Două rapoarte oficiale ale Curții de Conturi scot la iveală o situație alarmantă în comuna Izvoare din județul Dolj, acolo unde administrația condusă de primarul PSD Mihăiță Cocîrlă și viceprimarul PSD Lilu Zaharia se confruntă cu un adevărat rechizitoriu administrativ. Lucrări solicitate nejustificat la decontare în valoare de peste 304.000 de lei, cămine de canalizare și branșament care figurau în documentele de plată, dar nu au fost identificate pe teren, conducte și pompe plătite fără să fie montate sau predate, distribuirea apei fără licență ANRSC, sute de mii de lei din taxe neîncasate și o evidență financiară care nu reflectă fidel situația instituției. Acesta este tabloul unei administrații în care controlul asupra banilor publici pare să fi cedat în fața unui lung șir de nereguli.
În comuna Izvoare, județul Dolj, realitatea administrativă descrisă de documentele oficiale contrastează puternic cu obligațiile elementare ale unei primării de a gestiona corect patrimoniul și banii comunității. Sub conducerea primarului Mihăiță Cocîrlă, reprezentant al Partidului Social Democrat, și a viceprimarului Lilu Zaharia, tot din PSD, instituția a ajuns să fie caracterizată printr-o serie de deficiențe care afectează aproape toate domeniile importante ale administrației locale. Două misiuni de audit, ale căror rezultate au fost aprobate în septembrie 2026, au condus la concluzii extrem de grave. În cazul situațiilor financiare aferente anului 2025, auditorii au emis o opinie contrară, stabilind că documentele contabile consolidate nu oferă o imagine reală și fidelă a poziției financiare a instituției. În celălalt raport, privind respectarea legislației, concluzia a fost tot contrară, fiind constatate neconformități generalizate. Pentru o administrație care gestionează bani publici, două asemenea concluzii reprezintă un eșec major de guvernanță, care pune direct sub semnul întrebării capacitatea conducerii politice de a controla ceea ce se întâmplă în propria instituție.
Peste 304.000 de lei în lucrări solicitate nejustificat la decontare.
Una dintre cele mai grave situații privește investiția intitulată „Sistem de alimentare cu apă și canalizare în comuna Izvoare, sat Domnu Tudor”, proiect pentru care administrația locală a încheiat, la 26 ianuarie 2024, contractul de proiectare și execuție nr. 324 cu asocierea formată din CASSAS SRL, TRALIS INVEST SRL și VINSTAL THERM SRL, liderul asocierii fiind CASSAS SRL. Verificările au scos la iveală două categorii de abateri care însumează 304.406,46 lei în lucrări solicitate nejustificat la decontare. Dintre acestea, raportul de conformitate identifică plăți nejustificate efectuate în valoare totală de 59.687,95 lei. Cifrele sunt suficient de grave pentru a ridica o întrebare fundamentală: cum au putut ajunge la verificare și la aprobare situații de lucrări care cuprindeau cantități neexecutate, neproiectate sau care pur și simplu nu se regăseau pe teren? Primarul Mihăiță Cocîrlă, în calitatea sa de ordonator principal de credite, are de explicat cum a funcționat mecanismul de control al unei asemenea investiții, cine a verificat documentele și ce măsuri au fost dispuse împotriva celor responsabili de acceptarea unor cheltuieli nejustificate.
Prima categorie de abateri privește solicitări nejustificate la decontare în cuantum de 158.451,02 lei, dintre care 29.184,61 lei reprezentau plăți deja efectuate. Auditorii au identificat inclusiv lucrări de împrăștiere și compactare a pământului care nu fuseseră executate în condițiile înscrise în situațiile de plată. Pentru rețeaua de canalizare, valoarea acestor lucrări a ajuns la 62.267,62 lei, iar pentru rețeaua de alimentare cu apă la alte 27.594,33 lei. Au fost identificate și 56,61 ore de automacara, în valoare de 6.950,92 lei, justificate prin montarea unor cămine din PVC cu o greutate de maximum 20 de kilograme, care puteau fi manipulate de instalatori. O altă abatere, în valoare de 22.806,26 lei, privește lucrări de subtraversare a drumului județean DJ561D, solicitate și plătite în cantități duble față de cele prevăzute în proiectul tehnic, fără documente justificative pentru suplimentare și fără corespondent în teren. Au mai fost identificate lucrări de terasamente în valoare de 1.849,13 lei pentru conducta de refulare DN90 și alte lucrări de terasamente în valoare de 36.982,76 lei, nejustificate prin proiectul tehnic. Imaginea rezultată este aceea a unor documente de plată în care cantitățile înscrise au depășit realitatea lucrărilor, în timp ce mecanismele de verificare au eșuat.
