Un tipar de conduită alarmant iese la iveală în activitatea notarului Anastase Eugen-George, evidențiind o practică ce lasă cetățenii fără apărare în instanțe. Notarul folosește mereu aceeași apărare, susținând că nu a știut sau că nu a depășit legea, în timp ce victimele rămân singure în fața consecințelor juridice și instituționale.
O procură specială transformată abuziv în coproprietate
Modul de operare, caracterizat prin negare și lipsă de asumare. În anul 2005, aceasta a emis o procură specială notarială cu numărul x, pentru a împuternici un mandatar să cumpere un imobil strict în numele său și pentru ea. Această formulare exclude, din punct de vedere juridic, orice altă calitate a mandatarului în afara celei de simplu reprezentant. Cu toate acestea, la momentul autentificării contractului de vânzare-cumpărare cu numărul x, notarul Anastase Eugen-George l-a înscris pe mandatar ca fiind coproprietar, atribuindu-i o cotă proprie de 50%. Această acțiune a avut loc deși procura nu conținea absolut nicio permisiune, mențiune sau împuternicire care să îi confere mandatarului calitatea de coproprietar.
În urma depunerii unei sesizări disciplinare la Camera Notarilor Publici Constanța, plângerea a fost respinsă printr-un răspuns din 12 decembrie 2025, Colegiul director considerând că notarul a respectat dispozițiile legii. În motivarea sa de douăsprezece pagini transmisă Camerei, notarul a aplicat o tactică evidentă de deviere. El a prezentat selectiv corespondența cu petenta, incluzând doar schimburile din 2022 care îl avantajau și omițând solicitările ulterioare din 2025. De asemenea, a transformat o recenzie factuală publicată pe Google, care cita explicit articolele 948-949 din Codul Civil, într-un pretins atac nefondat ce excede cadrul legal. Mai mult, notarul a construit un argument bazat pe inferență, sugerând că petenta ar fi acceptat coproprietatea la acest al doilea imobil pentru că era coproprietar legitim la un alt imobil, dobândit printr-un act separat din 2000. Acest argument a fost adus deși procura pentru actul reclamat stipula expres cu totul altceva. În final, a formulat întrebări retorice despre motivul pentru care se face reclamația abia după douăzeci de ani, pentru a devia discuția de la legalitatea actului său către motivația petentei. Acest tipar se bazează pe o negare totală, fără nicio recunoaștere a faptei, indiferent de conținutul solicitării cetățeanului.
Nu este un caz izolat: Acuzațiile DIICOT în dosarul Nordis și precedentele civile
Verificările publice demonstrează că acest comportament nu reprezintă un caz singular, notarul Anastase Eugen-George fiind unul dintre cei trei notari vizați în rechizitoriul DIICOT privind grupul infracțional organizat Nordis, alături de Ioana Băsescu și Andreea Cosma. Conform documentelor citate de presă, procurorii DIICOT îl încadrează pe notar într-o categorie de persoane care au sprijinit grupul infracțional organizat. Procurorii menționează că acesta avea reprezentarea foarte clară a faptului că acordă sprijin unei asociații bine organizate, constituită în scopul săvârșirii de infracțiuni. Notarul a întocmit un act de apartamentare cu numărul 2270 din 15 iulie 2022 pentru hotelul Nordis Mamaia, act pe care procurorii îl consideră nelegal deoarece lipsea procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, care este o condiție obligatorie prin lege. Grupul Nordis este acuzat că a prejudiciat sute de persoane cu o sumă de aproape 200 de milioane de euro, prin vânzarea de locuințe fără autorizațiile necesare. Apărarea notarului a fost identică cu cea din cazul nostru, procurorii menționând că a declarat că nu a cunoscut conținutul actelor pe baza cărora a efectuat apartamentarea. Atunci când a fost contactat de redacția Dobrogea Live pentru un punct de vedere, acesta nu a răspuns.
Mai mult, un alt dosar civil legat de imobilul Casa Ialomița din Constanța confirmă precedentul. Un contract de vânzare-cumpărare autentificat de același notar prin încheierea numărul 2525 din 27 iunie 2007 a fost lovit de nulitate absolută parțială de către o instanță. Acest precedent implică exact tipul de viciu reclamat de martorul nostru, respectiv un act notarial care transmite drepturi dincolo de ceea ce era legal permis.
Un sistem instituțional care lasă cetățeanul singur
Victima a epuizat pe rând toate căile instituționale disponibile pentru un cetățean nedreptățit, lovindu-se constant de refuzuri. Plângerea disciplinară de la Camera Notarilor Publici Constanța a fost respinsă pe motivul că notarul a respectat dispozițiile legii, fără nicio analiză de fond asupra depășirii mandatului. Sesizările trimise către Ministerul Justiției și către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România nu au produs niciun rezultat concret, în afara retransmiterii acelorași concluzii și documente. Cele două acțiuni civile aflate pe rolul Judecătoriei Constanța au fost respinse pe fond, aflându-se momentan în faza de apel, în timp ce o plângere penală conexă se află încă în faza de cercetare la poliție, fără să existe un termen previzibil pentru soluționare.
Cel mai îngrijorător aspect al acestui caz este lipsa de răspuns instituțional. La fiecare pas, instituția sesizată a confirmat pur și simplu poziția notarului, fără să facă o verificare aprofundată a actelor. Un cetățean obișnuit, lipsit de relații în sistem sau de susținere financiară pentru avocați de top, constată că mecanismele de control sunt doar o formalitate. În timp ce victimele consumă ani de zile, efort și resurse proprii într-un lung șir de procese pentru o simplă verificare a unui act semnat cu depășirea limitelor, notarul rămâne în aceeași poziție, fără să sufere vreo consecință imediată.
Conform legii, un notar public are datoria fundamentală de a verifica legalitatea actelor înainte de autentificarea lor, proces care include verificarea strictă a limitelor exacte dintr-o procură. Lipsa sistematică a acestui control, combinată cu o apărare care deviază mereu atenția către partea vătămată, lasă cetățenii complet singuri în fața unor documente abuzive pe care trebuie să le conteste pe propria cheltuială. Cazul analizat alături de rechizitoriul DIICOT din dosarul Nordis și de precedentul Casa Ialomița, ridică o problemă majoră de interes public, aducând în atenție întrebarea legitimă privind numărul cetățenilor care au semnat contracte sau procuri la acest birou notarial fără ca măcar să știe că limitele mandatului pe care l-au oferit au fost încălcate abuziv.
