Primul an calendaristic integral al administrației conduse de Vasile Apopei scoate la iveală deficiențe majore în gestionarea patrimoniului, evidența banilor publici și controlul instituțiilor finanțate local. Active înregistrate de două ori, cherestea cumpărată peste necesarul proiectului, dotări PNRR omise din contabilitate și numere de chitanțe anulate care puteau fi reutilizate conturează imaginea unei administrații în care verificările esențiale au funcționat doar parțial.
Problemele identificate în situațiile financiare ale orașului Târgu Neamț pentru anul 2025 depășesc sfera unor greșeli izolate. Ele apar în contabilitatea primăriei, în administrarea veniturilor fiscale, în relația cu un operator de servicii publice și în activitatea instituțiilor finanțate din bugetul local. Unele denaturează valoarea patrimoniului, altele afectează stabilirea și recuperarea veniturilor, iar altele privesc modul în care au fost fundamentate și realizate achizițiile. Împreună, pun sub semnul întrebării eficiența supravegherii exercitate de conducerea administrației.
Cea mai mare sumă, 57.568.174,14 lei, reprezintă supraevaluarea contabilă a patrimoniului prin înregistrarea dublă a unor bunuri. Nu este echivalentul unor bani dispăruți și nu poate fi prezentată drept prejudiciu. Gravitatea constatării rămâne însă evidentă: administrația nu oferea o imagine corectă asupra averii publice pe care o gestiona. Pentru primarul Vasile Apopei, întrebarea este cum au trecut asemenea diferențe de mecanismele interne de verificare și de ce au rămas în situațiile financiare ale orașului.
Un primar nou în funcție, cu un trecut îndelungat în conducerea administrației
Vasile Apopei și-a preluat mandatul de primar la 28 octombrie 2024, după Daniel Harpa. Anul 2025 a fost, așadar, primul an calendaristic desfășurat integral sub conducerea sa. Actualul edil nu era însă un nou-venit în instituție: înainte de a deveni primar, ocupase funcția de city manager și fusese viceprimar începând din 2016. Această continuitate administrativă face cu atât mai necesară explicarea modului în care au fost gestionate problemele moștenite și prevenite cele apărute ulterior.
O parte dintre operațiunile analizate își au originea înainte de preluarea mandatului de primar, iar răspunderea individuală trebuie stabilită în funcție de atribuții, documente și semnături. Experiența anterioară a lui Apopei nu dovedește implicarea sa în fiecare abatere. Ea justifică însă o exigență politică suplimentară: un edil care cunoaște de ani întregi instituția trebuie să explice de ce administrația continuă să raporteze greșit patrimoniul, să urmărească insuficient veniturile și să permită deficiențe repetate în instituțiile finanțate local.
Patrimoniu umflat în registre: 83 de active înregistrate de două ori
În evidențele financiare au fost identificate 83 de active înregistrate atât la nivelul orașului, cât și la instituțiile subordonate cărora le fuseseră date în administrare. Primăria le păstrase în propria contabilitate, deși bunurile figurau și în contabilitatea administratorilor lor. În unele cazuri, același activ apărea cu valori diferite, ca urmare a investițiilor sau reevaluărilor intervenite între timp. Efectul a fost supraevaluarea patrimoniului raportat cu 57.568.174,14 lei.
O asemenea diferență indică lipsa unei corelări elementare între evidențele instituțiilor care alcătuiesc administrația locală. Bunurile nu devin mai numeroase sau mai valoroase pentru că sunt înscrise în două registre. În schimb, situațiile consolidate ajung să prezinte o avere publică artificial majorată. Conducerea primăriei trebuie să explice cine verifica aceste corespondențe, de când exista dublarea și de ce nu fusese eliminată înainte de închiderea exercițiului financiar.
Parc Cetate și ambulatoriul spitalului: investiții trecute în anul greșit
Alte 11.527.789 lei privesc investiții finalizate și recepționate în 2024, dar înregistrate abia în 2025. Este vorba despre modernizarea și reabilitarea Zonei Parc Cetate, inclusiv zona ștrand, și despre reabilitarea spațiilor ambulatoriului integrat al Spitalului „Sfântul Dimitrie”. Înregistrarea întârziată a atribuit operațiunile unui exercițiu financiar necorespunzător, supraevaluând cheltuielile de capital ale anului 2025.