Cămine plătite sau solicitate la decontare, dar negăsite pe teren. Unde au dispărut lucrările?
Cea de-a doua categorie de abateri, în valoare de 145.955,44 lei, este și mai spectaculoasă prin natura constatărilor. Inventarierea efectuată pe teren a arătat că, în cazul rețelei de canalizare, existau 214 cămine de vizitare montate, în timp ce situațiile de lucrări consemnau 227. Diferența de 13 cămine, în valoare de 80.181,58 lei, fusese solicitată nejustificat la decontare. Situația s-a repetat la stațiile de pompare, unde au fost identificate numai două cămine de vizitare, deși documentele de plată cuprindeau șapte. Alte cinci cămine, evaluate la 30.839,07 lei, nu se regăseau în teren. În ceea ce privește branșamentele la rețeaua de apă, verificările au identificat 157 de cămine, în timp ce situațiile de plată cuprindeau 182, diferența de 25 de cămine reprezentând plăți nejustificate de 30.503,34 lei. La acestea s-au adăugat lucrări de montare a unei conducte de refulare DN110, în valoare de 4.431,45 lei, care fuseseră solicitate la decontare fără ca respectiva conductă să fie montată. În total, 43 de cămine de diferite categorii figurau în documentele verificate, dar nu au fost identificate pe teren.
Cazul căminelor neidentificate reprezintă una dintre cele mai puternice dovezi ale eșecului supravegherii investiției. Nu discutăm despre simple greșeli de redactare sau despre interpretări diferite ale unor norme contabile, ci despre diferențe concrete între cantitățile înscrise în documentele de plată și lucrările constatate fizic. Auditorii au indicat verificările superficiale ale dirigintelui de șantier drept cauză a abaterilor, iar această constatare ridică o problemă mult mai amplă pentru administrația condusă de Cocîrlă și Zaharia: cât de eficient au fost protejate interesele financiare ale comunei și cine și-a asumat verificarea rezultatelor unui contract achitat din fonduri publice? După intervenția auditorilor, constructorul a întocmit documente de corecție, iar primăria a calculat penalități, raportul consemnând remedierea acestei categorii de abateri. Însă faptul că ajustările au intervenit în timpul controlului nu șterge realitatea inițială: documentele proiectului ajunseseră să conțină lucrări nejustificate de aproape 146.000 de lei.
Conducte și pompe plătite fără să fie montate sau predate
Problemele investiției nu s-au limitat la cele două categorii de abateri din auditul de conformitate. Raportul financiar a identificat distinct plăți nejustificate în valoare de 68.823,46 lei, aferente unor lucrări de montare a 700 de metri de conductă DN110 și a două pompe de stație care nu erau montate sau predate. Auditorii au consemnat că această abatere a fost remediată în timpul verificărilor, însă descoperirea ei pune într-o lumină și mai nefavorabilă modul în care s-a derulat proiectul. Un sistem de alimentare cu apă și canalizare presupune lucrări care pot fi verificate, recepționate și confruntate cu proiectul tehnic. Atunci când sunt plătite conducte sau echipamente fără corespondentul fizic necesar, întreaga procedură de verificare a cheltuielilor devine discutabilă. Responsabilitatea politică pentru funcționarea instituției nu poate fi împinsă la nesfârșit către constructor, dirigintele de șantier sau funcționarii care întocmesc documentele, în timp ce conducerea primăriei se limitează la administrarea formală a proiectului.
