De ani de zile, Compania Națională a Imprimeriilor „Coresi” (CNI Coresi SA), o întreprindere de stat strategică responsabilă pentru activități tipografice de interes public național, a fost cufundată în controverse. CNI Coresi, cândva o piatră de temelie a infrastructurii culturale și informaționale a României, a devenit un exemplu flagrant de management sistemic defectuos, decizii financiare discutabile și o conducere care pare să prospere pe seama stării precare a companiei. În centrul acestei crize persistente se află figura lui Irimie Gabriel Băcăințan, care ocupă simultan funcțiile de Administrator Special și Director General, în timp ce, se pare, se bucură și de o pensie confortabilă. Aspectul cel mai uimitor?
CNI Coresi, conform propriului raport de activitate din august 2025, și-a achitat toate datoriile majore, dar rămâne inexplicabil în insolvență. Această situație ridică întrebări critice despre transparență, responsabilitate și adevăratele motivații din spatele menținerii unei companii atât de strategice într-o stare de vulnerabilitate prelungită.
O moștenire de probleme: trecutul tulbure al CNI Coresi
Pentru a înțelege situația actuală, este important să recunoaștem parcursul dificil al CNI Coresi. Înainte de mandatul lui Băcăințan, compania era deja afectată de acuzații de activități ilegale și management defectuos. O sesizare oficială din Cluj-Napoca, datată 16 ianuarie 2019, detalia vânzări frauduloase de active, cheltuieli nejustificate, conflicte de interese și favoritism față de anumiți administratori judiciari în perioada 2012-2018. Figuri precum Marius Bogdan Ilie și administratorul judiciar Victrix Capital SPRL erau centrale în aceste acuzații, care includeau vânzarea unor active valoroase, cum ar fi imprimeria Oltenia Craiova, la prețuri subevaluate și împingerea intenționată a companiei în insolvență prin umflarea cifrelor datoriilor. Acest context istoric creează un precedent de oportunism care pare să fi continuat, deși sub un nou protagonist.
Era Băcăințan: Un Nou Capitol, Vechi Probleme?
Irimie Gabriel Băcăințan a fost numit Administrator Special și Director General al CNI Coresi în februarie 2022. Sosirea sa, însă, nu a semnalat o ieșire rapidă din insolvență sau o revenire la stabilitate. Dimpotrivă, CNI Coresi, în ciuda faptului că și-a achitat toate datoriile din „masa credală”, continuă să opereze sub insolvență. Această situație este menținută, susțin criticii, sub pretextul dubios al unor litigii în curs – litigii care, conform evaluărilor legale, nu împiedică în mod inerent compania să iasă din insolvență.
Irimie Gabriel Băcăințan – o carieră marcantă de scandal și management controvertat la firmele de stat
Irimie Gabriel Băcăințan, o figură proeminentă în peisajul managerial al companiilor de stat din România, este asociat cu o serie de scandaluri și controverse ce depășesc mandatul său actual la CNI Coresi SA, indicând un tipar comportamental repetitiv în gestionarea resurselor publice. Acuzațiile la adresa sa includ nepotism, conflicte de interese, management defectuos și decizii care au adus prejudicii semnificative instituțiilor pe care le-a condus sau administrat.
Tipar recurent de nepotism și conflict de interese: O acuzație gravă, ce reiese ca un tipar comportamental, este folosirea pozițiilor de conducere pentru beneficii personale sau ale apropiaților. Înainte de CNI Coresi, în timpul mandatului său la Nuclearelectrica, Băcăințan este semnalat pentru angajarea soției sale în funcția de jurist, ridicând semne de întrebare serioase privind integritatea și respectarea normelor de etică. Acest episod se completează cu situația de la CNI Coresi, unde Băcăințan cumulează trei surse de venit (Administrator Special, Director General, pensionar), cu un venit lunar cumulat estimat la peste 4.000 EUR, și o creștere unilaterală a propriului salariu de Director General cu 2.000 EUR net/lună. Acest „conflict de interese” devine un modus operandi, semnalând o prioritate clară a avantajului personal în detrimentul interesului public.
