Un scandal de proporții, cu implicații grave asupra securității naționale a României și a Republicii Moldova, se conturează la intersecția dintre administrația PSD de la București și Primăria Chișinău. Într-o perioadă în care serviciile de informații și procurorii moldoveni strângeau probe pentru un dosar de trădare de patrie, statul român, prin intermediul Consiliului Județean Buzău și cu girul tacit al ex-premierului Marcel Ciolacu, pompa sute de mii de euro în proiectele de imagine ale primarului Chișinăului, Ion Ceban. Situația relevă un paradox halucinant în care contribuabilul român a ajuns să finanțeze infrastructura unei instituții despre care există dovezi tot mai clare că funcționa cu salarii plătite din contabilitatea neagră a Moscovei și sub stricta supraveghere a agenților FSB.
Firul roșu al acestei povești începe în fieful electoral al actualului premier al României. În toamna anului 2022, într-un moment în care războiul din Ucraina reconfigura hărțile de securitate ale Europei, Consiliul Județean Buzău a decis să vireze o donație substanțială, în valoare totală de 400.000 de euro, către Primăria Municipiului Chișinău. Acești bani nu au fost o simplă ajutorare frățească, ci au vizat proiecte cu o vizibilitate maximă, menite să consolideze imaginea de bun gospodar a lui Ion Ceban.
Conform documentelor oficiale, 350.000 de euro au fost alocați pentru lucrări de amenajare și modernizare a Parcului Catedralei, chiar în inima Chișinăului, iar alți 50.000 de euro au mers către reparația capitală a unui pasaj pietonal subteran din sectorul Botanica. Această infuzie de capital politic și financiar s-a bazat pe un Acord de Cooperare semnat anterior, la 15 iunie 2021, între Județul Buzău și Municipiul Chișinău, document parafat de conducerea județeană și de primarul Ion Ceban, care prevedea posibilitatea unor angajamente financiare comune.
Ceea ce transformă această cooperare administrativă într-un subiect de siguranță națională este contextul tenebros în care funcționa Primăria Chișinău în momentul în care primea banii de la Buzău. În timp ce fondurile românești erau folosite pentru a da o față europeană orașului, în spatele ușilor închise, administrația lui Ion Ceban părea să fie o anexă a serviciilor secrete rusești. Informații explozive provenite din dosare penale, investigații jurnalistice și sentințe judecătorești conturează un tablou în care deciziile administrative se împleteau periculos cu agenda Moscovei. Martorii audiați în dosare de trădare de patrie au vorbit deschis despre bani rusești folosiți pentru achitarea salariilor în interiorul Primăriei Chișinău, sugerând o dependență financiară directă a echipei lui Ceban de surse externe ostile. Mai mult decât atât, gravitatea situației este amplificată de prezența fizică a unor ofițeri de informații ruși la Chișinău. Nume precum Iurii Gudilin și Olga Grak, identificați ca ofițeri FSB și sancționați dur de Statele Unite pentru tentative de manipulare a proceselor electorale, au fost surprinși intrând nestingheriți în sediul PSRM și la sediul de campanie al candidatului Ion Ceban în 2019.
În acest peisaj dominat de umbrele spionajului rusesc, generozitatea liderilor PSD față de Ion Ceban pare cel puțin suspectă, dacă nu de-a dreptul iresponsabilă. În paralel cu fluxurile financiare, presa din România și Republica Moldova a documentat o serie de întâlniri la nivel înalt între Marcel Ciolacu și Ion Ceban, desfășurate chiar în timp ce edilul de la Chișinău era tot mai izolat internațional. Surse guvernamentale și relatări media indică o întâlnire între cei doi la București pe 18 noiembrie 2023. Ulterior, pe 1 aprilie 2024, NewsMaker a relatat despre o nouă întrevedere, informație bazată pe comunicările lui Ceban, în condițiile în care canalele oficiale ale Guvernului României au păstrat o tăcere suspectă. O altă întâlnire ar fi avut loc chiar recent, pe 20 septembrie 2024, la Palatul Victoria. Aceste contacte politice au continuat sfidător, în ciuda faptului că Ion Ceban a primit interdicție de intrare în România și în spațiul Schengen, o măsură extremă luată de partenerii occidentali și justificată prin rațiuni de siguranță națională. Faptul că premierul României s-a afișat repetat cu un personaj considerat persona non grata de structurile de securitate europene ridică mari semne de întrebare privind coerența politicii externe românești și calitatea informațiilor care ajung la decidenții de la București.
Dublul limbaj al administrației Ceban este evidențiat și de modul în care a gestionat planificarea strategică a orașului. În timp ce banii buzoienilor renovau parcuri pentru a da bine la public, documentele publice relevă o tentativă de predare a strategiei pe termen lung către serviciul secret rus FSB. Primăria Chișinău a semnat un acord de cooperare cu Fondul de investiții RK, o filială a Fundației RosCongress, structură cunoscută pentru afilierea sa directă la Kremlin.
Acest document nu a fost o simplă formalitate protocolară, ci prevedea clauze ce pun în pericol securitatea națională și autonomia locală, incluzând schimbul de informații sensibile și implicarea partenerilor ruși în elaborarea documentelor strategice, inclusiv a Planului Urbanistic General al municipiului Chișinău. Astfel, în timp ce România plătea pentru fațade, dezvoltarea profundă a Chișinăului risca să fie desenată după hărțile și interesele Moscovei.
Legăturile primarului cu serviciile secrete rusești nu s-au limitat la intermediari. În aprilie 2022, în plin război declanșat de Rusia în Ucraina, Ion Ceban a fost localizat la Sankt Petersburg, într-o discuție directă cu Nigeat Askerov, identificat ca agent FSB. Această întâlnire, desfășurată pe teritoriul statului agresor, ridică întrebări grave despre loialitatea edilului și despre natura ordinelor pe care le-ar fi putut primi. Este greu de imaginat că liderii politici de la București nu aveau acces la aceste informații furnizate de serviciile partenere, ceea ce face ca persistența parteneriatului Ciolacu-Ceban să fie cu atât mai inexplicabilă.
Practic, Marcel Ciolacu și administrația județeană din Buzău au cotizat cot la cot cu FSB pentru menținerea la putere a unui primar care, conform tuturor indiciilor, juca un rol dublu. Această situație creează o vulnerabilitate majoră, sugerând că fondurile publice românești au fost deturnate, moral și politic, pentru a legitima un vector de influență rusească. În lumina acestor informații, mandatul lui Ion Ceban nu mai pare a fi doar despre trotuare, parcuri și pasaje renovate cu banii românilor, ci despre riscul transformării Chișinăului într-o enclavă de influență a FSB-ului, sub paravanul unei administrații locale sprijinite, ironic, chiar de Guvernul de la București. Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor oferi explicații credibile pentru modul în care au ales să gireze un personaj interzis în spațiul euro-atlantic sau dacă această „cooperare” va rămâne în istorie ca o pată neagră pe obrazul diplomației românești.