Neregulile au continuat și în ceea ce privește materialele utilizate pentru investiție. Pentru 7.391,60 metri cubi de nisip decontat în cadrul lucrărilor, constructorul nu a prezentat avizele și tichetele de cântar solicitate de auditori. Situația este asemănătoare pentru 89,46 metri cubi de material lemnos, reprezentând dulapi și bile de rășinoase, pentru care nu au fost puse la dispoziție documentele justificative legal întocmite. Aceste materiale din lemn urmau să fie predate beneficiarului, deoarece nu erau încorporate definitiv în lucrare. Lipsa documentelor necesare pentru justificarea cantităților și a transportului a fost asociată tot cu verificările superficiale efectuate înainte de acceptarea situațiilor de plată. Este încă un exemplu al unui sistem administrativ în care controlul documentelor pare să fi funcționat mai degrabă formal decât efectiv, iar administrația locală a ajuns să fie pusă în situația de a cere, în timpul auditului, dovezi pentru materiale deja înscrise în documentele investiției.
Apă distribuită fără licență ANRSC. Un serviciu public lăsat ani la rând în neregulă
Un alt capitol deosebit de grav privește serviciul public de alimentare cu apă. Deși activitatea reprezintă una dintre responsabilitățile fundamentale ale administrației locale, auditorii au constatat că serviciul funcționa fără licența obligatorie emisă de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice. Mai grav, la momentul auditului, licența nici măcar nu fusese solicitată. Neregula fusese deja identificată de ANRSC prin nota din 27 mai 2025, dar nu fusese remediată până la verificările din iulie 2026. În paralel, documentele arată că serviciul nu avea regulament de funcționare aprobat, buget propriu de venituri și cheltuieli și nici o organizare conformă cu hotărârile adoptate de Consiliul Local. Procesele-verbale de predare a patrimoniului nu fuseseră întocmite, transferul personalului nu fusese realizat în mod corespunzător, iar pentru persoana numită la conducerea serviciului nu fusese încheiat contractul individual de muncă aferent noii funcții.
Toate aceste probleme dezvăluie o situație administrativă greu de acceptat. Un serviciu public esențial, care furnizează apă populației, a continuat să funcționeze în condiții organizatorice neconforme cu legislația, deși administrația locală adoptase începând din 2018 și 2019 mai multe hotărâri pentru organizarea sa. Mai mult, în anul 2022 fusese aprobată înființarea unui nou serviciu de apă-canal, însă demersul a rămas nefinalizat. În fața acestui șir de obligații neîndeplinite, primarul Mihăiță Cocîrlă trebuie să răspundă public de ce o problemă semnalată oficial de autoritatea de reglementare a rămas nerezolvată, iar viceprimarul Lilu Zaharia trebuie să explice ce atribuții a exercitat în supravegherea serviciilor publice locale și ce măsuri a susținut pentru corectarea deficiențelor. Administrarea unei comune nu înseamnă doar adoptarea unor hotărâri și anunțarea unor investiții, ci și obligația ca instituțiile care furnizează servicii populației să funcționeze legal și transparent.
Mii de metri cubi de apă nefacturată și cheltuieli de trei ori mai mari decât veniturile
Modul în care administrația din Izvoare a gestionat apa furnizată populației este la fel de îngrijorător. În anul 2025 au fost captate și plătite 23.067 de metri cubi de apă, iar situațiile de citire a apometrelor indicau 22.314 metri cubi furnizați consumatorilor. Diferența de 753 de metri cubi nu era susținută de documente care să justifice pierderile sau consumul necontorizat. Din cantitatea furnizată și evidențiată la consumatori, încasările au acoperit numai 13.012 metri cubi, rezultând 9.302 metri cubi de apă neînregistrați și neîncasați, cu o valoare de 27.906 lei. Auditorii au identificat lipsa contractelor pentru o parte dintre beneficiari, absența citirii lunare a tuturor contoarelor, neemiterea facturilor, lipsa evidenței veniturilor datorate și necalcularea penalităților pentru întârzieri. Mai mult, apa furnizată sediului primăriei și unităților Școlii Gimnaziale Izvoare nu era contorizată, facturată sau plătită în mod corespunzător. Într-o administrație responsabilă, aceste operațiuni trebuie să reprezinte rutina elementară a unui serviciu public, nu probleme descoperite abia la intervenția auditorilor.
