Primăria Capitalei, prin intermediul instituţiei care administrează clubul municipal CSM București, a ales-o din nou pe calea controverselor: și a numit la conducere un personaj politic, fără transparenţă privind criteriile de selecţie, iar rezultatele sportive ale clubului nu par să reflecte vreun angajament real pentru performanţă. Cetăţenii din Bucureşti plătesc în continuare – sub formă de alocări, sponsorizări sau subvenţii – pentru un club care ar trebui „să facă performanţă”, dar care pare să ocolească tocmai acest obiectiv.
Numirea controversată
Pe 6 ianuarie 2025, CSM București a anunțat numirea lui Răzvan Socolovici ca Manager operațional al clubului. Socolovici, economist de profesie, era până atunci membru în Consiliul de Administraţie al clubului și era considerat apropiat al primarului general. csmbucuresti.ro
Însă mai problematic este faptul că Socolovici ar fi fost responsabil anterior – conform unor surse politici – de firme private de servicii, inclusiv deratizare, într-o perioadă în care nume politice locale (din filiala PNL Sector 5) erau implicate în atribuirea de contracte.
Acest lucru conduce la întrebarea: de ce un club de performanţă este condus de cineva cu un background administrativ/politic, fără o experienţă clară în management sportiv de top? Mai ales dacă cetăţenii aşteaptă rezultate.
Legături politice şi „cadouri” pentru partid
O altă piesă din puzzle: preşedintele PNL Sector 5, Dan Meran, care se plânge public că filiala sa nu primeşte suficiente funcţii de conducere în structurile locale, apare în acest context ca beneficiind indirect de situaţia de la CSM. Deşi spune că nu are „posturi de conducere pentru acoliții din filială”, se pare că filiala respectivă a avut membri numiţi în consiliile de administraţie şi în cluburi municipale – inclusiv CSM. Astfel, apar semne de întrebare: dacă clubul municipal a devenit un vehicul politic de plasare a oamenilor de partid, cine mai urmăreşte performanţa sportivă?
Numirea lui Socolovici pare să fi urmat aceleaşi logici: politică și administrație, mai puţin sportiv.
Pe lângă conducerea executivă, clubul a făcut numiri probabil inspirate tot politic. Pe surse am aflat că încă Socolovici nu a furnizat numele exact al antrenorului, dar se pare că ar fi vorba de un tehnician cu reputaţie mediocră, care fusese demis cu puţin timp înainte pentru performanţe slabe. În mod evident: dacă îţi propui „performanţă”, nu angajezi un antrenor care tocmai a ieşit dintr-o echipă cu rezultate slabe – cu atât mai mult dacă finanţarea este publică.
Rezultatele CSM Bucureşti în competiţii europene sau naţionale – deşi au avut momente – nu par să satisfacă criterii de excelenţă: în ciuda anunţurilor și a bugetului, CSM a luat bătaie de la ultima clasată din grupă.
Ce ar trebui să se întâmple
Audit independent al bugetului CSM București, pentru a afla cum sunt cheltuiți banii bucureștenilor și ce rezultate concrete s-au obținut.
Transparență totală la numiri, inclusiv criterii publice pentru funcțiile de conducere și selecția antrenorilor.
Depolitizarea managementului sportiv – cluburile municipale ar trebui conduse de profesioniști ai sportului, nu de membri de partid.
Raport anual public de performanță, cu indicatori clari: medalii, poziții în campionate, număr de tineri sportivi formați, eficiență bugetară.
Și atunci te întrebi: ce s-a urmărit mai întâi – funcţia, numirea, apariţia politică – sau sportul, în sensul său autentic, al performanţei, al pasiunii şi al meritului câştigat prin efort? Pentru că, privit din afară, pare că valorile care ar trebui să definească sportul au fost puse în umbră de calcule, interese și ambiții personale, transformând un domeniu al competiției corecte într-un spațiu al aranjamentelor și al promovării de imagine.
