O investigație amănunțită asupra modului în care autoritățile locale din comuna Feldioara au gestionat autorizarea unui depozit de carburanți pentru compania Transit Oil SRL scoate la iveală o serie de nereguli flagrante, încălcări ale legislației în vigoare și o ignorare totală a dispozițiilor venite din partea instituțiilor superioare de control. Ceea ce ar fi trebuit să fie un proces transparent și strict reglementat s-a transformat într-un șir de decizii administrative cel puțin dubioase, menite parcă să favorizeze beneficiarul în detrimentul legalității și al siguranței publice.
Totul a început la data de nouăsprezece septembrie două mii douăzeci și trei, atunci când Primăria Feldioara a emis autorizația de construire numărul douăzeci, document care a permis demararea lucrărilor pentru un vast depozit de carburanți. Această autorizație inițială a fost eliberată pe baza unei documentații incomplete, lipsind avize esențiale care ar fi trebuit solicitate încă din etapa de elaborare a Planului Urbanistic Zonal. Mai mult, dosarul de autorizare nu conținea detalii pentru unul dintre cele douăzeci și trei de obiective complexe enumerate în actul administrativ. Printre aceste obiective uriașe se numărau parcuri de rezervoare cilindrice verticale de mare capacitate, rampe de descărcare și încărcare pentru căi ferate și autocisterne, instalații de recuperare a vaporilor, rețele de căi ferate uzinale și bazine de retenție, toate reprezentând infrastructuri cu un impact major asupra mediului, care ar fi necesitat o rigoare absolută.
Neregulile grave nu au rămas neobservate la nesfârșit. În luna noiembrie a aceluiași an, Inspectoratul de Stat în Construcții, prin structura sa centrală, a efectuat un control la Primăria Feldioara și a constatat negru pe alb că autorizația a fost eliberată cu încălcarea evidentă a prevederilor legale. Consecința firească a acestui control a fost acțiunea demarată de Prefectul Județului Brașov, care a înregistrat pe rolul Tribunalului Brașov, la data de doisprezece februarie două mii douăzeci și patru, un dosar având ca obiect anularea autorizației de construire.
Conform normelor de drept, această acțiune a atras suspendarea de drept a actului administrativ, iar Primăria Feldioara a fost obligată să dispună oprirea imediată a lucrărilor. Cu toate acestea, instituția locală a manifestat o pasivitate condamnabilă și nu a inițiat nicio acțiune proprie pentru anularea autorizației emise nelegal. Situația a degenerat și mai mult atunci când inspectorii de la Inspectoratul Județean în Construcții Brașov au realizat un al doilea control pe șantierul depozitului. Aceștia au descoperit cu stupoare că lucrările de construire continuaseră nestingherite, fără obținerea acordurilor și avizelor prevăzute de lege și în ciuda suspendării active a autorizației. Beneficiarul a profitat din plin de lipsa de măsuri ferme din partea autorității locale și a mers mai departe cu execuția fizică a proiectului.
În fața acestui blocaj legal evident, în loc să impună respectarea cu strictețe a legii, Primăria Feldioara a recurs la o manevră administrativă absolut uluitoare. Pentru a permite continuarea lucrărilor considerate ilegale, primăria a emis o a doua autorizație de construire, purtând același număr, douăzeci, dar datată nouăsprezece decembrie două mii douăzeci și patru. Această nouă autorizație a fost emisă pe același amplasament, pentru același obiectiv și pentru același beneficiar, având la bază doar o simplă cerere scrisă de mână.
Emiterea unui act administrativ identic în condițiile în care primul este suspendat de drept și face obiectul unui litigiu pe rolul instanței reprezintă o sfidare totală a logicii juridice și atrage, prin natura sa, nulitatea. Mai mult decât atât, pentru această a doua autorizație a fost reutilizată exact aceeași documentație tehnică folosită și depusă în anul două mii douăzeci și trei. Analiza atentă a planșelor vizate spre neschimbare demonstrează fără echivoc această practică neortodoxă.
