Justiția din România nu mai mimează independența. O livrează pe față, cu pedigree politic, rețele de obediență și avansări „la cheie”. Cazul Lianei Nicoleta Arsenie, actuala președintă a Curții de Apel București, este o radiografie brutală a modului în care mafia de provincie a ajuns să conducă instanța-cheie a țării.
Originară din Teleorman, județ devenit simbol al capturii instituționale în epoca Dragnea, Liana Arsenie nu a ajuns întâmplător în vârful Curții de Apel București. Traseul ei profesional, rapid, sinuos și controversat, a fost discutat ani la rând în interiorul sistemului, dar ignorat oficial.
Plecată din Roșiorii de Vede, cu escale strategice prin Zimnicea și Alexandria, Arsenie a fost propulsată din Teleorman direct în epicentrul puterii judiciare. Absolventă a Universității din Craiova, a bifat rapid funcții de conducere la Tribunalul Teleorman, într-o perioadă în care județul era controlat total de rețele politico-economice bine cunoscute. Surse locale indică relații apropiate atât ale ei, cât și ale fratelui său, cu personaje influente din zona „magnatului de partid”, Liviu Dragnea.
Saltul decisiv s-a produs la București, sub protecția Liei Savonea. În 2016, Arsenie devine vicepreședintă a Curții de Apel București, iar în 2023 este instalată președintă plină. Din acel moment, spun numeroase surse judiciare, Curtea de Apel a intrat într-o logică de epurare, rearanjare și control.
Judecători scoși din completuri, detașări „providențiale” la CSM, promovări fulger pentru persoane aduse din teritoriu, fără experiență relevantă pe marile dosare. În schimb, magistrați cu vechime au fost ținuți pe linie moartă. Totul într-un mecanism de fidelizare și supunere, coordonat din umbră.
O sursă din interior descrie situația fără ocolișuri: „Din 2023 lucrurile s-au rupt. Erau mutați oameni din completuri prin artificii administrative, ‘promovați’ formal, dar de fapt eliminați. Cei aduși erau obedienți. Cine nu se supunea, era marginalizat.”
Tabloul devine complet când, la puțin peste un an de la instalarea Lianei Arsenie în fruntea CAB, în scenă intră fratele ei, Petrică Bogdan Florin. În decembrie 2024, acesta este numit inspector-șef al Poliției Teleorman. Un timing perfect, într-un județ unde asemenea numiri nu sunt niciodată întâmplătoare.
Și cariera lui accelerează suspect. Surse din sistem indică o promovare la rangul de chestor programată inițial pentru 1 decembrie 2025, amânată doar din cauza scandalului femicidului de la Beciu. Nu anulată. Doar reprogramată: 25 martie 2026, de Ziua Poliției. O avansare care i-ar deschide drumul către funcții centrale, privilegii și protecție sporită.
Până nu demult, un șef de inspectorat din Teleorman nu avea nicio șansă reală la un asemenea salt. Județul era de rang inferior. A fost „upgradat” însă în epoca Dragnea, pentru a servi promovărilor de partid. Atunci a apărut și celebrul Valentin Dumitrașcu, inspectorul-șef poreclit „Vânătorul Roșu”, partener de vânătoare al lui Liviu Dragnea. Numirea lui a fost respinsă de trei ori de președintele Iohannis, după dezvăluirile Rise Project.
Dumitrașcu a ieșit la pensie, locul a rămas liber, iar fratele Lianei Arsenie a intrat pe ușa din față. Coincidență pentru naivi. Mecanism pentru cei care cunosc sistemul.
În interiorul magistraturii, momentul care a șocat definitiv a fost implicarea Lianei Arsenie în dosarul Puiu Popoviciu. Reacțiile au fost de stupefacție. Mesajul a fost limpede: interesul personal bate orice urmă de deontologie. Rezultatul? Funcții, putere, protecție. Pentru ea și pentru fratele ei.
Declarația sa, potrivit căreia „Tribunalul Teleorman nu răspunde nevoilor de viață socială ale judecătorilor”, spune mai mult decât pare. Explică fuga la Capitală, dar și traseul fratelui ei, pregătit să părăsească județul după ce a fost „folosit” corespunzător.
Luminița Criștiu Ninu, judecătoare promovată la ÎCCJ cu ajutorul lui Liviu Dragnea și al Liei Savonea
Un alt judecător cheie plecat din Roșiori de Vede este Luminița Criștiu Ninu. Promovată de Liviu Dragnea la Alexandria, iar mai apoi la ÎCCJ cu ajutorul Liei Savonea, susțin sursele din județ. Istoricul ei poate fi regăsit în CV.
Activitate
1995-2001: Judecător, Judecătoria Alexandria
2001-2006: Judecător, Tribunalul Teleorman
2006-2008: Vicepreşedinte, Tribunalul Teleorman
2008-2013: Preşedinte, Tribunalul Teleorman
2013-2014: Judecător, Curtea de Apel Bucureşti
2014-2016: Preşedinte secţie penală, Curtea de Apel Bucureşti
2016-2019: Vicepreşedinte, Curtea de Apel Bucureşti
2019-2023: Preşedinte, Curtea de Apel Bucureşti
2023-prezent: Judecător, Înalta Curte de Casație și Justiție
Luminița Criștiu Ninu a pus umărul la eliberarea inculpaților NORDIS și la achitarea fostului șef CNAS Lucian Duță
Judecătorii ÎCCJ Mihail Udroiu și Luminița Criștiu-Ninu au dispus eliberarea lotului Nordis spre stupoarea opiniei publice.
De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a admis recursul în casație al lui Lucian Duță, fostul șef al CNAS, și i-a anulat condamnarea de 6 ani de închisoare primită în iulie 2022 pentru că ar fi primit mită de 6,3 milioane de euro în legătură cu contracte pentru implementarea cardului de sănătate. Decizia ICCJ este definitivă, iar Duță fusese pus în libertate încă din septembrie 2025, după ce instanța a suspendat condamnarea până la soluționarea recursului.
Completul ÎCCJ care a decis anularea condamnării lui Lucian Duță a fost format din judecătorii: Luminița Criștiu-Ninu, Adriana Ispas și Iulian Dragomir.
Teleormanul poate nu oferă viață socială. Oferă însă rețele, obediență și oameni dispuși să execute ordine. Iar Justiția României plătește prețul.
