Județul model al actualului premier al României, Ilie Bolojan, s-a transformat, în ultimul său an de mandat la Consiliul Județean Bihor, într-o gaură neagră financiară. Documente oficiale obținute de la instituțiile statului arată o listă halucinantă de nereguli pentru exercițiul 2024, când la cârma județului se afla actualul prim-ministru: active de aproape 18 milioane de lei „uitate” în contabilitate după ce nu mai erau ale județului, terenuri de peste 14 milioane de lei dispărute din evidențe, lucrări neexecutate dar plătite, mobilier școlar din PAL livrat în locul celui din stejar masiv, plante ornamentale decontate dar uscate sau inexistente pe teren, ba chiar și un boiler de 500 de litri furnizat în locul unuia de 1.000 de litri. Concluzia documentelor oficiale este devastatoare: situațiile financiare ale județului „nu oferă o imagine fidelă” a realității.
Mandatul lui Ilie Bolojan la Consiliul Județean Bihor (19 octombrie 2020 – 1 ianuarie 2025) a fost prezentat publicului ca un model de bună administrație, ca o rampă de lansare către funcția de premier al României. Documentele oficiale care analizează ultimul an complet al acestui mandat, exercițiul financiar 2024, spun însă o cu totul altă poveste. O poveste despre milioane de lei plimbate prin conturi greșite, despre lucrări recepționate fără să existe pe teren, despre echipamente care nu corespund caietului de sarcini și despre un sistem de control intern care, conform aceluiași document oficial, „nu asigură atingerea obiectivelor entității și nici administrarea fondurilor în mod economic, eficient și eficace”.
Verdictul instituției de control este unul rar întâlnit în administrația publică românească: opinie contrară. Cu alte cuvinte, situațiile financiare ale județului condus de Bolojan până la finalul lui 2024 nu reflectă realitatea — nici în ce privește activele, nici veniturile, nici cheltuielile.
Campusul fantomă: 17,8 milioane de lei „uitați” în patrimoniu
Cea mai mare eroare contabilă identificată privește Campusul pentru Învățământul Dual din Oradea, proiect-fanion al administrației Bolojan, finanțat prin PNRR. Prin Hotărârea Consiliului Județean Bihor nr. 173 din 27 iunie 2024 — adoptată sub președinția lui Ilie Bolojan — opt imobile de pe strada Ceyrat nr. 4, împreună cu terenurile aferente (21.503 mp + 603 mp), au fost transferate din domeniul public al județului în domeniul public al municipiului Oradea. Transferul s-a făcut. Pe hârtie. Și prin protocol de predare-primire. În contabilitatea județului însă, imobilele au rămas frumos înregistrate, cu o valoare de 17.867.051,67 lei. Active care nu mai erau ale județului figurau în continuare în listele de inventar, în balanțele de verificare și în situațiile financiare anuale. Cu alte cuvinte, județul raporta că deține bunuri pe care le dăduse, prin propria hotărâre, altcuiva.
Terenuri de 14,5 milioane de lei dispărute din evidențe
Dacă Campusul reprezintă o supraevaluare, terenurile preluate pentru drumurile județene reprezintă oglinda inversă: o subevaluare de 14.484.633,12 lei. Județul a preluat, în mandatul Bolojan, peste 554.000 de metri pătrați de terenuri de la municipiul Oradea și de la comunele Oșorhei, Nojorid, Sântandrei și Paleu. Terenurile erau destinate proiectului „Creșterea accesibilității pe drumurile județene în Zona Metropolitană Oradea”, precum și culoarelor de expropriere pentru centurile ocolitoare ale localităților Oșorhei și Sântandrei și pentru drumul de legătură Paleu – Centura Biharia. Nimic din toate acestea nu a fost înregistrat în contabilitate. Nici inventariat. Nici reflectat în situațiile financiare la 31.12.2024. Practic, peste o jumătate de milion de metri pătrați de teren public, achiziționați cu bani publici pentru proiecte de investiții publice, nu existau în actele oficiale ale județului.
