Cum a ajuns ANPC să fie condusă ca o mașină de presiune

Marți, 25 august 2026, câteva sute de comisari ANPC au intrat într-o ședință online. La capătul celălalt al conexiunii: președintele Békési Csaba Lajos, vicepreședintele Ionel Cristinel Obretin, secretarul general Lucian Rus și directorul general Cosmin Somicu. Ședința a fost înregistrată intern, susțin avertizorii.

A doua zi, la 23:30, de pe o adresă deschisă în numele unui grup de avertizori din instituție a plecat o scrisoare către prim-ministrul Ilie Bolojan, către Secretariatul General al Guvernului, către Ministerul Economiei, către DNA, către circa 15 redacții, către toate comisariatele județene — și către persoanele vizate. Cer un singur lucru, repetat aproape obsesiv: ascultați înregistrarea.

Conținutul ședinței nu poate fi confirmat independent deocamdată. Dar există o întrebare care nu depinde de înregistrare: dacă activitatea de control devine producție de amenzi, cine mai este consumatorul pentru care lucrează ANPC?

Legea spune cine decide

În logica Ordonanței nr. 2/2001, sancțiunea are un centru clar: agentul constatator. Omul care merge în teren, constată fapta, o încadrează, alege între avertisment și amendă și semnează. Nu directorul general. Nu vicepreședintele. Nu ședința de dimineață.

Avertizorii descriu o scenă care răstoarnă această arhitectură. La vârf, spun ei, nu s-a discutat cazul, ci cifra. Nu fapta, ci producția: câte acte revin fiecărui comisar, cât valorează amenzile aplicate, cât se încasează efectiv, care e comisariatul lunii și care e comisarul lunii. Indicatori care sună a raport de fabrică, nu a autoritate de control.

Iar avertismentul — sancțiunea ușoară, prevăzută expres de lege — ar fi fost tratat drept risipă. O ocazie ratată.

Dacă lucrurile s-au petrecut astfel, nu vorbim despre management. Vorbim despre o deplasare a scopului. Instituția nu mai măsoară cât de bine protejează consumatorul, ci cât de mult produce.

Instituția are deja un trecut în dosarele DNA

Suspiciunea avertizorilor nu apare în gol. ANPC a fost, explicit, în centrul unor investigații penale recente.

În iulie 2025, DNA a efectuat percheziții la sediul instituției și l-a plasat sub control judiciar pe președintele de atunci, Cristian Popescu Piedone, sub acuzația că ar fi favorizat un operator economic în cadrul controalelor.

În decembrie 2025, DNA a trimis în judecată mai multe persoane pentru fapte presupuse legate de control „la comandă”, printre care un vicepreședinte cu atribuții de președinte, Sebastian-Ioan Hotca, și un director general din Direcția de control, Paul-Silviu Anghel.

Toate persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție. Dar recurența are propria greutate. Când o instituție e suspectată în mod repetat că folosește controlul ca instrument, întrebarea publicului nu mai este dacă se poate. Este dacă s-a repetat.

Obretin: standardul cerut altora

Ionel Cristinel Obretin a devenit vicepreședinte ANPC în mai 2025. Problema nu e numirea politică în sine — mecanismul e cunoscut și legal. Problema e opacitatea, apărută exact acolo unde instituția ar fi trebuit să dea exemplu.

La momentul numirii, CV-ul său nu era publicat. Potrivit relatărilor din presă, nu a fost publicat vizibil nici ulterior.

Asimetria devine vizibilă un an mai târziu. În martie 2026, Gândul a relatat că Obretin ar fi contestat public studiile unui subordonat, invocând preschimbări de diplome și suspiciuni privind autenticitatea documentelor. Conducerea ar fi sesizat Parchetul.

Așa arată standardul dublu într-o instituție de control: rigoare absolută cerută în curtea altcuiva, propriile acte lăsate în ceață.

Filiala: când funcția e monedă politică

Drumul de la consilier local în Bucinișu până la conducerea unei autorități naționale trece prin filială.

PNL Olt este condusă, potrivit datelor publice, de Gigel Sorinel Știrbu. În jurul său au fost descrise anterior în presă legături și interese locale, inclusiv construcții ridicate de persoane apropiate aceleiași rețele. În același context a fost menționat Mihai Culeafă, fost deputat PNL și fost șef de filială locală, în legătură cu imobile ridicate în 2022.