Situația financiară a serviciului este cu atât mai gravă cu cât cheltuielile au depășit considerabil veniturile. Pentru anul 2025, veniturile aferente apei furnizate au fost evaluate la 66.942 lei, incluzând sumele încasate și cele care ar fi trebuit facturate, în timp ce cheltuielile identificate au însumat 206.035,67 lei. Din această sumă, 196.996 lei au reprezentat cheltuieli de personal, iar 9.039,67 lei plăți către Administrația Bazinală de Apă Jiu. Diferența dintre cheltuielile identificate și veniturile calculate a depășit 139.000 de lei, fără a include toate costurile cu energia electrică, reparațiile sau întreținerea. Practic, administrația a gestionat un serviciu care genera costuri mult mai mari decât veniturile sale, fără o fundamentare corespunzătoare a tarifelor și fără o evidență completă a cantităților furnizate. Această realitate reclamă explicații serioase din partea conducerii primăriei, deoarece fiecare dezechilibru financiar al unui serviciu public poate pune presiune asupra resurselor care ar trebui utilizate pentru alte nevoi ale comunității.
Sute de mii de lei neîncasați. O primărie care nu și-a urmărit corespunzător propriile venituri
Dacă la investițiile publice problema majoră a fost justificarea cheltuielilor, în domeniul fiscal administrația din Izvoare a demonstrat deficiențe serioase în gestionarea veniturilor. La sfârșitul anului 2025, primăria înregistra creanțe bugetare restante de 354.653 lei, bani care nu au putut fi utilizați pentru finanțarea activităților administrației în acel exercițiu financiar. În eșantionul verificat, auditorii au constatat că instituția nu întreprinsese nicio măsură de executare silită în anul 2025. Deciziile de impunere nu erau emise și comunicate la timp, somațiile nu respectau termenele legale, măsurile asigurătorii nu erau inițiate, iar procedurile de executare prin sechestru și valorificarea bunurilor nu erau utilizate. Mai mult, existau creanțe fiscale în valoare de 51.870 lei pentru care termenul de inițiere a executării silite se împlinise, fără ca administrația să fi început procedurile sau să fi dispus măsuri pentru întreruperea ori suspendarea prescripției. Această lipsă de reacție a instituției în recuperarea banilor datorați bugetului local reprezintă o problemă majoră de disciplină fiscală și de responsabilitate administrativă.
Dezordinea continuă în evidența impozitelor și taxelor locale. Pentru debite în valoare de 82.914 lei, auditorii au constatat lipsa unor date esențiale de identificare a contribuabililor și a bunurilor impozabile, inclusiv situații în care bunurile nu puteau fi identificate corespunzător din cauza absenței actelor de proprietate. La impozitele pe mijloacele de transport au fost identificate abateri în cuantum de 13.484 lei, legate de autoturisme și autoutilitare neînregistrate în evidența fiscală, iar alte 30 de mijloace de transport, cu impozite însumând 6.969 lei, figurau fiscal pe numele unor persoane diferite de proprietarii identificați în baza de date oficială. Asemenea erori afectează atât corectitudinea impunerii, cât și posibilitatea recuperării creanțelor. În locul unei evidențe fiscale riguroase, capabile să ofere informații certe despre contribuabili și obligațiile acestora, documentele descriu o administrație care nu reușea să stăpânească integral nici măcar informațiile pe baza cărora stabilea cine trebuie să plătească și pentru ce bunuri.
