La doi ani de la interzicerea oficială a Partidului „Șor”, unii au respirat ușurați, convinși că rețeaua rusească de influență din Republica Moldova a fost serios slăbită. Nimic mai greșit. Kremlinul, cu abilitatea sa clasică de a se reinventa în forme aparent noi, a demonstrat că nu are nevoie de un singur cal troian – ci de o herghelie întreagă, potrivit TIMPUL.MD.
Astăzi, „Șansă”, „Renaștere”, „Alternativa” și „Victoria” sunt noile tentacule ale aceleiași caracatițe. Deghizate în partide „alternative”, acestea nu au ideologii, nu au doctrine, nu au agende reale – ci doar o singură misiune: să canalizeze resentimentul, să atace Occidentul, România, și să cultive obediența față de Moscova.
Rusia nu a renunțat niciodată la planul de a recaptura Republica Moldova. Dimpotrivă, acum visează la mai mult: la un concept toxic de „Moldova Mare”, un teritoriu tampon între Vest și Est, obedient și izolat, folosit ca platformă de destabilizare regională.
În această strategie revizionistă, Ilan Șor joacă rolul de operator sub acoperire, în timp ce noile partide pro-ruse sunt vehicule de criză, activate temporar pentru a lovi în momente-cheie: alegeri, crize sociale, episoade de instabilitate. Această tactică a fost deja testată în Ucraina și Georgia, iar Moldova este acum terenul de joc ideal, din cauza unui guvern slab și confuz, incapabil să anticipeze sau să contracareze acțiunile hibride ale Kremlinului.
Diavolii în sutană – armata spirituală a Moscovei
Poate cea mai perversă armă a influenței rusești este biserica infiltrată și coruptă, sub forma Mitropoliei Moldovei afiliate Patriarhiei Moscovei. Clerici cu pașaport românesc, dar cu suflet vândut Kremlinului, fac „pelerinaje” la Moscova pe banii lui Ilan Șor, primesc carduri MIR și mesaje de coordonare deghizate în „binecuvântări”.
Acești așa-ziși păstori ai neamului nu se sfiesc să atace public UE, NATO, România și tot ce înseamnă valori democratice – sincronizați perfect cu narațiunea venită de la Moscova. Ei sunt diavolii roșii în sutană, elemente toxice ale unei rețele subversive care acționează nestingherită în comunități vulnerabile, exploatând frica, religia și ignoranța.
Guvernul PAS – între indiferență și neputință
În fața acestui asalt, guvernul Dorin Recean își demonstrează zi de zi impotența strategică. În loc să construiască o reziliență reală, PAS se complace în jocuri de imagine, ignorând faptul că propaganda rusă umple golurile lăsate de lipsa de viziune. Acolo unde statul nu ajunge, ajunge „Renaștere”. Unde nu există educație civică, vine „Șansă”. Iar unde e vid spiritual, se insinuează popii Kremlinului.
Nu avem un singur actor pro-rus, ci zeci: în televiziune, în politică, în parohii, în ONG-uri de fațadă, în mediul online. Ei sunt aici, printre noi, iar fiecare greșeală a Chișinăului sau tăcere a Bucureștiului îi întărește.
România nu-și mai poate permite luxul de a trata Moldova ca pe un frate mai mic. Ceea ce se întâmplă la Chișinău este, de fapt, un test pentru securitatea regională. Dacă influența rusă câștigă în Republica Moldova, următoarea vulnerabilitate va fi granița României – și cu ea, întregul flanc estic al NATO.
Retragerea cetățeniei române pentru ierarhii și clericii care acționează împotriva unității naționale și a intereselor României este un prim pas firesc și necesar. Dar nu suficient.
Moldova este în acest moment o țintă deschisă pentru Kremlin, iar guvernarea de la Chișinău este absolut incompetentă. Războiul hibrid al Rusiei nu se poartă doar cu tancuri, ci cu preoți corupți, partide de carton și trusturi de presă dubioase. Singura apărare reală este o alianță fermă între Chișinău și București, între guverne și societăți civile, între valorile democratice și voința națională.
Altfel, visul Moscovei de a reconstrui o „Moldova Mare” va deveni realitate – și cu el, coșmarul unei Europe vulnerabile.
