Peste patru ani s-au scurs de când, pe 18 noiembrie 2021, fostul ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, făcea o promisiune care astăzi sună gol: Coresi va ieși din insolvență. La acel moment, compania nu mai avea datorii, însă Gheorghiu a preferat să transforme situația într-un spectacol politic, în loc să acționeze concret. Patru ani mai târziu, realitatea este cruntă: Coresi a rămas captiv într-un management haotic și într-o serie de interese personale care au devorat orice perspectivă de dezvoltare reală.
După perioada în care Mihai Firică a fost administrator special, a venit Irimie Gabriel Băcăințan, care a transformat compania într-un caz clasic de conflict de interese: el încasează bani ca administrator special, deține simultan funcția de director general și, mai mult, rămâne director economic suspendat. Această concentrare incredibilă de putere și remunerare personală, fără nicio transparență și fără responsabilitate reală, transformă Coresi într-o sursă de venit pentru un grup restrâns, în timp ce angajații se luptă să păstreze standardele și tradiția companiei.
În acești patru ani, declarațiile politice și aparițiile mediatice au înlocuit măsurile concrete. Gheorghiu, Firică și Băcăințan au demonstrat că interesul lor principal nu este salvarea companiei, ci menținerea controlului asupra banilor publici. În loc să fie un hub cultural și economic relevant, Coresi a devenit o sursă de profit pentru câțiva privilegiați și un exemplu de cum se poate transforma patrimoniul public într-un instrument de îmbogățire personală.
Mai grav, în această perioadă, au existat cheltuieli dubioase, decizii opace și o lipsă totală de transparență față de angajați și societate. Salariile mari ale celor din conducere, bonusurile și privilegiile au continuat să fie plătite, în timp ce investițiile reale în infrastructura tipografică, modernizarea proceselor și sprijinul pentru tinerii angajați au fost ignorate. Toate acestea în timp ce promisiunile din 2021 – ieșirea din insolvență – au rămas doar vorbe goale.
Este timpul ca răspunderea să fie clară și publică: Bogdan Gheorghiu trebuie să explice de ce a mințit în 2021 sau ce date reale stăteau la baza declarației sale, iar Firică și, mai ales, Băcăințan – administrator special, director general și director economic suspendat – trebuie să dea socoteală pentru patru ani de jaful discret al unei companii publice. Coresi merită profesionalism, transparență și respect pentru angajați și patrimoniu, nu parade politice și interese personale. Oricât de bine ar arăta declarațiile publice, realitatea este că în patru ani s-au pus doar interesele lor, nu ale companiei.
Managementul deficitar: birocrație, lipsă de viziune și etică îndoielnică
Numele lui Irimie Gabriel Băcăințan revine adesea în discuțiile despre managementul companiilor de stat, fiind asociat cu o serie de controverse care depășesc mandatul său actual la CNI Coresi SA. Un model repetitiv de comportament, marcat de suspiciuni de nepotism, conflicte de interese și decizii manageriale îndoielnice, pare să fi însoțit parcursul său profesional, lăsând în urmă semne de întrebare serioase cu privire la modul în care sunt gestionate resursele publice.
Începutul dezvăluirilor: nepotismul la nuclearelectrica
Unul dintre primele episoade care a atras atenția asupra stilului de conducere al lui Irimie Gabriel Băcăințan a fost în perioada în care ocupa o poziție importantă la Nuclearelectrica. S-a aflat atunci că și-ar fi angajat soția în cadrul companiei, pe o funcție de jurist. Această mișcare a stârnit critici și a generat suspiciuni de nepotism și conflict de interese, sugerând o tendință de a favoriza apropiații în detrimentul principiilor de integritate și meritocrație. Acest episod timpuriu a prefigurat, pentru mulți, un tipar de acțiune ce avea să se repete.
Sub conducerea lui Băcăințan, CNI Coresi a efectuat achiziții care au stârnit semne de întrebare. S-a aflat despre cumpărarea unor „utilaje de tipar digital și montarea unor termopane scumpe” în perioada insolvenței, decizii criticate ca fiind nejustificate și costisitoare, sugerând o potențială deturnare a fondurilor în scopuri obscure.
