De ani de zile, conducerea Consiliului Județean Mehedinți vorbește despre investiții, dezvoltare și modernizarea administrației. În spatele discursurilor oficiale se conturează însă o imagine profund îngrijorătoare: bani publici cheltuiți fără bază legală, lucrări plătite fără să fie executate, venituri neîncasate, contracte atribuite discutabil și instituții publice în care mecanismele de control par să fi încetat să mai funcționeze.
Toate aceste probleme converg către aceeași întrebare: ce fel de administrație conduce, în realitate, președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu?
Prime și sporuri acordate fără bază legală
În timp ce Mehedințiul continuă să se confrunte cu probleme economice și sociale, în instituțiile aflate în subordinea Consiliului Județean au fost acordate prime și drepturi salariale fără temei legal.
Nu vorbim despre simple erori birocratice, ci despre bani publici care au ajuns în buzunarele unor angajați în afara cadrului legal. Sumele poate că nu răstoarnă bugetul județului, însă transmit un mesaj extrem de periculos: pentru unii există reguli, iar pentru alții nu.
Zeci de mii de lei plătiți fără documente justificative
O altă situație gravă privește plăți efectuate fără existența documentelor care să justifice cheltuirea banilor.
În orice administrație funcțională, documentele justificative reprezintă baza legală a unei plăți. Fără ele, orice cheltuială devine discutabilă. În Mehedinți, însă, s-au făcut plăți din fonduri publice fără ca această condiție elementară să fie respectată.
Asta înseamnă că bani ai contribuabililor au plecat din instituții fără existența tuturor documentelor necesare care să demonstreze că plata era justificată și legală.
Lucrări plătite, dar neexecutate
Poate cea mai revoltătoare situație este cea a unor investiții pentru care s-au făcut plăți consistente, deși o parte dintre lucrări nu existau în teren.
Au fost decontate:
- manopere neexecutate;
- materiale care nu au fost utilizate;
- lucrări înscrise în documente, dar care nu se regăseau în realitatea din șantier.
Practic, administrația a acceptat să plătească pentru ceva ce nu a primit.
Pentru contribuabilii din Mehedinți, aceasta este una dintre cele mai simple definiții ale risipei banului public.
Sute de mii de lei pierduți pentru că nimeni nu a încasat taxele
În timp ce cetățenii sunt executați pentru datorii minore și penalizați pentru întârzieri de câteva zile, administrația județeană a permis acumularea unor restanțe fiscale de sute de mii de lei.
Mai grav, debitorul a intrat ulterior în insolvență.
Rezultatul? Șansele de recuperare a banilor s-au redus dramatic.
Aceasta nu este doar o problemă de colectare fiscală. Este o dovadă a incapacității administrației de a-și proteja propriile venituri.
Cursuri și perfecționări plătite din bani publici fără justificare suficientă
Administrația județeană a suportat cheltuieli pentru cursuri și programe de perfecționare în condiții care ridică semne serioase de întrebare.
În loc ca fondurile publice să fie direcționate către infrastructură, sănătate sau educație, s-au făcut cheltuieli care nu respectau cadrul legal necesar.
Poate părea un detaliu minor, însă aceste practici arată cât de ușor pot fi cheltuiți banii publici atunci când controlul administrativ slăbește.
Contracte de publicitate și promovare atribuite discutabil
Într-un județ în care multe localități se confruntă cu lipsa investițiilor și cu probleme cronice de infrastructură, zeci de mii de lei au fost direcționați către servicii de promovare și publicitate.
Problema nu este existența acestor contracte.
Problema este modul în care au fost atribuite și faptul că procedurile care trebuiau să garanteze transparența și concurența nu au fost respectate.
Iar când regulile dispar, apare inevitabil suspiciunea că banii publici sunt direcționați preferențial.
Peste șapte milioane de lei prin achiziții directe
Una dintre cele mai grave concluzii privește achizițiile publice.
Contracte în valoare de peste șapte milioane de lei au fost atribuite prin proceduri care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea principiilor transparenței și concurenței.
Într-o administrație modernă, concurența este mecanismul care protejează interesul public și asigură obținerea celui mai bun preț.
Când concurența lipsește, riscul de favoritism și de utilizare ineficientă a fondurilor publice crește exponențial.
Instituții publice fără control intern real
Poate cea mai alarmantă problemă nu este una financiară, ci una administrativă.
În mai multe instituții aflate în subordinea Consiliului Județean au fost identificate:
- lipsa registrelor de risc;
- lipsa procedurilor actualizate;
- lipsa evaluărilor periodice;
- lipsa monitorizării obiectivelor;
- lipsa unor mecanisme eficiente de prevenire a neregulilor.
Cu alte cuvinte, sistemul care ar trebui să detecteze problemele înainte să producă prejudicii nu funcționează.
Iar atunci când controlul intern nu există, neregulile nu mai sunt excepții. Devin regulă.
Patrimoniul județului, administrat fără o imagine reală a valorii sale
O administrație responsabilă știe în orice moment ce bunuri deține și care este valoarea lor.
În cazul Consiliului Județean Mehedinți, reevaluarea unor active nu a fost realizată la timp, ceea ce înseamnă că evidențele patrimoniale nu reflectă întotdeauna situația reală.
Pentru o instituție care administrează bunuri de zeci și sute de milioane de lei, o asemenea situație este inacceptabilă.
Cine răspunde?
Toate aceste probleme au apărut în instituții aflate în coordonarea sau subordonarea Consiliului Județean Mehedinți.
Toate s-au produs în timpul mandatului lui Aladin Georgescu.
Poate că președintele Consiliului Județean nu a semnat personal fiecare plată, fiecare contract sau fiecare document. Dar responsabilitatea administrativă nu poate fi delegată atunci când vorbim despre o instituție aflată sub conducerea sa.
Când apar prime acordate nelegal, lucrări plătite și neexecutate, venituri pierdute, achiziții discutabile și instituții fără mecanisme reale de control, problema nu mai este una punctuală.
Devine imaginea unei administrații care pare să fi pierdut controlul asupra modului în care sunt gestionați banii publici.
Iar pentru cetățenii din Mehedinți rămâne întrebarea cea mai importantă: câte alte situații similare nu au fost încă descoperite?