Documentele justificative arată indubitabil cum ștampila aferentă autorizației din anul precedent a fost pur și simplu anulată grafic, iar alături a fost aplicată o nouă ștampilă pentru autorizația din două mii douăzeci și patru. Această procedură administrativă viciază profund întregul proces de autorizare, demonstrând că nu există o documentație tehnică nouă, întocmită conform cerințelor legale actuale. O astfel de acțiune încalcă flagrant dispozițiile articolului șapte, alineatul doisprezece din Legea numărul cincizeci din o mie nouă sute nouăzeci și unu. Din dosar lipsesc cu desăvârșire acordul proiectantului inițial pentru reutilizarea muncii sale, precum și un nou studiu geotehnic, ambele fiind absolut necesare în contextul reluării unei proceduri de o asemenea magnitudine.
O altă omisiune extrem de gravă în emiterea autorizației din anul două mii douăzeci și patru este absența totală a punctului de vedere al autorității competente în domeniul protecției mediului. Agenția pentru Protecția Mediului Brașov a confirmat în mod oficial că nu a fost nici măcar notificată cu privire la această nouă intenție de autorizare, nu a emis niciun act de reglementare și nu are absolut nicio cunoștință despre documentul urbanistic emis la sfârșitul anului două mii douăzeci și patru. Această ignorare sistematică a legislației de mediu, mai exact a prevederilor din Legea numărul două sute nouăzeci și doi din două mii optsprezece, este extrem de periculoasă având în vedere specificul obiectivului vizat, un depozit de carburanți cu un potențial de risc ecologic și de securitate major. În paralel, însăși cererea pentru emiterea noii autorizații abundă în nereguli de formă și de fond care ar fi trebuit să ducă la respingerea ei imediată.
Formularul standard este completat total defectuos, indicând complet greșit categoria construcției ca fiind una cu specific industrial în loc de a fi încadrată la depozitare. Nu sunt precizate absolut deloc suprafețele, nici nivelurile construcțiilor deja existente pe teren și lipsesc detaliile critice referitoare la finisaje, suprafața alocată parcajelor sau măsurile obligatorii de protecție a mediului înconjurător.
De asemenea, documentația nu menționează sub nicio formă elemente esențiale precum valoarea reală a lucrărilor, denumirea exactă a documentației, elaboratorul, verificatorii atestați, avizele, acordurile, studiile de specialitate sau raportul de expertiză necesar. O contradicție evidentă și inexplicabilă apare și în ceea ce privește valoarea declarată a investiției, care oscilează între un milion cinci sute de mii de lei și patru milioane de lei, în timp ce indicatorii urbanistici fundamentali, respectiv Procentul de Ocupare a Terenului și Coeficientul de Utilizare a Terenului, sunt declarați a fi zero, deși pe teren existau deja construcții edificate în afara cadrului legal.
Bomboana de pe coliva acestui dosar administrativ de-a dreptul halucinant este modul în care a fost manipulat și modificat certificatul de urbanism. În loc să fie reemis riguros conform tuturor procedurilor legale în vigoare, certificatul de urbanism numărul cincizeci și nouă din anul două mii douăzeci și patru a fost modificat printr-o simplă adresă internă, transformată ad-hoc într-o anexă.
După cum se poate observa detaliat în documentul justificativ specifică/redenumește titlul obiectivului de investiții cu scopul transparent de a masca o modificare a autorizației inițiale, aceeași care se afla deja sub incidența strictă a controlului Inspectoratului de Stat în Construcții și care fusese suspendată de instanța de judecată. Mai mult decât atât, documentul respectiv nici măcar nu poartă semnătura obligatorie a arhitectului-șef, ridicând serioase semne de întrebare cu privire la validitatea sa.
Prin urmare, emiterea autorizației de construire din anul două mii douăzeci și patru nu reprezintă sub nicio formă doar o simplă eroare birocratică trecătoare, ci se conturează ca un act deliberat și asumat de eludare a legii, o încercare disperată de a legaliza retroactiv lucrări executate fără niciun drept și o sfidare deschisă a autorității instituțiilor de control ale statului și a instanțelor de judecată competente. Întreaga situație reclamată la Feldioara impune o atenție deosebită din partea tuturor factorilor responsabili, pentru a restabili climatul de legalitate și pentru a trage la răspundere persoanele implicate în acest lanț de decizii profund viciate.
