Firmă de pază din Jilava, condusă de un fost comisar de poliție, a încasat peste 10 milioane de lei de la Primăria Jilava. Acum câștigă 2,5 milioane de la comuna vecină Vidra — ambele conduse de primari PNL. Cerința-cheie din caietul de sarcini: un singur contract anterior de 2,58 milioane lei. Ghici cine avea exact un astfel de contract? Din opt ofertanți, trei s-au retras. Coincidență sau tipare?
Pe Strada Verii din comuna Jilava, la numărul 25D, într-o zonă rezidențială fără semne distinctive, este înregistrat sediul social al firmei Eneea Real Security SRL. Firma a fost înființată la data de 20 martie 2009 și are ca obiect principal de activitate protecția și garda. Dar nu a purtat mereu acest nume. Publicația Cațavencii nota, într-o investigație din 2022, că firma se numea anterior Taifun Security, iar administratorul Ovidiu Garcea este descris drept „fost comisar”, „destul de bine ancorat în lumea banilor publici”, compania fiind menționată și în legătură cu mici scandaluri la Centrul Național al Cinematografiei.
Povestea banilor publici ai firmei are un singur personaj principal: comuna Jilava.
Conform datelor din SEAP, patru din cele cinci contracte câștigate de Eneea Real Security în proceduri publice au același plătitor — Primăria Jilava — și aceeași temă: pază pentru obiectivele din comună. Valorile: 2,43 milioane, 2,99 milioane, 2,2 milioane și 2,77 milioane de lei. Total: peste 10,3 milioane de lei de la o singură primărie. La care se adaugă 50 de achiziții directe, adică fără competiție reală. Cațavencii remarca în 2022 că Primăria Jilava, condusă de „penelistul Ilie Elefterie”, plătea generos pentru aceste servicii de pază.
În anul fiscal 2025, firma a raportat o cifră de afaceri de 8.772.338 RON, dar un profit net de doar 51.627 RON — o marjă de sub 0,6%. Între timp, datoriile companiei au crescut cu 25%, ajungând la 3.051.411 RON. Înființată în 2009, firma a ajuns la 132 de angajați în 2024.
Acum, Eneea Real Security a cucerit un teritoriu nou: comuna vecină Vidra. Cele două localități sunt legate direct prin șoseaua DJ401A, la câțiva kilometri una de cealaltă. Primarul Vidrei, Marian Tudor, de la PNL, este în funcție din 2016. La Jilava, primarul Petre Ilie Elefterie, tot de la PNL, conduce din iunie 2017. Doi primari liberali, în două comune vecine din Ilfov, care cumpără pază de la aceeași firmă.
Contractul de la Vidra — 2.522.880 lei pentru paza a zece obiective, de la groapa de gunoi Crețești la Liceul Teoretic Alexandru Rosetti — are un detaliu care merită atenție. Cerința de capacitate tehnică impunea ca ofertantul să demonstreze experiență dintr-un singur contract de minimum 2.580.000 lei. Nu din mai multe contracte cumulate — dintr-unul singur. Condiție pe care Eneea Real Security o îndeplinea grație contractelor de la Jilava, dar pe care mulți concurenți nu aveau cum s-o satisfacă. Din opt ofertanți, trei s-au retras din procedură.
Procedura în sine ridică semne de întrebare și prin cronologie: anunțul a apărut pe 28 martie 2025, cu termen de depunere pe 8 aprilie — doar 11 zile. Apoi evaluarea s-a târât aproape un an, până în martie 2026. Iar singurul criteriu de atribuire a fost prețul cel mai scăzut, ponderat 100%.
Pe site-ul SEAP, la rubrica „Website firmă”, Eneea Real Security a trecut adresa „www.a.ro”. Pe propriul site, eneea.ro, firma își listează printre clienți Muzeul Național al Hărților, Carrefour Vitan și Centrul Național al Cinematografiei — în cazul din urmă, o contestație depusă de Eneea la CNSC în 2024 arată că relația nu a fost tocmai lipsită de tensiuni. Între timp, un fost comisar din Jilava încasează milioane din paza școlilor, a terenurilor de sport și a gropilor de gunoi din comunele PNL ale sudului Ilfovului.
