ANCHETE

CNI Coresi – O enigmă de stat – fără datorii, dar prizoniera unei insolvențe perpetue sub un Administrator special bine plătit –partea a V-a

Radiografia unei companii de stat transformată în pușculiță privată: Între analfabetism juridic, iPhone-uri din puncte și termopane „de aur”

C.N.I. CORESI SA nu mai este demult o companie națională de imprimat idei și cultură, a devenit un studiu de caz despre cum poate fi devalizată o entitate a statului sub privirile complice ale ministerelor. Dacă predecesorul Mihai Firică a deschis calea, actualul director, Gabriel Băcăințan, pare să fi perfecționat mecanismul.

Ancheta de față, bazată pe documente emise în primele luni ale anului 2026, scoate la iveală un tipar de cheltuire a banului public care sfidează orice logică economică și juridică. Vorbim despre o companie care plătește salarii grase unor juriste angajate, dar externalizează totul către case de avocatură scumpe, care își repară mașinile cu mii de euro pentru ca acestea să fie folosite în scop personal; și, cel mai revoltător, o companie unde punctele de loialitate — care ar trebui să reducă povara facturilor — sunt convertite în gadgeturi de lux pentru uzul familiei directorului.

Coresi are în organigramă două juriste. Teoretic, rolul lor este să apere interesele companiei în instanță și să redacteze actele juridice curente. Practic, documentul ZVD1043 din 12.03.2026 ne arată o altă realitate.

Compania a plătit casei de avocatură „Zorin, Dascălescu și Asociații SCA” suma de 18.490,49 RON (echivalentul a 3.000 Euro plus TVA) pentru „servicii juridice și reprezentare” într-un singur dosar (nr. 2196/3/2026).

De ce plătește Coresi onorarii de mii de euro unor case de avocatură din mediul privat, când are angajați proprii? Răspunsul se află în competența, sau lipsa ei, celor din interior. Sursele noastre vorbesc despre o „șefă” a departamentului juridic a cărei singură calitate este loialitatea oarbă față de conducere, fiind descrisă ca având carențe grave de alfabetizare profesională.

Este strigător la cer ca, în timp ce românii de rând contribuie la buget, Gabriel Băcăințan să direcționeze zeci de mii de lei către firme externe pentru procese (cum este cel cu Metropolitan), menținând în același timp un aparat juridic intern inutil. Aceasta nu este doar o proastă gestionare; este o formă de devalorizare deliberată a companiei prin „căpușare” juridică.

Dovada supremă a inutilității departamentului juridic și a risipei de bani este factura 13201 din 21.01.2026 emisă de SCPEJ VERITAS.

CORESI SA plătește 121 RON pentru „contravaloare comunicare notificare nr. N 2469/2026 Ionescu”. Din punct de vedere legal, orice jurist începător poate redacta și trimite o notificare prin poștă cu confirmare de primire. Totuși, sub managementul „sinistrului” Băcăințan, se preferă angajarea unui executor judecătoresc pentru sarcini administrative banale.

Deși suma pare mică în comparație cu milioanele de euro rulate, ea este simptomatică pentru modul în care se scurg banii: „picătură cu picătură”. Dacă juristele companiei nu sunt capabile nici măcar să trimită o notificare către Claudiu Ionescu, ce caută ele pe statul de plată al unei Companii Naționale? Ministerul Culturii ar trebui să ceară urgent grilele de salarizare ale acestor „profesioniste” care privesc de pe margine cum avocații externi fac treaba în locul lor.

Poate cea mai cinică dovadă a modului în care Băcăințan tratează Coresi ca pe propria moșie este factura SCJ09T0000011 din 19.01.2026 emisă de Orange România.

Achiziția unui Apple iPhone 17 Pro Max 1TB Silver 5G, cu o valoare netă de 8.174,52 RON. Factura este compensată integral printr-o „Reducere Oferta Business (aplicat parțial)”.

Interesant este de ce aceste puncte de loialitate (Thank You) acumulate pe contractul Coresi, în loc să fie folosite pentru a diminua costul facturilor de telefonie ale companiei (o măsură de bun simț în orice management eficient), au fost folosite pentru acest telefon de ultimă generație. Mai grav, se afirmă că acest dispozitiv nu a ajuns în dotarea vreunui departament tehnic, ci direct în mâinile fiicei directorului Băcăințan.

Dacă se confirmă că un bun achiziționat de o companie de stat (prin puncte de loialitate care reprezintă un activ patrimonial) este folosit de o persoană din afara companiei în scop personal, vorbim despre delapidare și folosirea nelegală a bunului societății. Organele de anchetă poate verifica oricând seria telefonului (IMEI) menționată în factură pentru a vedea unde este localizat și ce cartelă SIM utilizează.

O altă gaură neagră: tâmplăria PVC. Factura LFY nr. 3306 din 09.03.2026 emisă de LEFYN CONS TRUST S.R.L. indică o plată de 27.367,01 RON pentru „Tâmplărie PVC conform ofertă”.

Nu este prima dată când la Coresi se schimbă geamuri. Se pare că sediul companiei este într-o continuă „termopanizare”. Suma de peste 5.500 de euro pentru tâmplărie ridică semne de întrebare asupra necesității reale. De ce se investesc sume atât de mari în infrastructură periferică în loc să se investească în retehnologizarea tipografiilor care ar putea aduce profit?

