O schemă clasică de devalizare a patrimoniului public lovește devastator în inima județului Dolj. Peste 361 de hectare de izlaz comunal, inalienabil și deținut istoric de Comuna Rast, au fost smulse comunității dintr-un simplu condei. Totul a fost posibil printr-o rețetă halucinantă, în care sabotajul instrumentat chiar din primărie s-a împletit perfect cu o decizie judecătorească servită pe tavă, sfidând dovezile oficiale ale statului. Documentele unui jaf imobiliar de proporții, demonstrează cum se evaporă sute de hectare din proprietatea statului, caz aflat acum pe masa Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a Inspecției Judiciare (CSM).
Expropriere validată pe un titlu „fantomă”
Lovitura de grație a fost dată în miezul verii, prin Decizia Civilă nr. 1034 din 1 iulie 2026 a Tribunalului Dolj. Instanța a dispus radierea dreptului de proprietate al Comunei Rast pentru o suprafață uriașă de 361,81 hectare, împărțită în 17 cărți funciare, terenul trecând miraculos în posesia S.N. PLAFAR S.A. Prin această manevră, pe lângă pierderea uriașă de capital funciar, comunitatea locală a fost obligată să plătească și cheltuieli de judecată de peste 17.000 de lei.
Sentința, dictată de judecătoarele Aurelia Irina Grejdeanu și Ionela Gabriela Șapcă, s-a fundamentat pe un certificat de proprietate din anul 2000, emis în favoarea Plafar. Problema majoră este că Oficiul de Cadastru (OCPI Dolj) a confirmat oficial, prin adrese repetate, că documentația tehnică a acestui certificat pur și simplu nu există în arhivele instituției. Mai mult, avizarea acestei documentații incerte a fost realizată de OSPA, o instituție care nu are absolut nicio competență în stabilirea dreptului de proprietate. Cu toate acestea, completul de judecată a ales să ignore total probele oficiale de la cadastru și caracterul inalienabil al domeniului public.
Celeritate record la Tribunal: șase zile pentru sute de hectare
Un detaliu care ridică suspiciuni majore de „dedicație” este viteza absolut uluitoare cu care s-a mișcat justiția în acest caz. O decizie extrem de complexă, care viza 17 cărți funciare și sute de hectare de teren, a fost redactată, motivată și urcată în sistemul informatic în mai puțin de șase zile de la pronunțare. Pentru Tribunalul Dolj, unde motivările trenează în mod obișnuit luni de zile, această eficiență fulgerătoare reprezintă o anomalie izbitoare, sugerând o prioritizare suspectă și un interes direct în închiderea rapidă a speței.
Avocat cu dublă comandă și trădare pe bani publici
Ca jaful să fie complet, apărarea comunei a fost minată din interior. Avocatul care a reprezentat interesele S.N. Plafar S.A. împotriva comunei se afla într-un conflict flagrant de interese: în exact aceeași perioadă, acesta era plătit și din banii publici ai Comunei Rast, prin contracte de consultanță juridică. Practic, apărătorul adversarilor a avut acces nestingherit la strategiile, actele și hărțile primăriei, instrumente pe care le-a putut folosi ulterior în instanță în detrimentul direct al comunității care îl plătea.
Sabotajul orchestrat din biroul primarului
Acest tun imobiliar nu ar fi fost posibil fără complicitatea administrației locale. Primarul comunei Rast, Cătălin-Ciprian Arnăutu, a rămas într-o pasivitate extrem de suspectă, deși cunoștea în detaliu adresele OCPI care dovedeau neconformitățile certificatului folosit de Plafar.
Momentul culminant al sabotajului s-a consumat în faza de apel. În mod bizar și total inexplicabil pentru interesele comunei, primarul Arnăutu a decis să schimbe avocatul care reușise să câștige procesul în primă instanță. Noul apărător desemnat de edil a asigurat o apărare pur formală, lipsită de substanță, și nu a combătut eficient motivele de apel. Astfel, s-a deschis larg ușa pentru deposedarea facilă a comunei de izlazul său istoric. Miza acestui blat administrativ pare a fi una extrem de profitabilă: facilitarea redirecționării unor subvenții masive de la APIA direct către conturile arendașului privat, S.C. BOC S.R.L.
Plângerea penală, însoțită de toate adresele oficiale emise de OCPI Dolj, OSPA și Consiliul Județean, se află acum pe masa procurorilor anticorupție și a inspectorilor din CSM. Rămâne de văzut dacă instituțiile de forță vor avea curajul să taie tentaculele acestei caracatițe care a reușit să deposedeze statul român de 360 de hectare în văzul tuturor.
