FRG (Fondul de rezervă al guvernului) este destinat, prin legislaţie, situaţiilor excepţionale precum calamităţi naturale, război, pandemii. Şi CCR a stabilit acelaşi lucru în Decizia din 24 mai 2012:
„fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului trebuie să constituie o rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanţă şi numai în condiţiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanţare ale unui obiectiv/acţiune”. „Inexistenţa unei situaţii care să se circumscrie stării de urgenţă care să fi stat la baza alocării sumelor din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului constituie premisa unei eventuale deturnării a scopului pentru care aceste sume au fost alocate, prin posibila direcţionare a lor spre alte destinaţii”.
Lucrurile sunt cât se poate de clare, lămurite de CCR.
Legea bugetului de stat, ca orice lege în ţara asta, trebuie respectată de toată lumea, mai ales de guvern şi de premier. Situaţiile speciale care apar, adaptarea la noi situaţii financiar-bugetare, pot şi trebuie rezolvate prin rectificări bugetare, aşa spune legea. Care rectificări, ca şi legea bugetului de stat, sunt analizate, dezbătute şi aprobate în parlamentul României, organul suprem legislativ într-o democraţie. Pot fi analizate apoi de Curtea de Conturi, de alte instituţii care verifică respectarea legilor în România.
Premierul Ciolacu a decis să-şi impună „vrerea ce a voit”, să ignore parlamentul, şi să decidă împărţirea banilor de unul singur. Iar de la înălţimea funcţiei să dea un exemplu extrem de periculos celorlalţi decidenţi din instituţiile statului. Premierul Ciolacu s-a comportat şi se comportă ca un dictator, care nu înţelege sau nu îi pasă de statul de drept, România.
Ce a făcut premierul Ciolacu?
A anulat legea bugetului de stat şi a repartizat fondurilor provenind din veniturile statului prin FRG, ignorând legea bugetului de stat pe 2023.Consiliul Fiscal: Anul trecut, a fost alocată din fondul de rezervă bugetară o sumă record, de aproape 47 de ori mai mult decât s-a prevăzut în proiectul de buget
În anul 2023 a fost alocată din fondul de rezervă bugetară (FRB) o sumă record, de aproape 47 de ori mai mult decât s-a prevăzut în proiectul bugetului de stat pe 2023, potrivit Consiliului Fiscal.
În încercarea de a ține sub control cheltuielile publice, Guvernul a aprobat în anul 2023 o serie de măsuri care au transformat fondul de rezervă bugetară într-un instrument discreționar de ajustare a bugetului general consolidat, fiind astfel eludată adoptarea unor rectificări bugetare propriu-zise. Astfel, din fondul de rezervă bugetară a fost alocată o sumă record de 32,08 mld. lei, de aproape 47 de ori mai mare decât nivelul prevăzut în bugetul inițial pe anul 2023.
Raportul CF spune că este vorba de 32,08 mld. lei, reprezentând 5,2% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, respectiv 2,03% din PIB.
Consiliul Fiscal spune: “De la începutul anului și până în data de 14 septembrie 2023, când s-a modificat cadrul legislativ privind funcționarea FRB, au fost alocați 0,45 mld. lei din FRB, diferența, de circa 31,64 mld. lei, fiind alocată în baza noului cadru legislativ de funcționare a FRB. Spre comparație, în perioada 2007-2022, alocările din FRB au variat între un minim de 0,53 mld. lei, în 2015, și 7,96 mld. lei, în 2020. Prin urmare, alocările pe anul 2023 sunt de peste 4 ori mai mari decât maximul anterior, înregistrat în primul an de pandemie, și de aproape 9 ori mai mari decât în anul precedent (3,61 mld. lei alocări în 2022)”.
Dacă în 2022 au predominat alocările către unitățile administrativ-teritoriale (52,24% din total alocări din FRB), în 2023 cea mai mare parte a fost direcționată către administrația centrală (91,27%, și anume 29,28 mld. lei), unitățile administrativ-teritoriale primind 8,73% din total alocări, și anume 2,8 mld. lei
(mai mari totuși cu 48,45% față de anul 2022).
Astfel, anul 2023 consemnează o creștere substanțială a ponderii sumelor utilizate din fondul de rezervă bugetară în totalul cheltuielilor bugetare, comparativ cu anul anterior, de 4,5 pp (de la 0,7% în 2022 la 5,2% în 2023). Raportându-ne la media perioadei 2014-2023 (10 ani), de 1,3%, observăm o înrăutățire
semnificativă, după ce în 2022 ponderea alocărilor din fondul de rezervă în total cheltuieli bugetare fusese relativ aproape de minimul intervalului (0,2% în 2015), spune CF.
În anul 2023, principalii beneficiari ai fondului de rezervă bugetară au fost Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și Ministerul Educației, în special ca urmare a creșterilor salariale acordate, câștigate prin proteste de cadrele didactice și de personalul medical. Unitățile administrativ teritoriale, care au ocupat prima poziție în anul precedent, s-au situat pe locul 5 în 2023 din perspectiva
volumului de alocări.
Având în vedere scopurile pentru care au fost alocate sume importante din FRB, trebuie subliniat că, în pofida recomandărilor formulate de Curtea de Conturi pentru combaterea utilizării, în mod recurent, a unei ponderi semnificative din fondul de rezervă pentru finanțarea unor cheltuieli determinate în mare parte de subevaluarea necesarului de credite bugetare la momentul întocmirii proiectului de buget, și
care nu sunt destinate unor situații urgente sau neprevăzute, această practică a fost intens utilizată în 2023, când FRB a înlocuit de facto rectificările bugetare, potrivit CF.
Ciolacu a dat o OUG prin care îi iartă pe cei care au furat din bugetul de stat
Reiau dintr-un articol anterior situaţia generată de OUG „privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice”.
Deşi în nota de fundamentare se spune negru pe alb:
„există o categorie de drepturi salariale pentru personalul din autoritățile/instituțiile publice care au fost stabilite prin acte administrative emise de ordonatorii de credite, fără a exista un cadru legal stabilit în mod expres prin acte normative la nivel de lege sau ordonanță de urgență”, guvernul a ignorat ilegalităţile echivalente cu furturi din bugetul de stat şi a decis doar să nu se mai repete. Nu am văzut o situaţie din care să rezulte la ce ordonatori de credite face referire, ce sume au fost preluate ilegal de la bugetul de stat, şi cine sunt persoanele vinovate care să şi suporte rigorile legilor. Nimic din toate acestea. Premierul Ciolacu a închis ochii, fiind vorba de persoane importante din clientela politică.
Justiția noastră oarbă, nulă și inexistentă are grijă să protejeze regimul oligarhic PSD-PNL, iar criminalii sunt lăsați liberi pe străzi. Trăim într-o democrație de lumea a treia. Dacă acest bandit, Ciolacu Ion Marcel, și-a permis să comită astfel de abuzuri cu consecințe deosebit de grave asupra economiei naționale în această perioadă cât a ocupat fotoliul de premier, vă puteți imagina ce va face din postura de președinte al României.
