ANCHETE

Târgu Jiul nu are nevoie de pasaje subterane pietonale! Asta se întâmplă pentru că Romanescu e ocupat cu furatul banilor publici

Oamenii încep să vorbească despre jaful de la Primăria Târgu Jiu

Este lăudabil efortul municipalității de a accesa fonduri europene însă NU AȘA! În Programul Operațional Regional din perioada 2021 – 2027, având Autoritatea de Management la Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, fiecare Unitate administrativ-teritorială are sume prealocate. Astfel că administrațiile locale vor putea finanța lucrări publice, unele neadecvate, precum cele 3 pasaje pietonale de-a lungul străzii Unirii pe o distanță de doar 700 m.

Problemele din Târgu Jiu nu sunt cauzate de pietoni ci de TRAFICUL auto infernal, care nu este analizat, nici fluidizat și nici regularizat. Ca atare, este necesar să se gândească soluții pentru decongestionarea traficului și nu soluții pentru incomodarea pietonilor. Prin aceste pasaje pietoinale pe care municipalitatea dorește să le construiască în plin centrul municipiului Târgu Jiu, neplăcerile cauzate de traficul rutier nu se vor înlătura, iar aceste investiții mai mult vor incomoda pietonii decât îi vor ajuta. Cu atât mai mult cu cât una din soluțiile adecvate pentru eficientizarea traficului a fost ratată (oare din vina cui?) de Zona Metropolitană Târgu Jiu (ZMTJ)  aceea de a accesa finanțarea nerambursabilă pentru transport verde din componenta C10 – Fondul local PNRR, unde ZMTJ era eligibilă. Este arhicunoscut faptul că atât apelul 1 cât și apelul 2 zeci de milioane Euro.

Anul trecut, primarul mun. Târgu Jiu a accesat resurse de finanțare din Programul Operațional de Asistență Tehnică pentru servicii de proiectare a 3 pasaje pietonale subterane cu privire la o pretinsă: „Îmbunătăţire a atractivităţii şi siguranţei deplasării pietonale adiacente coridorului străzii Unirii”.

Aceste lucrări presupun realizarea a trei pasaje subterane pietonale pe strada Unirii în cele trei intersecţii: la Piața Centrală (intersecția Str. Unirii cu B.dul C. Brâncuşi) la Magazinul Parâng (intersecția str. Unirii cu strada Victoriei) și la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” (la intersecția str. Unirii cu străzile Geneva şi Republicii). Conform declarațiilor oficalităților, citez: „Pe lângă scopul principal al proiectului, acela de îmbunătăţii deplasările pietonale şi a fluidiza traficul rutier, acesta are şi o serie de avantaje ce rezidă respectiv creşterea accesibilităţii către punctele de interes din zona protejată a Ansamblului Monumental Calea Eroilor, precum şi o îmbunătăţire a arhitecturii urbane prin faptul că în interiorul acestor pasaje subterane se realizează o serie de spaţii dedicate atât unor activităţi culturale, punct info, spaţii de alimentaţie publică şi alte spaţii conexe

Finanțarea lucrărilor publice de construire a celor 3 pasaje se preconizează a fi realizată  din Programul Operațional Regional 2021-2027, prin Autoritatea de Management Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia și se estimează la cca 14-15 miliona Euro, drept pentru care au fost întreprinse deja demersuri pentru obținerea acesteia.

Însă, realizarea acestor pasaje subterane pentru pietonii pun în pericol întreg traficul rutier din mun. Târgu Jiu, pietonii înșiși, pentru că nu vor avea pe unde circula, dar și aspectul arhitectural al centrului Târgu Jiului și așa destul de grav afectat. Contrar afirmațiilor oficialităților, proiectarea celor două pasaje (cel de la Piața centrală și cel de la CNTV) aduc atingere spațiilor verzi aferente celor două parcuri: „Grădina Publică” și „Parcul Tudor Vladimirescu”, iar realizarea acestora va duce la 3 focare de infecție întrucât utilitatea lor este infinmă și vor fi abandonate în timp scurt.