Aleșd – „varianta ocolitoare” cu plante moarte: 622.690 de lei
Una dintre cele mai grotești constatări privește Varianta ocolitoare a orașului Aleșd — obiectivul de investiții finalizat și recepționat în mandatul Bolojan, prezentat ca o realizare majoră. Verificările pe teren au arătat altceva. La sensurile giratorii decontate ca „amenajări peisagistice”, echipa de control a constatat că: categorii întregi de plante ornamentale prevăzute în proiect (Cotoneaster dammeri radicans, Vinca minor, Lonicera pileata) pur și simplu nu existau pe teren; alte plante erau prezente doar pe porțiuni din suprafețele amenajate; zonele verzi din sensurile giratorii erau „degradate, în mare parte uscate/lipsă”.
Suma plătită pentru aceste lucrări fantomă: 571.275 de lei, la care s-au adăugat 51.415 lei majorări de întârziere — total prejudiciu 622.690 de lei. Practic, județul a plătit grădini care nu există.
Mobilier de stejar la preț de stejar — livrat din PAL
Tot la „bijuteria” administrației Bolojan, Consorțiul pentru Învățământul Dual „Campus Oradea”, finanțat din PNRR, a fost identificată o altă neregulă halucinantă. În caietul de sarcini, pentru obiectul „Birou orientare profesională”, materialul prevăzut era MDF cu furnir de stejar. Pe teren, la inspecția fizică, s-a constatat că mobilierul livrat era confecționat „în întregime dintr-un material inferior celui contractat, respectiv din material de tip PAL”. Pe lângă substituirea materialelor, au fost identificate și echipamente furnizate „în cantități mai mici decât cele cuprinse în facturile acceptate la decontare”. Suma plătită nelegal pentru dotările Liceului Tehnologic Dual Oradea: 158.378 de lei, la care s-au adăugat 14.254 lei majorări de întârziere. Și asta nu e tot la Campusul Dual. Echipa care a inspectat fizic dotările a găsit „un număr semnificativ de echipamente cu valori mari” depozitate în diferite încăperi ale liceului, în cutii, fără a fi instalate, puse în funcțiune sau testate — deși contractul prevedea că recepția se face doar după instalare și testare.
Sediul CJ Bihor: popi metalici fantomă
Renovarea sediului Consiliului Județean Bihor de pe strada Republicii nr. 35 — clădirea în care a funcționat zilnic Ilie Bolojan — a generat și ea plăți nelegale. La lucrările de consolidare a planșeului cu bolțișoare de cărămidă, executantul „nu a respectat detaliile întocmite de către proiectant și a cuprins, în mod nejustificat, în situațiile de plată prezentate spre decontare o cantitate mai mare de popi metalici decât cea rezultată din documentația tehnică”. Adică s-au plătit stâlpi de susținere care nu au existat niciodată. Prejudiciu: 41.700 de lei.
Centura Oradea – DN3: 1.070.126 de lei „rătăciți” între bugete
Pentru obiectivul „Legătura Centura Oradea (Girație Calea Sântandrei) – Autostrada A3 (Biharia)” — un proiect emblematic al perioadei Bolojan — județul a angajat și plătit 1.070.126,54 lei din titlul „Bunuri și servicii”, articolul de cheltuieli cu reparațiile curente.
Problema? Lucrările nu erau „reparații curente”. Erau lucrări de investiții, care ar fi trebuit finanțate și plătite din Titlul 70 — Cheltuieli de capital, cu respectarea metodologiei complet diferite de aprobare și finanțare a investițiilor publice. Mai mult de un milion de lei au fost, astfel, angajați pe un articol bugetar greșit, ocolind procedurile legale pentru investiții.
Centura ocolitoare Oradea Lot 3 – podețe care nu există
La „Creșterea accesibilității pe drumurile județene în zona Metropolitană Oradea – Lotul 3″, inspecția pe teren a identificat lucrări decontate dar neexecutate: două podețe metalice ovoidale, un podeț lateral tip DN400 și un podeț transversal pe pista de biciclete.
Toate plătite. Niciunul prezent. Prejudiciu: 171.772 de lei. Boilerul de 500 de litri în loc de 1.000
În proiectul „Amenajare zonă pentru activități antropice” din comuna Aușeu — finanțat în baza unui acord contractual de proiectare și execuție din septembrie 2023 — controlorii au descoperit, printre altele, că un boiler de 500 de litri a fost livrat în locul unuia de 1.000 de litri prevăzut în ofertă. Plus lavoare antivandalism, oglinzi antivandalism și hard disk-uri furnizate în cantități mai mici decât cele facturate. Prejudiciu: 54.861 de lei.
