O instituție de cultură ar trebui să fie un far de moralitate și profesionalism pentru comunitate. La Focșani, însă, Teatrul Municipal „Maior Gh. Pastia” a fost transformat într-o veritabilă feudă a incompetenței, a risipei banului public și a intereselor obscure. Condus de un manager interimar condamnat penal definitiv, teatrul funcționează într-o stare de colaps absolut: cu doar trei actori, fără regizori, fără scenograf și cu un acoperiș prin care plouă direct pe scenă, în ciuda milioanelor de lei pompate anual de la bugetul de stat.
Aceasta este anatomia unui dezastru instituțional, în care cultura este folosită doar ca paravan pentru sifonarea fondurilor și pentru reglări de conturi abuzive împotriva profesioniștilor incomozi.
Lupul paznic la oi: Un condamnat penal pus în fruntea Teatrului
Pentru a înțelege dezastrul de la Teatrul din Focșani, trebuie privit spre vârful instituției. Managerul interimar este Constantin Mîndrilă, un personaj cu un trecut administrativ extrem de întunecat. Anterior, Mîndrilă a ocupat funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Sf. Pantelimon” din Focșani, instituție pe care a prejudiciat-o grav. Asta nu a contat pentru escrocul Cristi Misăilă care nu a ezitat să îl promoveze la teatru.
Într-un dosar instrumentat în urma controalelor Curții de Conturi, Constantin Mîndrilă a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Galați la plata unor prejudicii de aproape 700 de milioane de lei vechi (aprox. 68.941 lei noi), în solidar cu alți patru angajați din subordine. Motivul? Încheierea ilegală a unui contract cu o firmă privată pentru „prestări de servicii de consultanță privind prevalidarea datelor clinice medicale”. Achiziția s-a făcut fără ca spitalul să aibă bugetul aprobat și fără viza de control financiar preventiv propriu, instanța reținând că serviciul a fost complet inutil, existând deja mecanisme interne și comisii mixte cu Casa de Asigurări pentru această procedură.
Deși la instanța de fond (Tribunalul Vrancea) Mîndrilă a fost spălat de acuzații de către judecătorul Viorel Voineag – un magistrat a cărui soție deținea o funcție de conducere medicală în județ și care a avut un rol decizional controversat și favorabil PSD-ului în calitatea sa trecută de președinte al BEJ Vrancea –, Curtea de Apel Galați a fost implacabilă, consfințind prejudiciul și ilegalitatea actelor semnate de manager. Cu un asemenea „CV” de ordonator de credite care devalizează bugetul propriei instituții, autoritățile locale au considerat că Mîndrilă este omul perfect pentru a gestiona bugetul Teatrului Municipal.
Teatrul-fantomă: Fără personal esențial, dar cu bugete de zeci de miliarde pentru „paranghelii”
Sub „bagheta” managerului penal, Teatrul Municipal a ajuns, probabil, cel mai neproductiv teatru de repertoriu din România. Instituția funcționează într-o anomalie greu de imaginat: are doar 3 actori angajați și îi lipsesc posturile vitale de regizor artistic, regizor tehnic, scenograf și secretar literar.
Deși producția teatrală este la pământ, teatrul primește anual zeci de miliarde de lei vechi de la Ministerul Dezvoltării (tocmai grație statutului de teatru de repertoriu). În loc să fie investiți în cultură, banii se duc pe orice altceva. Majoritatea fondurilor par a fi deturnate către evenimente de tip „paranghelie”, menite să aducă doar capital de imagine electorală politicienilor locali. În tot acest timp, deși autoritățile se laudă că au reparat acoperisul anul trecut, la fiecare ploaie apa continuă să curgă direct pe scena teatrului.
Strigătul de revoltă din interior: Amatorism și suspiciuni de corupție
Colapsul instituțional a atins punctul culminant odată cu decizia conducerii de a aproba montarea spectacolului „Oscar și Tanti Roz” (de Éric-Emmanuel Schmitt) aducând un regizor amator, în detrimentul tinerilor regizori profesioniști din România care au nevoie disperată de o scenă pentru a-și susține examenele de licență sau master.
Acest act de sfidare a declanșat o revoltă internă. Într-un Referat de specialitate datat 23 iunie 2026 și adresat conducerii Teatrului, Primăriei, Ministerului Dezvoltării și Avocatului Poporului, actorul Adrian Damian trage un semnal de alarmă fără precedent. Documentul subliniază că instituția este „practic nefuncțională din cauza lipsei acute de personal specializat pe posturi unice, vitale”.
Actorul avertizează că absența unui regizor tehnic (producătorul de scenă) pune în pericol siguranța fizică a actorilor și coordonarea culiselor, iar desfășurarea spectacolelor se face în afara condițiilor tehnice legale. Mai mult, alocarea unui buget de producție (onorarii, decoruri, achiziții) pentru un amator din afara breslei naște suspiciunea rezonabilă a unor „interese financiare obscure” și a direcționării nejustificate a banului public către „anumite filiere”, ocolind criteriile de performanță.
În document, se solicită imperativ:
- Respingerea proiectului regizat de un amator și scoaterea la concurs a posturilor de Regizor, Scenograf și Regizor Tehnic.
- Auditarea financiară și artistică a proiectului pentru eliminarea oricărei suspiciuni de corupție.
- Auditarea modului în care au fost cheltuite fondurile de la Ministerul Dezvoltării, având în vedere că în teatru plouă de ani buni.
Răzbunarea sistemului profund corupt: Cazul actriței Roxana Lupu
În timp ce amatorii sunt plătiți din banii Ministerului, profesioniștii care fac cinste orașului sunt hărțuiți și dați afară. Este cazul actriței Roxana Lupu. După ce autoritățile locale s-au folosit agresiv de imaginea ei pentru PR politic – în special după ce a câștigat Premiul pentru interpretare feminină la Gala UCIN –, conducerea a decis să o concedieze abuziv.
Actrița nu s-a lăsat intimidată, a acționat teatrul în judecată și a câștigat definitiv procesul la Curtea de Apel București. Instanța a dispus repunerea ei în funcția deținută anterior și plata salariilor indexate, majorate și reactualizate pentru ultimii aproape doi ani.
Răspunsul autorităților din Focșani (Primăria și Consiliul Local)? O nouă manevră mizerabilă. Pentru a bloca sau îngreuna repunerea în funcție dictată de o sentință definitivă a instanței, oficialii au realizat o procedură de „reorganizare a Teatrului Pastia” prin unificarea Teatrului Țara Vrancei cu Ateneul Popular, pentru a o forța pe Roxana Lupu să semneze pentru ilegalitățile lor. Conform unui răspuns oficial primit de actriță pe 21 aprilie 2026, această reorganizare impune „demersuri administrative” suplimentare, un tertip birocratic clasic folosit de instituțiile politizate pentru a prelungi calvarul angajaților incomozi.
Situația de la Teatrul Municipal Focșani este o radiografie a felului în care incompetența și sfidarea legii distrug o comunitate. Cu un buget uriaș de la Ministerul Dezvoltării cheltuit pe evenimente cu iz electoral, cu o clădire în care plouă, fără personal de bază și condus de un om cu o condamnare pentru prejudicierea banului public, teatrul s-a transformat dintr-un templu al artei într-o schemă obscură de tocat bani. Până când instituțiile de control ale statului (DNA, Curtea de Conturi) nu vor descinde în birourile conducerii de la Focșani, singura piesă care se va juca cu adevărat pe scena teatrului va rămâne tragedia banului public.