Declarațiile sale publice, precum cea despre ghidarea de către o „axă Washington-Londra” sau afirmațiile mistice despre salvarea Coresi, subliniază o lipsă de transparență și o atitudine evazivă față de responsabilitate. Raportul de activitate al CNI Coresi, sub semnătura sa, a fost criticat ca fiind superficial, birocratic și lipsit de viziune strategică, o reflectare a unui management care evită responsabilitatea și analiza reală.
Cariera lui Irimie Gabriel Băcăințan, marcată de un șir de acuzații de nepotism (la Nuclearelectrica și nu numai), conflicte de interese, management defectuos și decizii cu impact negativ asupra patrimoniului public, ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care sunt gestionate resursele statului român. Aceste cazuri nu sunt izolate, ci indică un posibil tipar de exploatare a funcțiilor publice pentru câștiguri personale și distrugerea valorii instituțiilor statului. Este imperativă o investigație aprofundată și o tragere la răspundere fermă, nu doar pentru a face dreptate, ci pentru a restabili încrederea publică în administrarea corectă și eficientă a companiilor de stat.
„Coroana triplă” lucrativă: venituri mari din roluri multiple
Unul dintre cele mai frapante aspecte ale administrației Băcăințan este beneficiul financiar personal semnificativ derivat din rolurile sale multiple. Se pare că acesta încasează un venit lunar cumulat de aproximativ 4.000 EUR din pozițiile sale de Administrator Special (plătit de Ministerul Culturii) și Director General (plătit de Coresi). La acestea se adaugă și faptul că este pensionar. Această „coroană triplă” de surse de venit ridică serioase semne de întrebare cu privire la conflictele de interese și la faptul dacă insolvența prelungită servește mai degrabă câștigului financiar personal decât sănătății pe termen lung a companiei. Afirmația că și-a mărit contractul de Director General de la o oră la opt ore, sporind venitul net lunar cu 2.000 EUR, consolidează și mai mult aceste suspiciuni. Acest aranjament financiar, sugerează criticii, creează un stimulent puternic pentru Băcăințan și firma de insolvență de a prelungi procesul de insolvență, asigurându-și astfel onorariile lucrative.
Paradoxul insolvenței: datoriile achitate, status Quo-ul menținut
Rapoartele prezentate de Băcăințan, afirmă cu mândrie că CNI Coresi și-a achitat toate datoriile din masa credală. Cu toate acestea, compania rămâne în insolvență. Acest paradox este justificat de administrația Băcăințan prin litigii comerciale în curs, în special cu SC Metropolitan Wellness SRL. Însă, o privire mai atentă sugerează că această justificare este o fațadă. Experții familiarizați cu legislația insolvenței susțin că aceste litigii nu împiedică ieșirea CNI Coresi din insolvență, mai ales că SC Metropolitan Wellness SRL nu figurează nici măcar pe lista creditorilor CNI Coresi. Aceasta sugerează o strategie deliberată de prelungire a insolvenței, nu din necesitate legală, ci din motive mai puțin transparente.
Achiziții discutabile și neglijarea activității principale
Un alt aspect îngrijorător este strategia de investiții și prioritățile companiei. Statutul de insolvență continuă permite „achiziții directe”, ocolind licitațiile competitive. Acest mecanism, susțin criticii, a facilitat achiziționarea unor articole „complet inutile”, cum ar fi utilaje de tipar digital și termopane scumpe, care nu au contribuit la îmbunătățirea activității de tipar. Astfel de achiziții sunt văzute ca o oportunitate pentru cheltuieli nejustificate, mai degrabă decât ca investiții strategice.