Pază decontată 480 de zile pentru un șantier de 185
La „Înființare parc de specializare inteligentă Ștei”, una dintre investițiile pe care administrația Bolojan le prezenta ca proiecte-pilot pentru dezvoltarea județului, paza șantierului a fost decontată pentru 480 de zile, deși durata legală de execuție a contractului era de 185 de zile. Practic, șantierul a fost păzit pe hârtie aproape de trei ori mai mult decât a durat. Prejudiciu: 52.209 lei.
Drumul DJ190G: formula greșită de ajustare, 84.280 de lei nelegal
La obiectivul „Reabilitarea DJ190G – Intersecție Almașu Mare – limita Județ Sălaj”, solicitările de plată au fost actualizate și decontate aplicând un coeficient de ajustare incorect, contrar prevederilor contractuale. Rezultatul: 77.750 de lei plătiți nelegal, plus 6.530 lei accesorii. Aceeași schemă a fost identificată și la obiectivul „Drum Județean DJ 764L (Centura Beiuș – etapa a II-a: Delani – Beiuș)”, unde executantul a fost lăsat să beneficieze de o formulă de ajustare a prețului mai favorabilă decât cea stabilită prin documentele de atribuire. Prejudiciu suplimentar: 17.279,77 lei.
Centrul Cultural Multifuncțional din Oradea: bani de la trei instituții într-un cont greșit.
Centrul Cultural Multifuncțional din Oradea — proiect ambițios construit prin parteneriat între județ, Teatrul „Regina Maria”, Teatrul „Szigligeti Színház” și Filarmonica de Stat — a generat și el o eroare contabilă de proporții.
Teatrul „Szigligeti Színház” a primit 4.049.410 lei ca aport la realizarea construcției și i-a înregistrat eronat în contul 231 — „Active fixe corporale în curs de execuție”, deși nu construia el clădirea. La aceeași instituție s-a mai constatat că 2.843.347 de lei reprezentând o investiție deja finalizată, recepționată și pusă în funcțiune erau în continuare ținuți în contul „în curs de execuție”.
Total: 6.892.757 de lei raportați greșit.
Tot la Centrul Cultural Multifuncțional s-au identificat lucrări de „organizare de șantier” decontate dar neexecutate (împrejmuiri din plasă de sârmă bordurată care nu existau). Prejudiciu: 21.774,18 lei.
Muzeul Țării Crișurilor: patrimoniu de 1,38 milioane de lei subevaluat semnificativ
La Muzeul Țării Crișurilor Oradea, instituție subordonată CJ Bihor, controlorii au constatat neconcordanțe între contabilitate și gestiunea reală a bunurilor culturale — obiecte de muzeu, opere de artă, piese de patrimoniu. Suma subevaluată: 1.379.829,35 lei. În plus, reevaluarea bunurilor culturale mobile — obligatorie prin lege — nu s-a făcut individual sau pe colecții, ci la o valoare totală cumulată, ceea ce a denaturat semnificativ valoarea patrimoniului cultural al județului.
Provizioane pentru litigii „uitate”: 707.411 lei umflau datoriile
Provizioanele pentru litigii din bilanțul județului — sume puse deoparte pentru eventuale despăgubiri — nu au fost analizate și ajustate la finalul anului 2024 ținând cont de sentințele civile definitive. Rezultatul: datoriile județului erau umflate artificial cu 707.411 lei.
Bilete gratuite în proporție de până la 43% la Teatrul „Regina Maria”
O constatare aparte privește instituțiile de spectacole din subordinea CJ Bihor — Teatrul „Regina Maria” și Filarmonica de Stat Oradea. Pe parcursul lui 2024, ambele au acordat invitații gratuite fără un regulament aprobat de Consiliul Județean, condus de Bolojan. La unele spectacole ale Teatrului „Regina Maria”, invitațiile gratuite au reprezentat o medie de 43% din totalul biletelor eliberate. La Filarmonică, procentul a fost de aproximativ 22%. Cine a primit aceste invitații, după ce criterii și cu ce justificare — nu există documente care să răspundă, pentru că un cadru procedural pur și simplu nu exista.
