Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este prezentată public drept cel mai important proiect de țară după integrarea în NATO și Uniunea Europeană. Este un proces care, teoretic, ar trebui să consacre alinierea României la cele mai înalte standarde de guvernanță, transparență, integritate și meritocrație. Cu toate acestea, în spatele ușilor închise ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE), realitatea este una sumbră, dominată de practici feudale, abuz de putere, nepotism și epurări profesionale mascate.
Pe adresa redacției Anchetatorii.ro a sosit o mărturie explozivă din interiorul MAE, sub forma unui memoriu detaliat asumat de o sursă care, din motive lesne de înțeles, a ales să își păstreze anonimatul. Documentul aruncă în aer imaginea publică atent cosmetizată a secretarului de stat Luca Niculescu, Coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE, și expune o rețea de protejați, în frunte cu apropiata sa, Olga Tudor, și directoarea de cabinet Daniela Oprișan, care au transformat un dosar de importanță națională într-o feudă personală.
Iluzia reformei și realitatea „găștii” din MAE
În timp ce la nivel declarativ MAE promovează reformele sistemice și consolidarea principiilor nediscriminării și demnității la locul de muncă, practicile interne dictate de Luca Niculescu par desprinse din cu totul altă epocă. Sursa noastră denunță un mediu de lucru toxic, în care drepturile profesionale sunt încălcate sistematic.
„Am făcut repetate demersuri la nivelul decizional al secretarului de stat, domnul Luca NICULESCU, Coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE, dar au fost ignorate, nu au fost luate în considerare, nu mi s-a dat niciun răspuns”, își începe relatarea angajata MAE. Aceasta reamintește că România, ca stat semnatar al CEDO și aspirant la OCDE, și-a asumat obligații clare privind garantarea unui mediu de muncă echitabil și eliminarea oricărei forme de discriminare. Sub conducerea lui Niculescu, aceste principii par să fi devenit literă moartă.
Furt intelectual instituționalizat și marginalizare profesională
Modul de operare al secretarului de stat, așa cum reiese din documentele intrate în posesia redacției, este unul de-a dreptul machiavelic. În anul 2024, angajata și-a exprimat disponibilitatea de a lucra pe dosarele OCDE, bazându-se pe o expertiză profesională solidă. A urmat o discuție de aproape o oră cu Luca Niculescu, în care s-a ajuns la o „înțelegere inițială” privind implicarea acesteia în activitățile de comunicare și organizare de evenimente.
La solicitarea expresă a demnitarului, angajata a elaborat un proiect de comunicare detaliat pentru procesul de aderare. De aici, însă, a început calvarul profesional. „Dl. NICULESCU a amânat confirmarea proiectului… dând ca termen de răspuns sfârșitul lunii… 2024 și lăsând să se înțeleagă că se va consulta cu reprezentanții Guvernului”, se arată în memoriu.
Ceea ce a urmat este o mostră clasică de abuz: angajata a continuat să muncească, să participe la grupuri de lucru și să genereze conținut. Cu toate acestea, Luca Niculescu a preluat munca acesteia fără a-i oferi recunoașterea sau poziția promisă. „Contribuțiile mele, idei și paragrafe integrale, au fost utilizate în activitățile oficiale de către dl. NICULESCU. Cu toate acestea, a adoptat o atitudine sfidătoare și un comportament duplicitar în raporturile de muncă, prin care a indus o situație confuză și netransparentă”.
Mai mult, propunerile ulterioare au fost ignorate total, fără nicio justificare, instituindu-se un embargou al tăcerii menit să o forțeze pe angajată să renunțe.
„Favoriții” și promovările fără concurs: Cazul Daniela Oprișan
Marginalizarea profesioniștilor a mers mână în mână cu promovarea unei clientele fidele, pe criterii total netransparente. Din 2025, Luca Niculescu a operat o redistribuire a dosarelor OCDE, procedură descrisă de sursa noastră drept „arbitrară și nejustificată”, excluzând-o complet pe autoarea memoriului din activitățile la care contribuise direct.
În schimb, sarcinile au fost direcționate către persoane agreate, pe bază de favoritism cras. Un exemplu revoltător semnalat redacției este cel al Danielei Oprișan. Conform dezvăluirilor, aceasta este „detașată în MAE cu termen prelungit de mai multe ori (de vreo zece ani sau mai mult), fără concurs sau examen pentru postul diplomatic pe care-l ocupă în MAE”. Deși în această perioadă s-au organizat multiple concursuri de admitere în Corpul Diplomatic și Consular, Oprișan a preferat calea scurtă a detașărilor succesive.
Recompensa pentru fidelitate? În 2025, Daniela Oprișan a fost promovată direct în funcția de director la Cabinetul secretarului de stat Luca Niculescu, sfidând din nou necesitatea unui examen sau concurs formal. Acest tip de resursă umană, dependentă de bunăvoința șefului direct din cauza lipsei unui statut obținut prin concurs, devine instrumentul perfect pentru executarea ordinelor abuzive.
Olga Tudor, I. Ungureanu și secretizarea abuzivă a documentelor
O altă figură centrală în acest sistem de putere este Olga Tudor, descrisă în memoriu drept „protejata dlui Niculescu”. Eforturile angajatei marginalizate de a relua un dialog profesional au vizat-o și pe Olga Tudor, căreia i-au fost transmise scrisori oficiale. Rezultatul? Tăcere absolută. „(Favorita) nu și-a manifestat niciodată intenția de a-mi oferi un sprijin colegial, sau de a lucra într-un mod colaborativ”, subliniază sursa.