Simultan, activitatea principală a CNI Coresi – tipografia – a fost, se pare, neglijată. Sub managementul lui Băcăințan, importanța activităților de tipar a scăzut dramatic, cu un accent tot mai mare pe închirierea spațiilor companiei. Această schimbare, combinată cu o lipsă percepută de viziune și expertiză în domeniul tipografic, semnalează o îndepărtare de scopul fundamental al companiei și o potențială devalorizare a patrimoniului său cultural.
Resurse umane haotice și moralul scăzut
Managementul intern al resurselor umane a fost, de asemenea, criticat. Băcăințan este acuzat că a emis „dispoziții haotice”, că a mutat arbitrar angajații pe diverse posturi fără nicio logică și că a neglijat politicile adecvate de resurse umane. Exemplele includ mutarea șefilor de secții de legătorie calificați în roluri administrative, înlocuirea managerilor de salarizare experimentați cu personal administrativ nou și redistribuirea electricienilor la roluri de îngrijitori, în timp ce serviciile lor sunt externalizate. Astfel de practici nu doar demoralizează forța de muncă, ci și afectează productivitatea și eficiența. Politica companiei de a se baza pe uzura naturală (pensionare) fără noi angajări epuizează și mai mult capitalul uman, lăsând CNI Coresi incapabilă să se adapteze sau să prospere.
Conflict de Interese: O pânză complicată
Acuzațiile de conflict de interese se extind dincolo de salariile cumulate. Băcăințan, pensionar, ar fi ales să nu-și înceteze vechiul contract de muncă pentru a semna unul nou. Mai mult, numirea sa ca Administrator Special a coincis cu rolul său anterior de director economic, pe când Mihai Firică era, de asemenea, administrator special. Suspendarea contractului de consultant al lui Firică după numirea acestuia la Centrul Cultural Român din Stockholm, în timp ce Băcăințan prelua rolul de Administrator Special, sugerează un tipar de auto-promovare și manevre strategice.
Rolul Firmei de Insolvență: Complicitate sau Inacțiune?
Firma de insolvență, CITR (Casa de Insolvență Transilvania), este, de asemenea, supusă controlului. Criticii susțin că abordarea de „non-combat” a CITR și lipsa de acțiuni ferme pentru rezolvarea insolvenței CNI Coresi sunt profund problematice. Firma este acuzată că prioritizează propriul onorariu lunar semnificativ (3.500 EUR plus un comision de 2,2% din lichidările de active) în detrimentul recuperării rapide și eficiente a CNI Coresi. Această atitudine pasivă, alături de cheltuielile mari ale lui Băcăințan, duce la suspiciuni de complicitate în perpetuarea insolvenței.
Un apel la intervenție urgentă
Situația de la CNI Coresi, așa cum reiese din rapoartele interne și analizele critice, este alarmantă. O companie de stat de importanță strategică, aparent fără datorii, rămâne în insolvență sub o structură de conducere care pare să prioritizeze câștigul financiar personal și practicile de management îndoielnice în detrimentul misiunii naționale și culturale a companiei. Bătăliile juridice în curs, relațiile deteriorate cu clienții, haosul în gestionarea resurselor umane și neglijarea activității principale conturează o imagine sumbră a viitorului CNI Coresi.
Este imperativ ca autoritățile competente, inclusiv Ministerul Culturii și organele judiciare, să lanseze o investigație amănunțită și imparțială a tuturor acuzațiilor. Suspendarea imediată a celor implicați, o evaluare riguroasă a daunelor financiare și implementarea unor mecanisme solide de supraveghere sunt cruciale. Fără o acțiune rapidă și decisivă, CNI Coresi riscă nu doar să-și piardă patrimoniul cultural rămas, ci și să devină o poveste de avertizare despre eșecul instituțional și interesele personale necontrolate. Publicul român merită să cunoască adevărul complet, iar CNI Coresi merită o șansă la o recuperare autentică și un scop reînnoit.