Ovidiu Garcea și conexiunile suspecte ce nu put deloc a SIE
Ovidiu Garcea, şeful firmei de pază Eneea Real Security, care supraveghează, printre altele, şi Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), a primit o sumă consistentă pentru organizarea unui stand de film la Festivalul de la Marrakech, printr-o companie înfiinţată în februarie 2013, Nikov Media Film. Partenerul său de afaceri este omul de afaceri Nicolae Rădulescu, al cărui nume se regăseşte ca persoană de contact pentru vânzarea îngrăşământului agricol IHO Agro ++ în Africa, prin Global Collaborate, cealaltă firmă creditată de CNC pentru organizarea unui stand de film românesc, de data aceasta la Antalya.
Ultima sesiune de finanţări nerambursabile pentru târguri, festivaluri de film, standuri, programe de educaţie şi editarea unor lucrări de specialitate a scos la iveală nenumărate nereguli în modul în care se acordă aceşti bani, într-atât de flagrante, încât directorii unor festivaluri mari au cerut public, la o conferinţă organizată în cadrul B-EST, demiterea actualului Consiliu de Administraţie al CNC, format din Ioan Cărmăzan, Florin Paraschiv, Oana Stoenescu, Sorin Botoşeneanu, Elisabeta Bostan, George Chiriţă şi Eugen Şerbănescu, preşedinte.
Pe lângă faptul că unul dintre cele mai mari şi mai apreciate evenimente de gen din România, Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est, a fost declarat „neeligibil”, deşi îndeplinea aceleaşi condiţii ca anul trecut, sume substanţiale vor ajunge în conturile unor firme recent înfiinţate, care nu au expertiză în domeniu, pentru evenimente cel puţin discutabile ca impact, la două festivaluri care pun accent pe producţia de cinema autohtonă şi nu pe cea internaţională şi care nu au, în primul rând, pieţe de film, precum Cannes sau Berlin. Adică un loc unde producători, distribuitori internaţionali şi cineaşti se întâlnesc să vândă şi să cumpere filme sau să stabilească parteneriate. Prin urmare, cele două standuri nu au un market unde să fie amenajate.
Protejaţi de faptul că dosarele cu punctajele acordate sunt, în mod inexplicabil, secretizate, unii membri ai Consiliului de Administraţie nu se simt obligaţi să acorde explicaţii, deşi de voturile lor depinde soarta unor evenimente şi a unor fonduri garantate prin Legea Cinematografiei.
Garcea intră în lumea filmului
Printre cei încurajaţi de CNC să reprezinte România în afara ţării se află Ovidiu Garcea, şeful firmei de pază Eneea Real Security, fost Taifun Security, actualmente promovat de Eugen Şerbănescu în comisia de rating a CNC (cea care decide ce fel de audienţă poate avea un film intrat pe ecrane), deşi legătura sa cu lumea filmului se reduce la paza instituţiei amintite. (Preşedintele CNC a „tunat” comisia de rating – România Liberă)
Potrivit datelor din Registrul Comerţului, Garcea este asociatul lui Nicolae Rădulescu la firma Nikov Media Film SRL, înfiinţată pe 14 februarie 2013, cu o lună înainte de termenul-limită pentru depunerea dosarelor la CNC. Pentru proiectul lor, notat de Consiliul de Administraţie, în mod inexplicabil, cu 89 de puncte din 100 posibile (un proiect devine eligibil pentru finanţare atunci când are peste 70 de puncte), cei doi au obţinut 229.000 de lei (din 305.890 lei ceruţi) – cea mai mare sumă acordată la această sesiune – pentru un stand românesc la Festivalul Internaţional de Film de la Marrakech.
Omul de afaceri Nicolae Rădulescu are pe mână, practic, ambele proiecte, firma sa, Globaltech Collaborate, înfiinţată acum un an şi specializată în management şi consultanţă în afaceri, primind 90 de puncte şi 160.000 de lei pentru celălalt stand, cel de la Festivalul Internaţional de Film de la Antalya – Golden Orange. Pentru comparaţie, standul României de la Cannes, cel mai mare festival de film din lume, a primit 122.400 de lei.
Primul criteriu în dosarele analizate de Consiliul de Administraţie al CNC este experienţa şi gradul de specializare ale celor implicaţi în proiect. Nici Nicolae Rădulescu, dat ca persoană de contact pentru comercializarea îngrăşământului IHO-Agro++ pe Africa, şi nici Ovidiu Garcea nu au avut vreodată de-a face cu astfel de evenimente.
