pe Dunăre, respectiv Marea Neagră, traficul de țigări, traficul de droguri, traficul de carne vie și traficul de migranți vor atinge cote alarmante, fapt ce periclitează orice șansă de aderare a României la Spațiul Schengen.

Ne aflăm în această cauză din cauza bandelor criminale și a politicienilor implicați în aceste rețele de criminalitate organizată. Surse politice și din cadrul instituțiilor de forță ale statului român susțin pentru Anchetatorii.ro că un singur transport de migranți ce tranzitează teritoriul României pe ruta Ruse-Giurgiu via Nădlac aduce crimei organizate peste 1 milion de euro.

Întrebările adresate de ing. ec. Corneliu Moth, domnului ambasador Emil Hurezeanu

În limba germană

Serhr geehrte Damen und Herren,

Migration stehlt eine komplexe wirtschaftliche, politische und soziale Herausforderung da. Die verschiedene aspekte von migration, sollte beleuchten und gefragt werden, nach verschiedene auswirkungen von die massen auswanderung aus die herkunftslander!

Obwohl immer mehr migration gibt vernachlassigte viele politiker dieses thema. Armut fordert die korruption und schwacht so die politische institutionen. Das bedeutet fur viele menschen das sie sich in ihre heimatlander nicht auf recht und gezetz verlasen konnen.

  1. Die erste frage ist an Herr Botschafter Hurezeanu adressiert: Romania verfugt zurzeit leider nur von einen scanner im Constanța-Hafen und der ist mehr als 10 jahre alt. Da habe ich etwas fur Sie. Konnen Sie uns bitte sagen wann wird Romania die scanner kaufen? So wie sie in dieses papier lesen konnen, das ist die aktuelle stand. Und so wie Sie auch wissen, das ist eine von die bedingungen fur den beitritt zum Schengen-Raum. Danke.

Traducere în limba română

Doamnelor și domnilor,

Migrația este o provocare economică, politică și socială complexă. De accea diferitele aspecte ale migrației trebuiesc ilustrate și întrebate despre diferite efecte ale emigrării în masă din țările de origine. Deși migrația este în creștere, mulți politicieni neglijează încă această problemă. De asemenea mai știm cu toții că sărăcia promovează corupția și slăbește puterea instituțiilor publice de stat.

Pentru mulți oameni acest lucru inseamnă că nu se pot baza pe legile din țările lor de origine. Întrebarea este:

Domnule ambasador Hurezeanu, România din păcate în acest moment are doar un singur scaner în Portul Constanța care are mai mult de 10 ani vechime. (Îi înmânez documentul ambasadorului Emil Hurezeanu și ,director general al MAE austriac Georg Stillfried)


Am ceva pentru voi. Puteți să ne spuneți vă rog când va cumpăra România scanerele de care are urgent nevoie?

Așa cum puteți citi în acest act statal, aceasta este starea actuală cu cele 15 scanere nefuncționale din 2016 și știți ca doar unul care funcționează este foarte vechi. Știți foarte bine că aceasta este una dintre condiții de aderare la spațiul Schengen.

Vă mulțumesc.

Răspunsul ambasadorului Emil Hurezeanu

Guvernul are o radiografie completă și nu vă pot spune prea multe despre achiziția de scanere, dar știu că România a investit în ultimul an în echipamente pentru supravegherea frontierelor. Dar de asemenea pot spune că ministrul de interne austriac, domnul Karner, a vizitat România pe 26 aprilie împreună cu o echipă lărgită și s-a bucurat de privilegiile unui stat non-Schengen, fiind nevoit să aștepte, la fel ca toată lumea cel puțin 30 de minute la îmbarcare pe aeroportul din Viena. (zâmbete în sală)

Avem mai multe frontiere cu state non-UE, avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, unde este război. Nu știu sigur, dar sunt convins că dacă nu aveam acest război eram acum în Schengen. Am avut niște discuții cu experții austrieci în acest an… „știți, cu voi în Schengen avem deodată un spațiu deschis din Transnistria spre Viena fără niciun control. Acesta este un risc în acest moment cu războiul din Ucraina.”

