Într-un județ unde oamenii simpli așteaptă ani întregi pentru a-și înscrie un metru pătrat în cartea funciară, o rețea de funcționari de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Giurgiu și din primăriile comunei Schitu au reușit să mute 56.000 de metri pătrați de teren în domeniul privat al unei comune și să-i intabuleze în cartea funciară în mai puțin de 41 de zile. Documentele obținute de Anchetatorii.ro arată cum s-a construit, pas cu pas, aparența de legalitate a unei operațiuni care ridică suspiciuni serioase de abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale și fraudă la fondul funciar.
41 DE ZILE. ATÂT A DURAT SĂ DISPARĂ 5,6 HECTARE
Pe 18 ianuarie 2024, un funcționar de la Primăria comunei Schitu, județul Giurgiu, semnează Referatul de aprobare nr. 281. Opt zile mai târziu, pe 26 ianuarie 2024, Consiliul Local Schitu adoptă Hotărârea nr. 10, prin care aprobă „reactualizarea inventarului bunurilor din domeniul privat al comunei Schitu”. În anexa acestei hotărâri, la rândurile 14 și 15, apar două parcele de teren din satul Bila: una de 18.000 de metri pătrați, înregistrată cu CF 34206, și una de 38.000 de metri pătrați, înregistrată cu CF 34205. Ambele sunt clasificate drept „teren neproductiv” și ambele sunt atribuite UAT Schitu, domeniu privat.
Pe 28 februarie 2024, la mai puțin de o lună de la adoptarea hotărârii, Primăria Schitu emite în aceeași zi două acte administrative cu numerele 1143 și 1146. În aceeași zi, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Giurgiu înregistrează cererea nr. 16947 și intabulează dreptul de proprietate al Comunei Schitu — Domeniu Privat asupra parcelei CF 34206, de 18.000 de metri pătrați, cu mențiunea „dobândit prin Lege, cota actuală 1/1″. Nicio sarcină, nicio opoziție, nicio urmă de proprietar anterior înscris.
Extrasul de carte funciară emis de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Giurgiu, filială a ANCPI, confirmă negru pe alb această înregistrare.
18 ianuarie — referat. 26 ianuarie — hotărâre de consiliu. 28 februarie — drept de proprietate intabulat. 41 de zile, 56.000 de metri pătrați, fără nicio urmă de verificare serioasă.
DOCUMENTELE CARE ARATĂ CUM S-A CONSTRUIT OPERAȚIUNEA
Harta satelitară transmisă Anchetatorii.ro identifică cu precizie cele două loturi în zona comunei Schitu, județul Giurgiu. LOT 1, identificat ca parcela cadastrală 34206, are 18.000 de metri pătrați și este marcat ca „teren neproductiv”. LOT 2, identificat ca parcela cadastrală 34205, are 38.000 de metri pătrați, tot teren clasificat neproductiv. Imaginea din satelit arată că ambele parcele sunt înconjurate de terenuri agricole cadastrate, cu numere topografice ordonate sistematic — semn că zona este bine definită cadastral și că o eroare de identificare este exclusă.
Anexa la HCL Schitu nr. 10/2024, obținută de Anchetatorii.ro, confirmă că exact aceste două parcele — CF 34206 și CF 34205 — au fost introduse în inventarul domeniului privat al comunei prin hotărârea din 26 ianuarie 2024. Vecinătățile declarate pentru ambele parcele sunt identice și vagi în proporție de 75%: „teren la dispoziția comisiei locale” pe trei din patru laturi. Această formulare nu este o eroare de redactare — ea indică faptul că terenurile vecine sunt tot terenuri nedistribuite din rezerva comisiei locale de fond funciar, ceea ce ridică întrebarea fundamentală a anchetei: de unde vin, în realitate, parcelele 34206 și 34205?
Dacă aceste terenuri provin din rezerva comisiei locale de fond funciar constituită în temeiul Legii nr. 18/1991 — tocmai norma subliniată și marcată în textul HCL nr. 10/2024 — atunci preluarea lor în domeniul privat al comunei, fără respectarea procedurii legale de reconstituire a dreptului de proprietate pentru persoanele îndreptățite, poate constitui o fraudă la fondul funciar, o faptă prevăzută și pedepsită de legislația în vigoare.






OMUL DE LA OCPI CARE SEMNEAZĂ TOT: LEONIDA-MIREL DUMITRU
Adresa OCPI Giurgiu nr. 2175/05.05.2026, emisă ca răspuns la petiția înregistrată la ANCPI sub nr. 16078/05.05.2026, poartă în josul paginii trei semnături. Prima și cea mai importantă este a Leonida-Mirel Dumitru, Director OCPI Giurgiu. Alături de el semnează Aurelia Cristea, Șef Serviciu Publicitate Imobiliară, și Valentina Ioana Ghețu, Șef Serviciu Cadastru.
Această adresă privește operațiuni din Comuna Ogrezeni — o altă comună din județul Giurgiu vizată în sesizările primite de Anchetatorii.ro — și descrie cum, în baza unui contract de vânzare-cumpărare din 4 mai 1993, emis de OCVL Giurgiu, s-a înscris în 2023 dreptul de proprietate asupra unui apartament cu suprafața utilă de 42 de metri pătrați și o boxă de 15,3 metri pătrați, cu cote comune de 12,29% și cote teren de 149,94 mp. Un contract vechi de 30 de ani a servit, în 2023, ca bază pentru o înscriere în cartea funciară colectivă constituită în 2016.