De-a lungul timpului, multe orașe și municipii au construit, prin „săpare” în pământ, astfel de pasaje pentru pietoni, pe sub mari piețe, piațete sau intersecții, crezând că astfel vor veni în sprijinul pietonilor și au devenit focare de infecție, locuri ferite de ochii lumii unde se întâmplă acte antisociale (femeile sunt atacate iar copii străzii se droghează), iar cele mai multe dintre acestea au fost abandonate de ani buni.

Practica și experiența altora a dovedit că pasajele peitonale NU aduc niciun folos nici pietonilor, nici traficului rutier și nici arhitecturii. Din contră, acestea aduc mari mai mult dezavantaje decât avantaje! Toate aceste investiții nu produc altceva decât pagube financiare, fiind bani aruncați pe apa sâmbetei, pentru că ele au fost utilizate foarte puțin timp fiind apoi abandonate. 

Istoria recentă a Târgu-Jiului, ne arată cum, o dată cu construirea cochetei gări municipale (1984-1988) a fost construit pe sub pământ și un pasaj pentru pietoni care a fost utilizat doar câteva luni, apoi fiind abandonat. Și, pe bună dreptate, acesta a fost abandonat și închis cu gratii pentru că s-a constatat că acest pasaj nu a fosst util pietonilor el devenind un focar de infecție, mirositor de urină și fecale dar și un adăpost pentru omaenii străzii punând în pericol trecerea pietonilor.

Iată mai jos un document al Primăriei Tg Jiu,din care reiese că, odată cu amenajarea parcului din zona Gării din Târgu Jiu la sfârșitul anului 2022, gurile de intrare/ieșire ale pasajului sunt obturate și mascate, pentru proteja populația și a a nu crea un disconfort locuitorilor, ceea ce dovedește faptul că astfel de demersuri sunt în cunoștință de cauză despre inutilitatea acestor pasaje.

Și exemple asemănătoare pot continua și în alte mari orașe ale țării.

În Cluj-Napoca, unul dintre cele mai dezvoltate municipii ale României,  în zona gării există un pasaj care pare funcțional dar pe care nimeni nu îl mai utilizează de mult timp. El a devenit acum doar u nfocar de infecție și un loc periculos. Dovada aici https://zcj.ro/eveniment/pasajul-subteran-din-fata-garii-cluj-napoca-absolut-mizerabil–223922.html și aici :

În municipiul Sibiu, care a beneficiat și de titlul de Capitală Culturală Europeană, pasajul de la primarie este un focar de infecție și de neutilizat deoarece, când nu-l inundă ploaia, îl distrug sibienii pentru că nu are niciun folos. Azi, se încearcă reabilitarea lui cu bani grei, Oare, pentru ce ?

Și în capitala Banatului, municipiul Timișoara – azi Capitala Culturală a Eiropei, în plin centrul Timișoarei la Operă, un miros greu de urină și fecale „iți mută nasul din loc” doar dacă te apropii la 20 m de intrare, iar dacă îndrăznești sa și intrii, există riscul să leșini. Așa încât, de peste 30 ani, pasajul este abandonat.

Iată dovezile, aici : https://www.opiniatimisoarei.ro/pute-de-trasneste-si-te-ingrozeste-ai-curajul-sa-treci-prin-pasajul-de-sub-piata-operei-din-timisoara-foto-si-video/29/07/2014

și aici:

În municipiul Iași, pasajul pietonal din zona „Gării internaționale” plin de mizerii și mirosuri pestilențiale, de câțiva ani închis și el pentru că pune în pericol viața oamenilor. Dovada aici:

și aici: https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/viteza-cfr-un-deceniu-pentru-reabilitarea-pasajului-de-la-gara-internationala–324839.html

Și în municipiul Bistrița găsim un alt exemplu de pasaj neutilizat, loc în care sunt desenate scene oribile de grafitti sau care s-a transformat în wc public.