Partea austriacă nu a înțeles că între Ucraina și Republica Moldova avem o frontieră foarte bine supravegheată. Atât pe partea cu Ucraina cât și pe frontiera cu Republica Moldova. Este foarte bine supravegheată. Avem avioane americane, belgiene, canadiene, precum și forțele noastre aeriene care asigură securitatea spațiului aerian și a frontierelor.

Probabil scanerele din Constanța, nu știu, nu sunt bine informat, dar știu că Constanța este un loc foarte sigur pentru transportul cerealelor ucrainene către Africa și restul lumii. Am primit foarte mulți refugiați(ucraineni), am fost printre primii care am primit refugiați ucraineni, iar mulți dintre ei au migrat în Austria, Germania și alte state.

Nu au existat obiecții din partea experților austrieci și în mod unanim am căzut de acord că ne-am făcut treaba. Deci, nu numai noi, dar guvernul austriac, ministrul de interne austriac au fost de acord cu asta. A existat motivul că am avut mulți migranți ilegali care au intrat din Serbia în România, dar nu mai avem această problemă acum.

Acum avem posturi de control la frontiera Germaniei cu Austria, la frontiera Poloniei cu Germania. Ce facem cu asta? Unde este problema? Nu văd conexiunea dintre controalele germane și asutriece. Din partea cealaltă, Germania e de acord cu aderarea noastră, Franța care are o frontieră foarte mare, fiind amenințată din ambele părți de migrația ilegală. Franța a propus anularea Schengen și încă se gândesc la asta. Dar oricum ei au votat pentru noi, nu împotriva noastră și sunt gata să voteze din nou în favoarea noastră anul acesta în decembrie sau când se va întâmpla.

Deci, nu fiți îngrijorat(dl Moth) de situația scanerelor. Informați-vă vă rog.

Corneliu Moth: Sunt foarte bine informat! Dar sigur dumneavoastră nu sunteți bine informat. Se întâmplă foarte multe lucruri și trebuie să fiți foarte atenți la frontiere. Mulțumesc.

Emil Hurezeanu: Eu sper ca aderarea noastră la spațiul Schengen să aibă loc în decembrie, anul acesta, cea mai neagra previziune a mea este că după alegerile din Austria de anul viitor, dacă actualul partid de guvernământ o să câștige alegerile, dacă nu va fi grav, discuția despre Schengen, despre Uniunea Europeană, totul va fi la trecut. Pentru toți. Nu numai pentru noi.

Directorul general al MAE austriac, Georg Stillfried

Nu am un glob de cristal, dar știu și sunt onest, am mai discutat acest detaliu… dar numărul de migranți pe care îl avem, acesta este un lucru pe care l-am discutat cu fiecare țară care are controale la frontiera Schengen și de asta am decis că nu e momentul oportun de lărgire a spațiului Schengen din cauza impactului pe care îl are migrația asupra Austriei. Doar Cipru se confruntă cu cifre mai mari. Avem la 100 de mii de locuitori 1000, 1000 și ceva de migranți ilegali. Cipru are 2000. Este poate cel mai greu impact asupra noastră. Dacă mă uit la globul meu de cristal în 2015 aveam 80 de mii de aplicanți de azil, anul trecut aveam 120 de mii de aplicanți de azil, cu 30 de mii mai mult. Mă întrebați dacă vreau să prezic ceva? Când numărul de cereri de azil o să scadă o să putem vorbi de lărgirea spațiului Schengen.

Andrei Marin

Andrei Marin a absolvit Facultatea de Științe Politice în 2009, unde și-a dezvoltat interesul pentru problemele sociale și politice. În căutarea de a aduce informații de calitate către public, a urmat o pasiune veche și a finalizat studiile în Jurnalism în 2010. Cu o viziune clară asupra responsabilității jurnalistice și a nevoii de a dezvălui adevărul, scrie pentru Anchetatorii.ro din 2010.
Back to top button