O grupare de interese transpartinice și economice a instaurat teroarea administrativă în județul Giurgiu, transformând localitățile Bucșani, Ogrezeni și Grădinari în victimele unui experiment ecologic și social devastator. Sub masca „energiei verzi” și a dezvoltării rurale, un mega-parc fotovoltaic se ridică literalmente pe ruinele agriculturii locale. Protagoniștii acestei operațiuni sunt primarii PNL Dan Păsat și Jean Cătălin Preda, susținuți de decidentul politic Toma Petcu și de omul de afaceri Nicolae Dașoveanu. Împreună, aceștia au orchestrat un mecanism prin care mii de hectare de teren fertil au fost smulse din circuitul agricol, distrugând viitorul a întregi comunități.
Decopertări abuzive și autostrăzi de piatră peste munca fermierilor
Ceea ce inițial le-a fost prezentat oamenilor drept un efort de comasare a terenurilor pentru o „agricultură intensivă” s-a dovedit a fi un plan calculat de acaparare teritorială. În plin ciclu agricol, utilajele grele au invadat câmpurile cultivate. Pământul roditor a fost decopertat fără nicio remușcare, iar peste munca de o viață a fermierilor s-au turnat mii de metri cubi de piatră. Au fost construite adevărate drumuri cu un strat de balast de peste 80 de centimetri, transformând un ecosistem viu într-o fundație inertă pentru panouri solare.
Dezvoltatorii și primarii au ignorat cu bună știință obligația legală și morală de a informa comunitatea înainte de începerea unui nou sezon agricol. Dacă oamenii ar fi aflat planul real, revolta generală ar fi blocat proiectul din fașă. Mai mult, legislația impune compensarea financiară a lucrărilor agricole întrerupte abuziv. Cu toate acestea, cetățenii nu au primit niciun ban, fiind lăsați cu pierderi uriașe, în timp ce unii dintre ei au continuat să primească subvenții de la APIA pe baza titlurilor de proprietate inițiale, neștiind că terenurile lor fuseseră deja trecute în portofoliul grupării. Nu a existat niciun referendum local, nicio consultare publică, nicio afișare la aviziere. Cetățenii au fost efectiv strămutați economic, priviți cu un dispreț total de cei care ar trebui să le reprezinte interesele.
Schema „Clusterelor”: Cum a fost fentată legea mediului
Pentru a construi un parc fotovoltaic de o asemenea anvergură, legea românească impune obținerea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) riguros și realizarea unor studii complexe privind impactul social și de mediu. Pentru a ocoli aceste rigori, grupul a recurs la o inginerie legislativă perfidă. Terenul uriaș a fost fragmentat pe hârtie în suprafețe mai mici, de maximum 50 de hectare, prag sub care avizările de mediu sunt mult mai permisive.
Astfel, termenii agricoli tradiționali de „parcelă” sau „tarlă” au fost eliminați din documentații și înlocuiți cu termenul corporatist de „cluster”. În total, rețeaua a desenat 24 de astfel de clustere: 18 în Ogrezeni, 5 în Bucșani și unul în Grădinari. În realitate, există o continuitate evidentă între aceste parcele, despărțirea fiind făcută exclusiv printr-un simplu gard metalic.
Această fragmentare artificială și schimbarea destinației terenului din agricol în „neproductiv” nu ar fi fost posibile fără complicitatea fățișă a autorităților județene. Instituții precum Oficiul de Cadastru (OCPI), Agenția Fondului pentru Mediu, Consiliul Județean, Prefectura și chiar Poliția au închis ochii la aceste nereguli flagrante. În timp ce actele oficiale declară o amprentă a parcului de doar 950 de hectare, realitatea din teren, ascunsă de autorități, indică o suprafață acaparată de aproximativ 3.200 de hectare.
Conacul Hobaia și „moștenirile” inexplicabile ale lui Dan Păsat
Lăcomia nu se oprește la terenurile agricole. Anumite mecanisme judiciare au fost folosite pentru acapararea unor imobile istorice și de o valoare inestimabilă, precum Conacul Hobaia și Balta Hobaia. Prin hotărâri judecătorești considerate a fi profund abuzive, două persoane, Sulfina Luiza Popescu și Alexandru Orfanu, s-au prezentat drept nepoții boierului zonal Sulacu și au fost puse în posesia acestor domenii.
Imediat după obținerea drepturilor litigioase, proprietățile au fost cedate către primarul Dan Păsat. Situația sfidează orice logică a succesiunilor legale, având în vedere că edilul nu are absolut nicio legătură de rudenie în localitatea Hobaia. Mai mult, datele arată că Dan Păsat figurează în mod inexplicabil ca deținător a nu mai puțin de 62 de imobile, obținute, pe hârtie, tot prin mecanisme de „moștenire”. O expertiză amănunțită a acestui circuit juridic este obligatorie pentru a demonta modul în care instanțele au facilitat acest transfer masiv de avuție.
Iluzia refacerii naturii și apelul disperat al comunităților
O altă minciună sfidătoare livrată de dezvoltatori este promisiunea că, peste 30 de ani, la finalul duratei de viață a parcului fotovoltaic, terenul va fi dezafectat și redat agriculturii în starea sa inițială. Orice expert agronom poate confirma că un sol privat de razele soarelui timp de trei decenii, presat sub greutatea metalului, a sticlei și acoperit de un metru de piatră concasată, devine definitiv steril și irecuperabil. Dan Păsat, Jean Cătălin Preda, Toma Petcu și Nicolae Dașoveanu știu acest lucru, dar preferă să vândă o iluzie toxică pentru a-și securiza profiturile imediate.
Acest caz depășește granițele unui simplu abuz administrativ; este o crimă la adresa siguranței alimentare, a mediului și a economiei rurale din județul Giurgiu. Oamenii din Bucșani și Ogrezeni se adresează direct Președintelui României, Guvernului și instituțiilor de forță, solicitând trimiterea urgentă a unor echipe de control pe teren. Se cere blocarea imediată a acestui dezastru și investigarea rețelei care, pentru propria îmbuibare, a anulat dreptul la un viitor demn pentru generațiile următoare. Justiția trebuie să coboare în stradă și pe câmpurile din Giurgiu, înainte ca totul să fie acoperit de piatră și tăcere.