La fel și în Bacău, la Gară, un pasaj pietonal abandonat și transformat în „loc periculos”. Dovada aici:

și aici:

Și exemplele pot continua și în București unde, în afară de pasajele de la stațiile de Metrou, restul sunt închise și abandonate sau au fost  abandonate în timpul lurărilor de construire/modernizare . Dovezile aici;

Mai jos foto din pasajele Latin, transformat în latrină

Pasajlul de la Piața „Eroii Revoluției” abandonat din faza de construire

Pasajul „Grafitii” din București, inundat,abandonat și complet nefolositor

Toate acest imagini te lasă fără cuvinte!

În concluzie:

Târgu Jiul NU ARE NEVOIE DE PASAJE PIETONALE SUBTERANE!

Târgu Jiul ARE NEVOIE DE PASAJE SUBTERANE PENTRU AUTOVEHCIULE ȘI CF.

De ce ar trebui să fie cheltuți cca 14-15 milioane de euro din Programul Operațional Regional pentru construirea a 3 pasaje pe sub pământ în zonele: CNTV, Parâng și Piața Centrală, pe o distanță de doar 700 m, fie ele dotate cu cafenele și magazine, din moment ce problema existentă (traficul auto) nu va fi rezolvată? Poblema traficului în Târgu Jiui NU este cauztă de pietoni, ci de mașini ! Și asta pentur că nu sunt locuri e parcare suficiente, pentru că s-au ratat finanțări nerambirsabile pentru transport public verde, pentru că lipsește un PUG din 1998 și pentru că Târgu Jiul NU este sistematizat științific, ci haotic, foar în funcție de interesele unora și nu de interesul public general. Iar pentru aceste aspecte sunt vinovați TOTȚI primarii Târgu Jiului din 1989 până în prezent.

Este foarte simplu să imaginezi cum se va bloca orașul când se vor deschide 3 șantiere mari chiar în centru, în zonele cu traficul cel mai aglomerat.

Cu acești bani se poate construi un pasaj subteran pentru subtraversarea căii ferate, de-a lungul str. Unirii care este gâtuită din cauza Pasarelei doar pe 2 benzi, și care va permite fluidizarea traficului prin trecerea de de la 2 benzi (cele de pe Pasarelă) la 4 benzi !

Din discuțiile cu arhitecți, cu consultanți dar și cu reprezentanți ai administrației publice centrale a rezultat și un studiu de caz pentru Târgu Jiu pe care îl recomand autorităților locale și pe care îl figurez mai jos:

Fig 1

Fig 2

Așa ar arăta centrul orașului dacă ar exista o gândire strategică: cu un pasaj subteran de la magazinul Prâng până la Casa de Cultură ca în Fig 1, cu un sens unic pe 3 benzi ca în Fig 1, dar și cu un pasaj subteran de 2 benzi pentru lărgirea Pasarelei din str. Unirii, de la 2 benzi la 4 benzi, conform celor 3 variante din Fig 2.

Până un alata, iată cum arată Pasajul din str. Unirii (Pasarela peste CF):

Priviți aceste imagini de coșmar! Pe acest pasaj rutier construit în anii ‘70, a cărui perioadă de viabilitate a expirat, circulă zilnic 12.000 autovehicule care generează vibrații și forțe echivalente cu ale unei bombe de 30 Ktone, fără să luăm în considerare traficul rutier și feroviar de sub el. Atât suprastructura cât și infrastructura pasajului sunt grav afectate, structura de fier a ruginit, chiar s-a secționat pe alocuri, generând fisuri și crăpături care slăbesc capacitatea de rezistență a întregii construcții, punând în PERICOL VIAȚA oamenilor! 

Andrei Marin

Andrei Marin a absolvit Facultatea de Științe Politice în 2009, unde și-a dezvoltat interesul pentru problemele sociale și politice. În căutarea de a aduce informații de calitate către public, a urmat o pasiune veche și a finalizat studiile în Jurnalism în 2010. Cu o viziune clară asupra responsabilității jurnalistice și a nevoii de a dezvălui adevărul, scrie pentru Anchetatorii.ro din 2010.
Back to top button