Sute de mii de metri pătrați de teren apar diferit în evidențe
O altă constatare relevantă privește diferențele dintre Registrul Agricol și evidența fiscală a comunei. Auditorii au identificat 2.378 de metri pătrați de teren extravilan cu construcții și 4.000 de metri pătrați de livezi care figurau în Registrul Agricol, dar nu apăreau corespunzător în evidența fiscală, astfel încât suprafețele respective nu erau supuse impozitării. În sens invers, suprafața de teren extravilan arabil era cu 363.050 de metri pătrați mai mare în evidența fiscală decât în Registrul Agricol, iar pentru terenurile cultivate cu viță-de-vie diferența ajungea la 52.051 de metri pătrați. Aceste neconcordanțe impresionante arată cât de vulnerabilă devenise administrarea informațiilor despre proprietățile din comună. Într-o localitate rurală, unde terenurile agricole reprezintă o componentă esențială a patrimoniului și a bazei de impozitare, asemenea discrepanțe impun explicații și corecții. Primăria condusă de Mihăiță Cocîrlă are obligația de a pune ordine în aceste registre, nu de a perpetua evidențe care se contrazic și care pot conduce la obligații fiscale stabilite incorect.
Salubrizarea, încă un exemplu de administrare păguboasă
Probleme importante au fost descoperite și în serviciul public de salubritate. În anul 2025, administrația a stabilit taxe speciale de salubrizare în valoare de 53.005 lei, în timp ce plățile efectuate pentru același serviciu au însumat 104.731,15 lei. Diferența de 51.726,15 lei a fost suportată din veniturile proprii ale comunei și nu a fost recuperată. Auditorii au mai constatat că primăria nu calcula și nu evidenția majorările pentru obligațiile neachitate la termen, deficiența fiind identificată pentru toate rolurile fiscale restante verificate la această categorie. Mai mult, numărul persoanelor din gospodării, utilizat pentru stabilirea taxei, nu era fundamentat pe declarații fiscale sau verificări oficiale, ci pe liste întocmite cu ocazia distribuirii pubelelor. Prin urmare, administrația nu dispunea de o bază reală și verificabilă pentru determinarea obligațiilor fiscale. Este încă un domeniu în care modul de lucru al instituției a produs diferențe financiare și incertitudini, iar nota de plată a unei gestionări defectuoase a ajuns să fie suportată din resursele comunității.
Amenzi pe numele morților, bani pentru copiii cu cerințe speciale și alte erori contabile
Poate una dintre cele mai sugestive imagini ale dezordinii administrative este aceea a amenzilor menținute în evidențele fiscale pe numele unor persoane decedate. La 31 decembrie 2025, primăria figura cu 15 amenzi în valoare totală de 16.400 lei înregistrate pe rolurile unor persoane care apăreau ca decedate în registrul oficial. În paralel, la Școala Gimnazială Izvoare nu fusese înregistrată corespunzător obligația de plată de 12.809 lei reprezentând drepturi cuvenite copiilor cu cerințe educaționale speciale, neachitate la sfârșitul anului 2025. Această sumă trebuie privită cu deosebită atenție, deoarece privește obligații financiare față de o categorie vulnerabilă de beneficiari. În timp ce evidențele fiscale continuau să păstreze amenzi pe numele unor persoane decedate, instituțiile din subordinea administrației locale nu reflectau corect în contabilitate toate obligațiile existente față de copii. Contrastul dintre aceste două constatări ilustrează deficiențele profunde ale sistemului de evidență și control.
Lista problemelor contabile nu se oprește aici. Venituri din furnizarea apei în valoare de 36.036 lei au fost încadrate eronat într-un capitol bugetar destinat altor venituri fiscale, investiții finalizate și date în folosință, în valoare de 59.768 lei, au rămas înregistrate ca active în curs de execuție, iar sume achitate în plus de contribuabili, în cuantum de 1.908 lei, au fost evidențiate greșit, diminuând nejustificat soldul creanțelor fiscale. Primăria nu efectuase nici reevaluarea periodică obligatorie a construcțiilor aflate în patrimoniu și nu realizase inventarierea anuală a activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, aceeași problemă fiind constatată și la Școala Gimnazială Izvoare. Au fost identificate plăți pentru servicii de mentenanță sau întreținere fără ca în toate cazurile să existe procese-verbale de recepție ori rapoarte lunare privind intervențiile efectuate. În plus, instituția nu întocmise și nu depusese cererile necesare recuperării indemnizațiilor aferente concediilor medicale din perioada 2022–2025. Privite împreună, aceste abateri arată o administrație cu evidențe incomplete, patrimoniu insuficient controlat și proceduri financiare aplicate deficitar.