Acest contract cu o firmă de apartament (Sector 3, București) pentru montaj în Sectorul 1 pare a fi încă o metodă de a „arde” bugetul pe lucrări care, de multe ori, sunt supraevaluate sau inutile. Jurnalistic, întrebăm: unde sunt montate aceste termopane și cine a semnat recepția lucrării? Există un raport de necesitate real?

Compania Națională Coresi plătește reparații auto care par să nu se mai termine. Factura NXS-1649 din 14.03.2026 emisă de Nord Xtreme Solutions ne arată o intervenție de 2.984,82 RON pentru schimburi de filtre, ulei, furtunuri intercooler și adaptări de injectoare AdBlue.

Deși suma de pe această factură nu este colosală, acuzațiile care vin dinspre angajați sunt grave: una dintre mașinile reparate constant din banii Coresi este utilizată exclusiv de Gabriel Băcăințan în interes personal, „cum dorește și cum poftește”, fără ca cineva să monitorizeze foile de parcurs.

Se vorbește despre reparații totale de peste 5.000 de euro la o a doua mașină, un vehicul care servește mai mult scopurilor private ale directorului decât nevoilor logistice ale tipografiei. Din nou, avem de-a face cu o confuzie totală între proprietatea publică și cea privată. Întreținerea unui vehicul de lux din banii unei companii aflate în reorganizare este o sfidare la adresa legii și a bunului simț.

Imaginea de ansamblu la C.N.I. CORESI SA este una dezolantă. Documentele de mai sus nu sunt doar bucăți de hârtie; ele sunt probele unui asediu continuu asupra capitalului de stat.

Recapitulare:

  1. Irosirea resurselor umane: Juriste plătite degeaba, în timp ce casele de avocatură încasează 3.000 euro pe dosar.
  2. Abuzul de funcție: Puncte de loialitate corporative transformate în iPhone-uri de lux pentru familie.
  3. Gestionare frauduloasă: Lucrări de termopane și reparații auto dictate de interese obscure și uz personal.

În fața acestui munte de dovezi, întrebarea nu mai este „dacă” se fură la C.N.I. CORESI SA, ci până când le este permis acestor prădători să devoreze ultimele rămășițe ale unei companii naționale sub protecția tăcerii guvernamentale?

Domnule Ministru al Culturii,

Sunteți cel care semnează, prin omisiune, cecul în alb pentru aroganța lui Gabriel Băcăințan. Până când mai puteți tolera ca un director de companie națională să transforme punctele de loialitate ale statului în iPhone-uri de lux pentru fiica sa, în timp ce angajații de rând privesc cum patrimoniul se topește? A ignora aceste fapte nu mai este incompetență; este complicitate morală. Fiecare zi în care acest individ rămâne la conducere este o palmă dată contribuabilului român și o semnătură de acceptare a jafului sistematic. Câte facturi de termopane inutile și câte reparații auto fictive mai trebuie să apară pentru ca „sinistrul” de la Coresi să fie trimis acolo unde îi este locul: în afara sistemului public și în fața legii?

Către Curtea de Conturi a României,

Unde sunt auditorii care ar trebui să verifice eficiența cheltuirii banului public? Cum este posibil ca un control de fond să nu sesizeze anomalia strigătoare la cer a externalizării serviciilor juridice către case de avocatură de lux, în timp ce departamentul intern, condus de o șefă a cărei singură „competență” pare a fi obediența, încasează salarii degeaba? Verificați de urgență modul în care activele imateriale — punctele de telefonie — au fost devalizate pentru obiecte de uz personal. Dacă nici un iPhone „plătit” din punctele societății nu constituie un semnal de alarmă pentru delapidare, atunci rolul dumneavoastră de gardian al banului public este nul.

Către DNA și Organele de Cercetare Penală,

Aveți în față un caz flagrant de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane și delapidare. Probele sunt clare: serii de telefoane ce pot fi localizate, foi de parcurs ce pot fi demontate și contracte juridice care parazitează bugetul Coresi. Nu mai așteptați denunțuri oficiale când jaful se desfășoară cu e-Factura la vedere! Interveniți până când nu se va mai alege praful de această companie.

Această partea a V-a a anchetei nu este doar un semnal de alarmă, ci un rechizitoriu public. Băcăințan nu este un manager, este un administrator al declinului, un individ care, la fel ca predecesorii săi, a confundat CNP-ul din buletin cu cifrele de afaceri ale companiei.

Domnilor guvernanți, tăcerea voastră miroase a complicitate! Dacă nici acum nu curățați puroiul de la Coresi, înseamnă că sunteți parte din sistemul care hrănește aceste căpușe.  Vremea avertismentelor a trecut. Este timpul cătușelor și al demiterilor de urgență! Până când mai acceptați să fiți complici la îngroparea CNI CORESI SA?

CORESI trebuie eliberată de acești prădători de bugete!

P.S. Pe surse am aflat că și una dintre mașinile Coresi este folosită de doamna Băcăințan!

Andrei Marin

Andrei Marin a absolvit Facultatea de Științe Politice în 2009, unde și-a dezvoltat interesul pentru problemele sociale și politice. În căutarea de a aduce informații de calitate către public, a urmat o pasiune veche și a finalizat studiile în Jurnalism în 2010. Cu o viziune clară asupra responsabilității jurnalistice și a nevoii de a dezvălui adevărul, scrie pentru Anchetatorii.ro din 2010.
Back to top button