Dar ceea ce ridică cele mai serioase semne de întrebare nu este înscrierea din 2023, ci ceea ce a urmat: o cerere separată, nr. 45750/2026, prin care se solicită îndreptarea erorii materiale față de înscrierea anterioară, invocând că documentul original din 1993 nu ar fi fost integral transpus. Procedura de îndreptare a erorii materiale, reglementată de articolele 914-916 din Codul Civil și de Regulamentul ANCPI, este destinată exclusiv corectării unor erori tehnice evidente — o cifră greșit transcrisă, o literă incorectă. Folosirea ei pentru modificarea substanțială a suprafețelor sau a cotelor înscrise nu este o corectură — este o alterare a situației juridice, un fals mascat în procedură administrativă.
Directorul Leonida-Mirel Dumitru și șeful serviciului cadastru Valentina Ioana Ghețu sunt semnatarii documentului prin care OCPI Giurgiu validează această abordare și recomandă rectificarea cărților funciare colective și individuale.
MARDALE IONUȚ ȘI VÎRBAN IRINEL: MÂINILE CARE LUCREAZĂ NOAPTEA
Sesizările primite de Anchetatorii.ro nominalizează doi angajați OCPI cu rol operațional central în schema descrisă. Mardale Ionuț, angajat OCPI Giurgiu, este descris ca executantul direct al operațiunilor de modificare a cărților funciare în comunele Ogrezeni, Schitu și Ghimpăți. Același Mardale Ionuț apare, potrivit surselor, ca partener de lucru al directorului Leonida-Mirel Dumitru în operațiunile nocturne de „curățare a documentelor”, formulă prin care sursele descriu procesul de aliniere a înregistrărilor cadastrale la noua realitate juridică dorită de beneficiari.
Vîrban Irinel, fost inginer șef OCPI Giurgiu și descris de surse ca o figură cu influență considerabilă în zona comunei Schitu, este nominalizat ca facilitator al operațiunilor din această zonă. Fostul inginer șef, deși nu mai ocupă funcția, ar menține, potrivit acelorași surse, relații operaționale cu actualii angajați ai instituției.
Buga Nicoleta, angajată OCPI Giurgiu, este identificată ca persoana de legătură între instituția de cadastru și Primăria Ghimpați, condusă de primarul Cărapănceanu, și ca intermediar al operațiunilor din zona comunei Schitu, alături de Mardale Ionuț.
UMBRELA POLITICĂ: PETCU TOMA, LAZĂR COSMIN ȘI CONEXIUNILE CU FOSTA DEPUTATĂ ELENA DINU
Nicio schemă de această amploare nu funcționează fără protecție politică. Sesizările primite de anchetatorii.ro descriu o structură de acoperire construită pe relații de familie, de rudenie spirituală și de partid.
Ghețu Ioana, consilier județean PNL, apare nu ca arhitectă a schemei, ci ca „umbrelă politică” — prezența ei în structurile de decizie ale județului servind la blocarea controalelor și la asigurarea continuității operațiunilor. Influența reală, susțin sursele, aparține lui Petcu Toma, soțul doamnei Lazăr, președinta OFSD Giurgiu — organizație ce reunește femeile social-democrate din județ, o rețea de influență locală cu tentacule în consilii locale, primării și instituții publice.

În centrul rețelei de beneficiari se află, potrivit surselor, familia Lazăr Cosmin, prezentată ca „finii iubiți” ai fostei deputate Elena Dinu și ai soțului acesteia, Dinu Daniel, director al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București. Lazăr Cosmin este identificat ca beneficiar final al operațiunilor de transfer și modificare a situației juridice a terenurilor din județ.
CE SPUNE LEGEA ȘI CE RISCĂ CEI IMPLICAȚI
Faptele descrise în documentele obținute de Anchetatorii.ro și în sesizările primite se subscriu mai multor infracțiuni prevăzute de Codul Penal român și de legislația specială.
Includerea unor terenuri din rezerva comisiei locale de fond funciar în domeniul privat al unei comune, fără respectarea drepturilor persoanelor îndreptățite la reconstituirea proprietății, constituie fraudă la fondul funciar, faptă pentru care răspunderea penală revine membrilor comisiei locale și factorilor de decizie din primărie.
Folosirea procedurii de „îndreptare a erorii materiale” pentru modificarea substanțială a situației juridice înscrise în cartea funciară constituie fals intelectual, prevăzut de art. 321 din Codul Penal, și uz de fals, prevăzut de art. 323 din Codul Penal, fapte pentru care răspund funcționarii care au semnat și utilizat documentele respective — în speță, directorul Leonida-Mirel Dumitru și angajații OCPI implicați în procesarea cererilor.
Favorizarea unor persoane sau entități în operațiunile cadastrale, prin procesarea accelerată a unor cereri care în mod normal ar dura luni sau ani, constituie abuz în serviciu, prevăzut de art. 297 din Codul Penal, dacă se dovedește că funcționarii au acționat cu intenție și au produs un avantaj injust unor persoane determinate.
Dacă operațiunile s-au desfășurat contra unor foloase materiale necuvenite, răspunderea pentru luare de mită — art. 289 Cod Penal — revine funcționarilor care le-au primit, în timp ce persoanele care le-au oferit răspund pentru dare de mită — art. 290 Cod Penal.
Valorificarea unui mandat politic sau a unor relații de influență pentru a determina funcționari publici să efectueze operațiuni ilegale constituie trafic de influență, prevăzut de art. 291 din Codul Penal.