Bunuri PNRR transferate ilegal — în ultima lună a mandatului Bolojan
Una dintre ultimele hotărâri majore adoptate de Consiliul Județean Bihor sub președinția lui Ilie Bolojan a fost HCJ nr. 347 din 18 decembrie 2024 — cu aproximativ două săptămâni înainte ca acesta să-și depună demisia pentru a prelua mandatul de senator. Prin această hotărâre, bunuri mobile destinate Consorțiului „Campus Oradea” (mobilier de cantină, vase, tigăi, mese de lucru, strecurători, etc.) au fost transferate din domeniul public al județului în domeniul public al municipiului Oradea.
Documentele oficiale identifică multiple probleme cu această decizie: bunurile mobile transferate nu îndeplineau condiția legală pentru a face parte din domeniul public (nu erau destinate „utilizării de către public”, ci exclusiv activității interne a Liceului Tehnologic Dual); inventarul domeniului public nu a fost actualizat de comisia legală în termenul de 90 de zile; transferul contravine obligațiilor asumate prin Acordul de parteneriat și prin Ghidul Solicitantului PNRR, care interzic înstrăinarea, sub orice formă, a bunurilor finanțate prin PNRR de către liderul de parteneriat — în speță, CJ Bihor.
Cu alte cuvinte, în ultima sa lună de mandat, administrația Bolojan a aprobat un transfer care ar putea genera corecții financiare aplicabile de Comisia Europeană asupra fondurilor PNRR primite pentru Campus.
„Controlul intern nu asigură atingerea obiectivelor”
Dincolo de fiecare neregulă în parte, raportul instituțional schițează un tablou de ansamblu: sistemul de control intern al județului nu a funcționat. Ordonatorii principali și terțiari de credite — CJ Bihor, DGASPC Bihor, Filarmonica, Teatrul „Regina Maria”, Muzeul Țării Crișurilor — au luat doar „parțial” măsurile pentru asigurarea unui control intern coerent. Procedurile operaționale nu au fost actualizate sau, în unele cazuri, nu au fost definite deloc. Nu au fost dezvoltate activități de control menite să prevină frauda și erorile. Mai mult, activitatea de audit intern nu a funcționat în 2024 la CJ Bihor, deși fusese aprobată organigrama — posturile de auditor public intern nu au fost ocupate. Abia din 21 iulie 2025, deci la peste șase luni după plecarea lui Bolojan, un post de auditor a fost în sfârșit ocupat.
În concluzie, citată din document: „neasigurarea cadrului funcțional necesar desfășurării activității de audit intern generează un risc crescut de apariție a unor denaturări semnificative în situațiile financiare”.
Recuperări — și abateri vechi neimplementate
O parte din prejudiciile constatate au fost recuperate în timpul verificărilor, în primăvara-vara lui 2025, sub conducerea succesorului lui Bolojan, președintele Mircea Mălan. Executanții au emis facturi storno, au fost încasate majorări de întârziere, iar sume importante au fost virate înapoi în trezorerie. Dar atenție: documentele oficiale arată că UAT Județul Bihor a implementat doar parțial măsurile dispuse prin decizii anterioare — Decizia nr. 24 din 20 iulie 2022, Decizia nr. 19 din 20 iunie 2017 și, mai grav, Decizia nr. 41 din 20 iulie 2012. Adică unele dintre problemele identificate acum aveau, în spate, recomandări vechi de 13 ani neduse la îndeplinire pe toată perioada mandatului Bolojan.
Mandatul lui Ilie Bolojan la Consiliul Județean Bihor s-a încheiat la 1 ianuarie 2025, când acesta a renunțat la funcție pentru a deveni senator, apoi președinte al Senatului, apoi președinte interimar al României și, în final, prim-ministru. Ultimul exercițiu financiar complet al acestui mandat — 2024 — a primit cea mai dură evaluare posibilă din partea instituțiilor de control ale statului: opinie contrară.
Imaginea de „administrator-model” pe care Ilie Bolojan a construit-o timp de un deceniu și jumătate, mai întâi la Primăria Oradea și apoi la CJ Bihor, este astfel pusă serios sub semnul întrebării de documente oficiale care arată, negru pe alb, milioane de lei plimbate prin conturi greșite, lucrări fantomă decontate ca executate, mobilier ieftin furnizat la preț de mobilier scump, terenuri publice „pierdute” în evidențe și bunuri PNRR transferate cu încălcarea contractului de finanțare.
Iar întrebarea care rămâne, dincolo de cifrele șocante, este una singură: dacă acesta este modelul Bolojan la nivel județean, ce vom gasi acum, când același om a condus întreaga Românie?