Consilierul primarului și suprapunerea programelor de lucru
Un capitol distinct al auditului privește situația unui consilier al primarului, identificat în documente prin inițialele P.A., angajat cu normă întreagă în baza unui contract din octombrie 2022. Verificările realizate în cadrul unei cercetări disciplinare au indicat că, în perioada septembrie 2023 – februarie 2024, acesta desfășurase activități didactice la Școala Gimnazială Cătane și Școala Gimnazială nr. 3 Băilești în intervale care se suprapuneau cu programul său de lucru de la Primăria Izvoare. Compartimentul financiar-contabil a calculat drepturi salariale încasate necuvenit în valoare de 5.420 lei net. Situația ridică întrebări suplimentare despre organizarea activității personalului din aparatul primarului, despre verificarea pontajelor și despre eficiența controlului exercitat asupra angajaților care beneficiază de salarii plătite din bugetul local. O instituție care nu reușește să urmărească riguros nici timpul de lucru al personalului propriu oferă încă un motiv de îngrijorare cu privire la disciplina administrativă pe care conducerea ar trebui să o impună.
O primărie fără mecanisme esențiale de control intern
Poate cea mai gravă concluzie de ansamblu privește însă sistemul de control intern al instituției. Auditorii au constatat că nu fusese implementat un sistem de semnalare a neregulilor, nu exista un program de dezvoltare profesională corespunzător, nu fuseseră definite obiective specifice și financiare pentru structurile instituției și nu existau planuri complete care să stabilească activități, responsabilități, resurse și termene. Primăria nu implementase un sistem de monitorizare și raportare a performanțelor și nici un proces corespunzător de management al riscurilor. Procedurile existente nu erau în toate cazurile semnate, aprobate și comunicate personalului, situațiile financiare anuale nu erau însoțite de rapoartele de performanță necesare, iar autoevaluarea sistemului de control intern managerial nu fusese efectuată. Mai mult, nu fusese asigurat cadrul organizatoric și funcțional pentru desfășurarea auditului public intern. Toate aceste constatări conturează o instituție care a funcționat fără o parte importantă a instrumentelor administrative menite să prevină tocmai neregulile descoperite ulterior.
În asemenea condiții, nu mai poate fi vorba despre câteva scăpări izolate, ci despre o problemă sistemică de conducere și organizare. Atunci când lipsesc controalele interne, când procedurile nu sunt puse în aplicare, când evidențele fiscale conțin erori substanțiale, iar situațiile de lucrări nu corespund întotdeauna realității din teren, administrația locală își pierde capacitatea de a demonstra că gestionează eficient fondurile publice. Este exact situația care ar trebui să îi determine pe primarul Mihăiță Cocîrlă și pe viceprimarul Lilu Zaharia să ofere o explicație publică amplă, însoțită de măsuri concrete, termene și responsabilități nominale. Conducerea unei primării nu este o funcție decorativă și nici un simplu exercițiu de autoritate politică. Ea implică obligația de a preveni risipa, de a asigura legalitatea operațiunilor și de a verifica permanent modul în care sunt utilizați banii cetățenilor.
Mihăiță Cocîrlă și Lilu Zaharia, în fața unor întrebări incomode
Pentru primarul PSD Mihăiță Cocîrlă, aceste două rapoarte reprezintă un bilanț administrativ extrem de sever. Situațiile financiare consolidate au fost aprobate chiar de primar, în calitatea sa de ordonator principal de credite, iar auditul de conformitate a fost urmat de o scrisoare adresată nominal acestuia. Prin urmare, responsabilitatea sa de conducere este direct relevantă pentru toate explicațiile pe care comunitatea are dreptul să le primească. Cum au ajuns în documentele investiției lucrări de sute de mii de lei solicitate nejustificat la decontare? Cine a acceptat situațiile de plată și cine a verificat materialele? De ce serviciul de alimentare cu apă a continuat fără licența ANRSC, după ce problema fusese deja semnalată oficial? Cine răspunde pentru veniturile fiscale neurmărite, pentru creanțele ajunse la termene critice și pentru lipsa mecanismelor de control intern? Aceste întrebări nu pot fi acoperite prin explicații generale despre dificultățile unei administrații locale. Documentele conțin constatări concrete, sume exacte și obligații legale neîndeplinite.
