Administrația condusă de primarul Ioan Popa se prezintă constant drept un model de dezvoltare urbană și atragere de fonduri europene. Reșița este promovată drept exemplul unei transformări administrative reușite, iar conducerea Primăriei vorbește frecvent despre investiții, modernizare și eficiență în gestionarea banului public.
Documentele financiare analizate de redacția noastră descriu însă o realitate mult mai puțin spectaculoasă. În spatele imaginii publice atent construite apar investiții de zeci de milioane de lei reflectate eronat în evidențe, venituri raportate greșit, datorii ascunse din bilanț, indemnizații majorate fără bază legală, plăți electorale controversate și achiziții publice care ridică serioase probleme privind fundamentarea și transparența deciziilor administrative.
Tabloul general este cel al unei administrații care pare să fi pierdut controlul asupra unor mecanisme esențiale de gestionare a patrimoniului și a fondurilor publice.
Investiții finalizate de peste 25 de milioane de lei care apăreau în continuare ca neterminate
Una dintre cele mai importante probleme identificate privește modul în care au fost reflectate investițiile municipiului.
La sfârșitul anului 2024, în evidențele Primăriei Reșița continuau să figureze ca „active fixe corporale în curs de execuție” investiții care erau deja recepționate și finalizate.
Valoarea totală a acestora este de 25.190.112 lei.
Cu alte cuvinte, lucrări terminate apăreau în documente ca și cum ar fi fost încă în execuție.
Consecința directă este diminuarea artificială a valorii patrimoniului public și prezentarea unei imagini financiare care nu reflectă realitatea.
Pentru o administrație care se laudă cu investițiile realizate, faptul că acestea nu sunt evidențiate corect în contabilitate ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care sunt monitorizate și administrate proiectele publice.
Peste 4 milioane de lei înregistrați greșit ca venituri
O altă situație gravă privește fondurile europene.
Analiza documentelor arată că prefinanțările primite în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile nu au fost tratate contabil în mod corespunzător.
Rezultatul a fost majorarea artificială a veniturilor cu 4.144.244 lei.
Această practică a influențat direct rezultatul patrimonial al municipiului și a creat o imagine financiară mai favorabilă decât cea reală.
În orice administrație responsabilă, fondurile europene trebuie gestionate cu maximă rigurozitate. La Reșița, milioane de lei au fost reflectate eronat în situațiile financiare.
Datorii de peste 2,6 milioane de lei care nu apăreau în contabilitate
Documentele analizate arată că obligațiile față de furnizori nu au fost înregistrate la momentul apariției lor, ci doar atunci când au fost plătite.
Astfel, deși în anexele financiare apăreau plăți restante de 2.631.362 lei, conturile de furnizori nu prezentau solduri corespunzătoare.
Practic, datoriile curente ale municipiului au fost subevaluate cu peste 2,6 milioane de lei.
Această practică afectează transparența financiară și împiedică formarea unei imagini reale asupra obligațiilor asumate de administrație.
Cheltuieli de aproape 2,5 milioane de lei mutate din 2023 în 2024
Primăria Reșița a înregistrat în anul 2024 cheltuieli care aparțineau exercițiului financiar anterior.
Este vorba despre obligații rezultate din contractul privind serviciul de transport public local.
Valoarea totală a acestor cheltuieli este de 2.487.151 lei.
Prin această practică, cheltuielile anului 2024 au fost majorate artificial, iar rezultatele financiare ale celor două exerciții bugetare au fost denaturate.
Indemnizațiile lui Ioan Popa și ale viceprimarilor au fost majorate peste limitele legale
Poate cea mai sensibilă constatare privește chiar conducerea municipiului.
Începând cu luna noiembrie 2024, indemnizațiile primarului și viceprimarilor au fost calculate la un nivel superior celui permis de legislația în vigoare.
Diferențele sunt semnificative.
Indemnizația primarului a fost majorată cu peste 11.500 lei lunar peste nivelul legal, iar indemnizațiile viceprimarilor au fost majorate cu peste 10.000 lei lunar.
Impactul total asupra bugetului local a fost de 50.014 lei.
Practic, conducerea municipiului a beneficiat de indemnizații calculate pe o bază salarială care nu avea suport legal.
Alte 17.348 de lei acordate nelegal pentru proiecte europene
Majorarea indemnizațiilor nu s-a oprit aici.
Pornind de la indemnizațiile deja calculate greșit, au fost stabilite și majorările pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Valoarea totală a acestor plăți suplimentare este de 17.348 lei.
Astfel, eroarea inițială a generat o nouă serie de cheltuieli suportate din bani publici.
Consilierii locali au primit indemnizații mai mari decât permite legea
În ultimele luni ale anului 2024, consilierii locali au beneficiat de indemnizații calculate prin raportare la indemnizația majorată a primarului.
Rezultatul a fost acordarea unor indemnizații de 3.330 lei pe lună, deși nivelul legal era semnificativ mai mic.
Impactul financiar total este de 68.204 lei.
