Pe măsură ce explorăm influența și controversele din jurul revistei ”Tribuna” și a rolului lui Mircea Arman, este util să privim la contextul cultural și administrativ al unei astfel de publicații. ”Tribuna” ca titlu face parte din patrimoniul cultural românesc și, în mod ideal, ar trebui să servească drept platformă pentru diversitatea de opinii și creații artistice, dar nu are cu nimic de-a face cu revista”Tribuna” înfințată de cărturarul Ion Slavici, ”Tribuna a fost un cotidian politic, înfiinţat în 1884, la Sibiu, aflat sub conducerea lui Ioan Slavici. A apărut între 26 aprilie 1884 şi 29 aprilie 1903. Ziarul avea şi un supliment intitulat Foiţa Tribunei, în paginile căruia erau publicate texte beletristice. În timp a devenit cel mai important ziar politic al Ardealului, militând pentru unitatea naţională a românilor şi promovarea ideilor junimiste în interiorul arcului carpatic.
Alături de Ion Slavici, principalul condei al ziarului în lupta pentru susţinerea cauzei naţionale, au mai publicat următorii: Septimiu Albini, Cornel Pop Păcurar, Pompiliu Picos, Alexandru Dordea, Cornel Scurtu-Bechinetz, George Coşbuc (începând din 1884, a publicat în special texte literare). Prin articolele publicate, autorii au reuşit să facă auzită şi să apere poziţia românilor, precum şi să menţină viu sentimentul de solidaritate între români.
Gândit ca o tribună pentru toţi românii, ziarul Tribuna a avut şi un program literar, prin care urmărea aşezarea limbii române pe baze adevărate. Influenţa junimistă a lui Slavici, prin intermediul ziarului, a avut un ecou puternic în zona Ardealului, dar mai ales în Sibiu. Prin activitate publicistă şi atitudinile redactorilor săi, ziarului a reuşit să stimuleze viaţa culturală a Sibiului, oraşul devenind un centru spiritual al unităţii culturale. Una din acţiunile concrete în această direcţie a fost ajutorul acordat înfiinţării Biblioteci publice din localitate.”
Până în prezent, nu s-a lămurit cum a reușit Arman Mircea, un individ care se autointitulează filosof, să devină un subiect de discuție atât de controversat, mai ales după ce a fost exclus din Uniunea Armenilor din România, filiala Cluj. Mă amuză gândul că el consideră că ziarul Tribuna din Cluj are legătură cu publicația omonimă de altădată, care avea scopuri complet diferite. Această confuzie subliniază nu doar o neînțelegere a istoriei jurnalismului, ci și o distorsionare a identității sale personale.Curățarea banilor prin mecanisme aparent legale, cum ar fi conferințele Tribuna sau alte evenimente, poate fi realizată prin supralicitarea costurilor, plăți către entități fictive sau prin contracte supraevaluate. Este important să înțelegem că aceste practici sunt ilegale și dăunătoare, afectând comunitatea și economia locală.
În cazul Conferințelor Tribuna, unde au loc activități specifice de spălare de bani, ele urmează o schemă prin care bugetul alocat pentru organizarea de conferințe este umflat, de exemplu, ar putea să implice:
Firme de fațadă sau firme ”prietene” – Tribuna atribuie contracte pentru organizarea de conferințe unor firme fictive sau controlate de persoane din anturajul celor care gestionează fondurile, în speță managerului Arman Mircea, un individ controversat. Aceste firme ar încasa sume mari de bani pentru servicii care fie sunt realizate modest, fie nu sunt realizate deloc.
Raportări false – Se pot raporta participanți și activități care nu au avut loc niciodată pentru a justifica cheltuielile. De asemenea, serviciile prestate ar putea fi raportate ca fiind de o calitate superioară sau la un cost mai mare decât în realitate.
Deturnarea fondurilor – Fondurile care ar trebui să susțină conferințele ar putea fi direcționate către alte conturi sau folosite în scopuri personale de către cei implicați în schemă.
Supralicitarea bugetelor – Sumele necesare pentru organizarea conferințelor ar putea fi umflate în mod artificial pentru a include costuri nejustificate, precum taxe de consultanță exorbitante sau achiziții umflate.
Pentru a descoperi și a preveni astfel de activități, este esențială transparența financiară și un control strict din partea instituțiilor de reglementare și de audit, cum ar fi Curtea de Conturi sau Parchetul Tribunalului Cluj, unde managerul Arman Mircea se laudă că are relații.
Va urma.