Nimic din toate acestea nu constituie, prin sine, dovadă de ilegalitate. Dar conturează întrebarea la care nimeni din instituție nu răspunde: cât din actuala conducere înseamnă competență și cât înseamnă fidelitate?

Iar când criteriul devine fidelitatea, controlul alunecă natural într-o logică simplă. Cine e aproape nu e deranjat. Cine e incomod, e.

Președintele și crama

Pe 23 martie 2026 se încheie interimatul. Prin Decizia nr. 88, semnată de premierul Ilie Bolojan, președinte devine Békési Csaba Lajos: economist și sociolog, cu o carieră administrativă construită în zona ocupării forței de muncă. Un profil obișnuit de funcționar public.

Cealaltă hartă e mai puțin obișnuită.

În satul Vaida, comuna Roșiori, județul Bihor, funcționează din 2017 Cramele Békési. Catalogul indică o producție cu denumire de origine controlată Crișana, sub brandul Woywoda Wines. Proprietar și vinificator: PFA Békési Ludovic. Persoana de contact indicată public: Bekesi Csaba. Crama vinde online, organizează degustări, oferă cazare.

Redacția a fost informată că între Békési Csaba Lajos și Békési Ludovic există o relație de rudenie. Dacă se confirmă, nu vorbim despre o coincidență onomastică, ci despre o aparență de conflict de interese la vârful autorității care controlează etichetarea, comercializarea și trasabilitatea produselor alimentare — inclusiv vinul.

Controlul nu lipsește. Controlul e revendicat peste tot

Circulă o idee comodă: că sectorul agroalimentar nu ar fi controlat. Nu e adevărat.

ANSVSA a efectuat în martie 2026 un număr de 12.832 de controale, soldate cu 172 de avertismente și 203 sancțiuni. În februarie 2026: 10.780 de controale, 235 de avertismente, 497 de sancțiuni.

Problema reală e alta: granițele de competență s-au estompat. ANPC își revendică un spațiu tot mai larg în orice domeniu care atinge, fie și tangențial, siguranța consumatorului — etichetare, gramaj, preț, informații comerciale. Practic, poate intra oriunde.

Iar o autoritate care poate intra oriunde, dar alege selectiv unde aplică dur, nu mai exercită protecție. Exercită disciplină.

Furnizorul Burculescu: Țara mea, rafturile și rețeaua

Obretin nu e singurul nume din Bucinișu care apare în preajma rafturilor.

Cooperativa „Țara Mea”, prezentată ani la rând drept furnizor emblematic al producției românești, a cunoscut creșteri spectaculoase, urmate de prăbușiri raportate și de reveniri. În august 2026, o publicație a scris despre o societate din perimetrul aceleiași familii — Fabrica de Lapte Buzău SRL — și despre o cerere de insolvență.

Potrivit informațiilor obținute de redacție, ar exista o relație anterioară între Florin Burculescu și Ionel Obretin.

Acesta e, în esență, combustibilul suspiciunii. Când conduci autoritatea care controlează rafturile și ai, în același timp, conexiuni în rețeaua de aprovizionare, conflictul de interese încetează să mai fie o temă academică. Devine o problemă de stat. Iar într-o instituție serioasă, abținerea se face din proprie inițiativă, nu după somație publică.

Amenzi peste tot, tăcere la dosarele mari

Scrisoarea avertizorilor demontează, prin ea însăși, narațiunea comodă a „omului care oprește controalele”. Dacă vicepreședintele ar fi cerut mai multe amenzi, nu vorbim despre protecție. Vorbim despre presiune.

Dar în text apare o paranteză care schimbă tot tonul. Avertizorii scriu că ar fi văzut operatori economici controlați și recontrolați — „și necontrolați (Nordis)”.

Nordis este, în percepția publică, cea mai amplă presupusă înșelătorie imobiliară din ultimii ani, cu mii de oameni care ar fi plătit apartamente pe care nu le-au primit niciodată.

Ipoteza selecției se poate verifica prin date: numărul de reclamații raportat la numărul de controale, istoricul sancțiunilor, distribuția lor pe operatori. Dacă datele arată selecție, „norma de amenzi” încetează să fie o metaforă. Devine o metodă.

Ilie Bolojan a semnat, în septembrie 2025, decizia prin care Ionel Obretin a preluat atribuțiile de președinte al ANPC. Tot el a semnat, în martie 2026, numirea lui Békési Csaba Lajos la conducerea instituției.

Avertizorii i-au scris direct. Cer un singur lucru: să fie ascultată înregistrarea.