În loc să corecteze o eroare evidentă, administrația a propagat-o către întregul aparat de decizie al municipiului.
Aproape 300.000 de lei cheltuiți pentru grupuri electorale fără bază legală
Un capitol aparte îl reprezintă cheltuielile efectuate cu ocazia alegerilor din anul 2024.
Prin dispoziții ale primarului au fost constituite grupuri tehnice de lucru pentru organizarea alegerilor locale, europarlamentare și parlamentare.
Problema este că legislația electorală nu prevedea remunerarea acestor grupuri în forma utilizată de administrația locală.
În total, au fost efectuate plăți de 291.645 lei.
Mai mult, documentele justificative care au stat la baza acestor plăți sunt extrem de limitate, bazându-se în principal pe state de plată și foi colective de prezență.
Într-un context în care autoritățile locale invocă permanent lipsa resurselor financiare, aproape 300.000 de lei au fost direcționați către structuri create special pentru perioada electorală.
Sporuri și beneficii acordate fără respectarea condițiilor legale
Au fost identificate și alte plăți nelegale:
- spor pentru titlul de doctor acordat peste plafonul legal;
- indemnizații de hrană acordate unor persoane care depășeau limitele salariale prevăzute de lege;
- salarii stabilite peste plafoanele permise pentru anumite funcții de conducere;
- majorări salariale calculate eronat pentru personal implicat în proiecte europene.
Poate că valorile individuale nu sunt spectaculoase, însă împreună descriu o cultură administrativă în care respectarea limitelor impuse de lege pare să fi devenit opțională.
Investiții realizate fără documentații tehnico-economice
La nivelul unor obiective de investiții au fost identificate cheltuieli în valoare de 681.163 lei pentru lucrări realizate fără existența documentațiilor tehnico-economice aprobate conform legii.
Este vorba despre lucrări privind refacerea unor parcări, trotuare și străzi.
În mod normal, orice investiție publică trebuie să fie fundamentată și aprobată înainte de utilizarea banilor publici.
La Reșița, lucrările au fost realizate fără respectarea integrală a acestor etape.
Aproape un milion de lei plătiți fără verificarea obligațiilor fiscale ale beneficiarului
În cadrul proiectului de canalizare din Secu, Cuptoare și Moniom, Primăria Reșița a efectuat plăți de 968.700 lei către cesionari ai unor creanțe fără a solicita verificările fiscale necesare.
Aceste controale au rolul de a proteja interesul public și de a evita situațiile în care bani publici sunt transferați fără verificarea obligațiilor fiscale restante.
Achiziții de terenuri și clădiri fără fundamentare clară
Programul de investiții al municipiului a prevăzut peste 5,4 milioane de lei pentru cumpărarea de terenuri și imobile.
Analiza documentelor arată însă că aceste sume au fost introduse global, fără detalierea exactă a bunurilor vizate și fără note de fundamentare care să demonstreze necesitatea și oportunitatea achizițiilor.
Mai mult, pentru anumite tranzacții au fost identificate neconcordanțe între documentele de evaluare și valorile aprobate.
Două evaluări diferite pentru același teren
În cazul unui teren de 2.877 metri pătrați de pe fosta platformă UCC au fost identificate două rapoarte de evaluare diferite, întocmite de același evaluator și înregistrate cu același număr.
Un raport stabilea o valoare de aproximativ 43.000 euro, iar celălalt o valoare de peste 46.000 euro.
Diferența poate părea redusă, însă existența a două evaluări diferite pentru aceeași proprietate și în aceeași procedură ridică serioase probleme privind transparența procesului de achiziție.
Patrimoniul municipiului nu a fost reevaluat
O altă problemă importantă privește patrimoniul public.
Primăria Reșița nu a realizat reevaluarea terenurilor și construcțiilor aflate în proprietatea municipiului, deși legea impune actualizarea periodică a valorii acestora.
În lipsa acestei reevaluări, nimeni nu poate spune cu exactitate care este valoarea reală a patrimoniului administrat de municipalitate.
Reșița lui Ioan Popa, între imagine și realitate
Ioan Popa și administrația pe care o conduce au construit în ultimii ani o imagine publică bazată pe investiții, fonduri europene și modernizare.
Documentele financiare și administrative analizate de redacția noastră arată însă existența unor probleme care depășesc nivelul unor simple erori tehnice: investiții de peste 25 de milioane de lei evidențiate greșit, venituri umflate artificial, datorii neînregistrate, indemnizații majorate fără bază legală, plăți electorale controversate și proceduri de achiziție insuficient fundamentate.
Pentru cetățenii municipiului Reșița, întrebarea nu este dacă aceste probleme există. Documentele arată că ele există. Întrebarea reală este cine răspunde pentru ele și cum a fost posibil ca asemenea practici să funcționeze într-o administrație care se prezintă drept model de eficiență și bună guvernare.
Dincolo de imaginea promovată public, cifrele spun o poveste mult mai incomodă pentru primarul Ioan Popa și pentru întreaga administrație locală.