De asemenea, s-a observat o deteriorare drastică a relațiilor cu partenerii tradiționali și importanți ai CNI Coresi. Edituri de renume precum Humanitas și Alias Publishing, care au colaborat zeci de ani cu imprimeria, au ales să-și mute activitățile. Relatările indică creșteri abuzive de prețuri, modificări contractuale unilaterale și o atitudine ostilă din partea managementului. În cazul Humanitas, a circulat chiar o poveste conform căreia aceștia au fost „evacuați” sub pretextul înființării unui muzeu, pentru ca ulterior spațiul să fie închiriat unei alte firme comerciale, ceea ce ridică grave suspiciuni de fraudă și abuz. Chiar și cu o firmă mai mică, G&G Taste, s-a ajuns la sistarea nejustificată a serviciilor și la litigii.
Dincolo de pierderea dramatică a clienților, o stare de rău mai profundă pătrunde la CNI Coresi sub conducerea lui Băcăințan. Se observă o gestionare superficială și excesiv de birocratică, care, deși produce anumite cifre, pare să nu reflecte o analiză strategică autentică a activității companiei.
Este evident că lipsesc obiectivele pe termen lung, strategiile clare de dezvoltare sau planurile de adaptare la schimbările pieței. Conducerea pare să se concentreze aproape exclusiv pe activitățile curente, fără a oferi nicio perspectivă de viitor pentru o companie aflată într-o poziție atât de precară. Această absență de viziune sugerează o inabilitate de a îndruma CNI Coresi către un viitor sustenabil.
Se constată că deciziile par a fi luate de Administratorul Special în mod unilateral, fără consultarea experților sau a angajaților. Accentul este pus pe conformitatea formală, mai degrabă decât pe creativitate sau inovație. Această abordare opacă, de sus în jos, înăbușă inițiativa și împiedică rezolvarea eficientă a problemelor.
Lipsesc indicatorii cheie de performanță, cum ar fi profitul net, marja de profit sau productivitatea muncii. Se acordă o atenție insuficientă reducerii costurilor sau creșterii veniturilor, semnalând o deconectare severă de realitățile comerciale.
Într-o piață din ce în ce mai competitivă, managementul CNI Coresi manifestă o indiferență totală față de marketing, branding și promovarea imaginii companiei – elemente cruciale pentru atragerea clienților și menținerea competitivității.
Nu se iau în considerare aspecte legate de motivarea angajaților, dezvoltarea abilităților acestora sau îmbunătățirea condițiilor de muncă. Această indiferență față de capitalul uman reflectă un tipar mai larg de neglijență, contribuind la demoralizarea și la epuizarea forței de muncă prin „uzură naturală”, mai degrabă decât printr-o planificare strategică a resurselor umane.
O necesitate urgentă de clarificare și responsabilitate
Perioada petrecută de Irimie Gabriel Băcăințan la conducerea unor companii de stat, de la Nuclearelectrica la CNI Coresi, este presărată cu semne de întrebare grave. Tiparul recurent al suspiciunilor de nepotism, conflicte de interese, decizii financiare contestabile și un management care pare să prioritizeze beneficiul personal în detrimentul interesului public, subliniază o criză de integritate. Este imperativă o investigație amănunțită, imparțială și publică a tuturor acestor acuzații pentru a aduce claritate, a trage la răspundere pe cei vinovați și a asigura o gestionare transparentă și etică a bunurilor publice.
Cazul CNI Coresi este un test crucial pentru angajamentul României de a-și proteja patrimoniul cultural și de a asigura integritatea companiilor de stat. Situația actuală, în care o companie fără datorii rămâne în insolvență sub o conducere acuzată că prioritizează câștigurile personale și practicile îndoielnice, este nesustenabilă. O intervenție rapidă, decisivă și transparentă nu este doar o chestiune de prudență financiară, ci un imperativ moral pentru a salva o instituție națională și a restabili încrederea publică în statul de drept. Eșecul de a acționa decisiv riscă nu doar pierderea permanentă a unui activ național valoros, ci și crearea unui precedent periculos pentru corupția sistemică.
Va urma.