Nici viceprimarul PSD Lilu Zaharia nu poate rămâne în afara dezbaterii privind responsabilitatea politică a conducerii locale. Funcția de viceprimar presupune participarea la exercitarea conducerii executive a administrației, în limitele atribuțiilor stabilite și delegate. Tocmai de aceea, locuitorii comunei trebuie să afle ce responsabilități concrete a avut Zaharia în administrarea serviciilor publice, monitorizarea activităților instituției și supravegherea investițiilor locale. Primarul și viceprimarul reprezintă împreună conducerea politică a unei administrații în care auditorii au descoperit deficiențe de o amploare greu de trecut cu vederea. Cetățenii au dreptul să cunoască ce au făcut cei doi pentru prevenirea acestor probleme, când au aflat de ele, cum au intervenit și cine a răspuns pentru consecințele financiare și administrative.
Există și un element care face situația și mai apăsătoare pentru actuala conducere: în raportul de conformitate este consemnat că reprezentanții administrației din Izvoare nu au formulat puncte de vedere divergente față de constatările prezentate de auditori în cadrul procedurii de conciliere. Totodată, în timpul verificărilor au fost întocmite documente de corecție și calculate penalități pentru unele abateri, în timp ce pentru alte situații s-au dispus verificări suplimentare și măsuri de recuperare. Aceste intervenții arată că problemele au necesitat acțiuni concrete după ce au fost identificate, dar lasă deschisă întrebarea esențială: de ce nu au funcționat la timp controalele proprii ale primăriei? O administrație eficientă descoperă și corectează neregulile înainte ca acestea să ajungă în rapoartele instituțiilor de control, nu abia în momentul în care auditorii confruntă documentele cu realitatea.
Izvoare, exemplul unei administrații PSD care trebuie să dea socoteală pentru fiecare leu
Cazul comunei Izvoare depășește cu mult dimensiunea unui simplu control contabil. În spatele cifrelor și al formulărilor tehnice se află modul în care a fost administrat banul public într-o comunitate care are nevoie de infrastructură funcțională, servicii legale și instituții responsabile. Lucrările solicitate nejustificat la decontare, sumele deja achitate fără justificare, apa nefiscalizată corespunzător, creanțele neîncasate, evidențele fiscale contradictorii și lipsa unor instrumente elementare de control reprezintă părți ale aceluiași tablou administrativ. În centrul acestuia se află conducerea politică a primăriei, primarul Mihăiță Cocîrlă și viceprimarul Lilu Zaharia, cărora le revine obligația de a explica public cum s-a ajuns la o asemenea acumulare de nereguli.
Pentru locuitorii comunei Izvoare, miza este mult mai importantă decât imaginea unui primar, a unui viceprimar sau a unui partid politic. Este vorba despre bani care trebuie justificați, servicii care trebuie organizate legal și investiții care trebuie executate în realitate, nu doar consemnate în situații de lucrări. Rapoartele Curții de Conturi descriu o administrație ale cărei deficiențe au devenit suficient de grave încât să conducă la două concluzii contrare de audit. Primarul PSD Mihăiță Cocîrlă și viceprimarul Lilu Zaharia au acum în față o obligație elementară de transparență: să prezinte comunității documentele corective, situația sumelor recuperate, măsurile aplicate celor responsabili și stadiul remedierii tuturor deficiențelor. Pentru că într-o administrație publică, fiecare lucrare trebuie să existe, fiecare plată trebuie justificată, fiecare leu datorat trebuie urmărit, iar fiecare conducător trebuie să răspundă pentru modul în care funcționează instituția pe care o reprezintă.
