Bani, influență și corupție în administrația Sectorului 6
Ciprian Ciucu, consilierii săi sunt direct conectați cu una dintre cele mai controversate companii IT din România. Cazul Kontron (fosta S&T România) readuce în atenție un amestec sensibil de bani publici, influență administrativă și lipsă de transparență. Firma care a câștigat contracte strategice de milioane de euro cu statul român — și a fost amendată pentru practici anticoncurențiale — se regăsește acum în declarațiile de avere ale unui consilier apropiat primarului Ciprian Ciucu.
Contractul de 8,5 milioane € – începutul poveștii
Totul începe în iulie 2018, când Transgaz semnează un contract pentru automatizarea conductei de gaze BRUA – Faza I cu o asociere condusă de S&T România SRL (actuala Kontron Services România SRL).
• Valoarea contractului: 42.381.616 lei (≈ 8,5 milioane € fără TVA)
• Obiect: sisteme de control, monitorizare și securitate pentru conducta Bulgaria–România–Ungaria–Austria
• Ordinul de începere: 30 august 2018
Firma devine rapid un jucător important în IT-ul de stat, semnând ulterior contracte cu Romgaz, Electrica și Transelectrica.
Suspiciuni și sancțiuni
În 2020, Consiliul Concurenței deschide o anchetă privind posibile înțelegeri între firme IT participante la licitații publice. Un an mai târziu, în octombrie 2021, S&T România este amendată cu 16 milioane de lei (≈ 3,2 milioane €) pentru practici anticoncurențiale. Compania contestă decizia, dar în decembrie 2022 își schimbă numele în Kontron Services România SRL, păstrând același sediu: Strada Gheorghe Polizu 58–60, București.
Asociat KONTRON AG – PETER STURZ
Cifrele anului 2024 – pierderi uriașe
Deși a raportat o cifră de afaceri de 131 milioane lei (≈ 26,3 milioane €), bilanțul pe 2024 arată o pierdere netă de peste 55 milioane lei (≈ 11 milioane €).
Sursele financiare arată un dezechilibru între veniturile din contracte și costurile interne ale grupului Kontron — semn că rebrandingul și reorganizarea au venit cu pierderi masive.
Grupul german Kontron, unul dintre cei mai mari integratori de soluții IT&C din lume, cu operațiuni în întreaga Uniune Europeană (inclusiv România), Marea Britanie și America, este acuzat că a folosit subsidiara slovenă pentru a livra tehnologie de telecomunicații sensibilă, restricționată, în valoare de peste 3,5 milioane de euro, către filiala sa rusă, la sfârșitul anului 2023, deci după izbucnirea războiului din Ucraina.
Companie de tehnologie a exportat tehnologie restricționată în Rusia chiar și după ce Uniunea Europeană a impus un nou set de sancțiuni regimului lui Vladimir Putin, din cauza invaziei sale în Ucraina, conform Politico. Al 11-lea val de sancțiuni, decis în luna iunie a acelui an, prevedea chiar restricționarea exporturilor de tehnologie avansată și cu utilizare duală către Rusia. Datele de export analizate de Politico relevă că 11 livrări au fost trimise de la subsidiara slovenă a Kontron, Kontron d.o.o, către subsidiara sa rusă, Iskra Technologies, în intervalul iulie – noiembrie 2023, deci după ce sancțiunile din iunie au intrat în vigoare. Tehnologia exportată includea un produs cu utilizare duală care poate monitoriza și intercepta traficul de comunicații, cunoscut sub numele de SI3000.
De partea cealaltă, compania argumentează că livrările, care includeau bunuri de înaltă tehnologie și de uz dual interzise de sancțiunile UE în urma invaziei Rusiei în Ucraina, erau comenzi existente deja (aprobate anterior oficial), permise datorită licențelor de export acordate de guvernul sloven. Susține totodată că a oprit toate comenzile noi în urma sancțiunilor din iunie 2023. „După implementarea pachetului 11 de sancțiuni (23 iunie), am oprit exportul de noi bunuri și am livrat doar exporturile deja aprobate, în conformitate cu licențele de export emise, conform sancțiunilor UE în vigoare,” se arată într-o declarație emisă de companie. Politico semnalează însă că sancțiunile UE privind tehnologia cu utilizare duală sunt menite să fie aplicate tuturor contractelor – noi și existente – deci chiar și celor semnate înainte. Sunt prevăzute unele excepții, dar numai de la caz la caz și doar pentru tehnologia cibernetică, de urgență și medicală.
Nici Comisia Europeană și nici Autoritatea Centrală a Vămilor din Germania nu au indicat la acest moment că o investigație asupra Kontron este în curs de desfășurare sau va fi inițiată. Cu toate acestea, cazul a ridicat noi întrebări cu privire la capacitatea Rusiei de a obține tehnologie esențială chiar și în fața restricțiilor și a generat apeluri pentru o înăsprire a regimului global de sancțiuni. „Lipsa tehnologiei occidentale, în special, este o lovitură serioasă pentru economia de război rusă. De aceea Rusia a încercat în mod repetat să obțină tehnologie occidentală prin ocolirea sancțiunilor, folosind sisteme sofisticate de ocolire. Accesul continuu al Rusiei la tehnologia de supraveghere și telecomunicații alimentează mașina de război a lui Putin și, prin urmare, slăbește securitatea europeană”, spune Roderich Kiesewetter, membru al Bundestag-ului german și fost oficial de securitate NATO.
Legătura cu Primăria Sectorului 6
În declarația de avere a consilierului Radu Ștefan Mălureanu, apropiat al primarului Ciprian Ciucu, apare că soția sa, Cristina-Magdalena Mălureanu, este angajată la Kontron Services România SRL, cu un venit anual de 144.000 lei (≈ 29.000 €).
Nu există dovezi că familia Mălureanu deține acțiuni sau funcții de conducere în cadrul companiei, dar coincidența este una notabilă: un consilier al primarului Sectorului 6 are o soție angajată la o firmă care a lucrat în mod repetat cu statul român pe proiecte IT de zeci de milioane de euro.
Ce spune legea și de ce contează
Consilierii personali ai primarilor nu sunt obligați prin lege să depună declarații de avere și interese, deși se află în proximitatea deciziilor administrative. Această zonă gri creează vulnerabilități etice: rudele pot lucra la companii care participă la achiziții publice, fără ca situația să fie supusă vreunui control independent.
Ce ar putea urma dacă Ciprian Ciucu ajunge la Primăria Capitalei
Candidatul liberal la Primăria Generală, Ciprian Ciucu, este perceput ca un administrator modern și pragmatic. Însă trecerea sa la nivelul Capitalei ar aduce automat mize financiare uriașe: proiecte de digitalizare, infrastructură inteligentă, eficiență energetică.
Analiza experților indică trei direcții sensibile:
• Digitalizare accelerată: proiecte de sute de milioane de lei pentru ghișee online, platforme IT, cloud municipal.
Risc: concentrarea achizițiilor la un număr restrâns de furnizori.
Soluție: comisii transparente, criterii tehnice clare, audit extern.
• Infrastructură inteligentă: management trafic, iluminat public, monitorizare urbană.
Dacă va ajunge la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu va trebui să demonstreze că digitalizarea și modernizarea orașului se pot face fără umbre, fără favoruri și fără companii de casă.
Va urma!