Mai grav este faptul că acest grup restrâns a monopolizat accesul la informație. Sursa acuză „secretizarea nejustificată a informațiilor neclasificate pe dosarele OCDE”. Deși documentele de interes general privind OCDE nu sunt secrete de stat, ele sunt ținute la sertar de cuplul Niculescu-Tudor, fiind folosite ca monedă de schimb și instrument de control pentru a bloca accesul altor colegi la dosar.
Pentru a completa tabloul nepotismului, pe adresa redacției este semnalat și cazul unei tinere, I. Ungureanu, cu studii la Paris, bănuită a fi o cunoștință personală sau o rudă îndepărtată a lui Luca Niculescu. Aceasta a fost încadrată în 2025 ca „stagiară” în MAE, deși, conform surselor, figura deja angajată la Rasirom (regia autonomă subordonată SRI). Cum ajunge un angajat al unei structuri de securitate să facă „stagii” la cabinetul coordonatorului OCDE, rămâne o întrebare la care MAE va trebui să răspundă.
Ascensiunea unui „ins mediocru” și jocurile de putere pe axa Paris-București
Memoriul intrat în posesia Anchetatorii.ro nu se limitează doar la abuzurile de dreptul muncii, ci ridică semne de întrebare legitime privind însăși cariera fulminantă a lui Luca Niculescu. „Cum a ajuns să ocupe funcții de decizie în zona de media de limbă franceză și cum a fost propulsat ambasador la Paris? Cui se datorează ascensiunea rapidă pe funcții publice și în gradul diplomatic de ambasador?”, se întreabă retoric sursa noastră.
Răspunsurile par să se afle într-o rețea complexă de interese și influențe franco-române. După mandatul de ambasador la Paris, pentru Niculescu a fost creată special o funcție nouă în MAE, cea de secretar de stat coordonator pentru OCDE. Ulterior, portofoliul i-a fost extins artificial, incluzând ONU, organizațiile internaționale și, deloc întâmplător, Francofonia.
Aici intervine o tranzacție de culise de o gravitate extremă. Conform denunțătorului, extinderea atribuțiilor sale include „promovarea candidaturii amicului Julien (Dacian) Cioloș la Organizația Internațională a Francofoniei (OIF)”. La schimb pentru acest sprijin politic și diplomatic, Luca Niculescu și-ar fi negociat deja viitorul: numirea sa ca ambasador la Paris, la viitoarea Misiune a României pe lângă OCDE, post care urmează să fie înființat odată cu încheierea procesului de aderare. Este vorba despre un post extrem de râvnit, care va veni la pachet cu o logistică impresionantă și un buget generos.
În acest joc de influență, un rol important îl joacă și decorațiile statului francez. Sursa semnalează folosirea Ambasadei Franței la București pentru acordarea unor distincții de tipul Ordre des Arts et des Lettres unor funcționari români cheie (inclusiv Luca Niculescu), practică văzută ca „o componentă de consolidare a influenței franceze în România”.
Cele două fețe ale diplomatului
Cine este, de fapt, Luca Niculescu dincolo de postările elegante de pe Facebook și discursurile despre valorile occidentale? Cei care nu fac parte din „gașca de favoriți sau pile” au o cu totul altă perspectivă.
Angajații MAE îl descriu în termeni duri: „un ins mediocru, incapabil să vorbească pe un subiect fără să citească de pe hârtie. Are o mască pe care o pune pentru prima impresie și pe rețelele de socializare”. Adevărata sa față este a unui lider cu un comportament abuziv, care folosește puterea funcției pentru a marginaliza vocile critice, pentru a impune cenzura (în special pe subiecte ce privesc Franța) și pentru a menține o lipsă totală de transparență.
Exemplul prezentat de sursa noastră este simptomatic pentru o cultură organizațională bolnavă, în care un demnitar se ascunde în spatele umbrelei „OCDE” pentru a nu fi tras la răspundere de nimeni.
OCDE, un paravan pentru interese personale?
Ceea ce se întâmplă astăzi în MAE, sub coordonarea lui Luca Niculescu, este în contradicție flagrantă cu principiile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică la care România dorește să adere. OCDE înseamnă meritocrație, transparență decizională, combaterea favoritismului și respectarea drepturilor angajaților.
În schimb, dosarul aderării a fost confiscat de un grup restrâns, transformat într-o trambulină pentru sinecuri viitoare (Ambasada la OCDE Paris) și folosit pentru reglări de conturi interne. Tăcerea conducerii MAE în fața acestor abuzuri repetate nu face decât să valideze un sistem feudal, în care „pilele” și „stagiarii” cu spate politic sunt promovați, în timp ce profesioniștii care refuză să plece capul sunt izolați, ignorați și deposedați de munca lor.
Redacția Anchetatorii.ro solicită public Ministerului Afacerilor Externe, ministrului Luminița Odobescu și Corpului de Control să demareze o anchetă urgentă privind modul în care sunt gestionate resursele umane pe dosarul OCDE, criteriile de promovare ale Danielei Oprișan, statutul real al stagiarei de la Rasirom și motivele pentru care documente neclasificate sunt secretizate abuziv de către secretarul de stat Luca Niculescu și apropiații săi. Vom continua să monitorizăm acest caz și să publicăm noi detalii pe măsură ce acestea vor ieși la iveală din „cutia Pandorei” deschisă în MAE.
Va urma!