La obiectivul Parc Cetate apare și o problemă distinctă: valoarea unor amenajări, inclusiv spații verzi și instalații, a fost adăugată necorespunzător la valoarea terenurilor. Majorarea eronată a fost de 2.264.840 lei. Separat, în evidența activelor necorporale în curs de execuție erau menținute 333.579,97 lei aferenți unor avize, acorduri, studii de fezabilitate și proiecte tehnice mai vechi de trei ani, deși constatarea privește active finalizate și recepționate. În aceste condiții, registrele nu delimitau corect investițiile în lucru de operațiunile care trebuiau deja închise și înregistrate corespunzător.
Milioane de încasat de la firme radiate, datorii recuperate insuficient
La sfârșitul anului 2025, primăria păstra în evidența fiscală și contabilă creanțe de 2.479.533,64 lei asupra a 37 de contribuabili radiați din Registrul Comerțului. Situația impunea verificarea individuală a debitorilor și stabilirea condițiilor de scoatere din evidență, inclusiv analiza eventualei atrageri a răspunderii altor persoane. În lipsa acestor clarificări, valoarea creanțelor bugetare era supraevaluată.
Alte 182.340,45 lei reprezentau creanțe asupra unor firme aflate în insolvență, pentru care nu fusese evaluată corespunzător probabilitatea de încasare și nu fuseseră înregistrate ajustările necesare. Problema nu ține doar de existența unor contribuabili în dificultate. O administrație trebuie să distingă între sumele înscrise nominal în registre și valoarea pe care o poate recupera în mod realist. Altfel, imaginea financiară a orașului este construită pe așteptări insuficient verificate.
În același timp, recuperarea datoriilor restante era afectată de neutilizarea tuturor măsurilor de executare silită. Au fost identificate deficiențe privind urmărirea bunurilor debitorilor, popririle, continuarea executării și evidența separată a debitelor în cazurile de insolvabilitate. Într-un caz, asupra unui autoturism fusese instituit sechestru, fără continuarea măsurilor. Consecințele consemnate sunt creșterea debitelor și nerecuperarea unui volum important de creanțe, la care se adaugă riscul prescrierii unor obligații. Valoarea totală nu este cuantificată, dar lipsa acestei cifre nu reduce responsabilitatea administrației de a explica veniturile rămase neîncasate.
Impozite calculate greșit și notificări comunicate după termen
În două cazuri verificate, apartamentele unor persoane fizice erau încadrate fiscal ca fiind fără instalații. Impozitul calculat era de 365 lei, în loc de 609 lei, rezultând o diferență de 244 lei. În cazul unei firme, o clădire a fost tratată ca având funcțiune mixtă, deși documentele de autorizare o indicau drept spațiu administrativ și de birouri, fără solicitarea schimbării destinației. Impozitul stabilit a fost de 19.449 lei, față de 24.033 lei cât rezulta prin tratarea clădirii ca nerezidențială. Diferențele însumează 4.828 lei și privesc strict cazurile verificate.
Deficiențele au afectat și notificarea proprietarilor clădirilor nerezidențiale privind depunerea rapoartelor de evaluare. Documentele au fost emise la 31 octombrie 2024, dar comunicate abia în noiembrie, după termen. Întârzierea avea consecințe asupra posibilității aplicării cotei majorate de impozitare în lipsa reevaluării. Administrația a ratat astfel un termen procedural cu efecte asupra veniturilor, fără ca impactul financiar total să fie cuantificat.
Tot pentru anul 2025, prin hotărâre a consiliului local au fost stabilite cote de 0,3% pentru clădirile nerezidențiale ale persoanelor fizice și de 1,1% pentru cele ale persoanelor juridice. Diferența a fost considerată disproporționată în raport cu principiile neutralității și echității fiscale. Decizia aparține autorității deliberative, însă administrația condusă de Apopei trebuie să explice fundamentarea acestui tratament diferit și modul în care urmează să fie corectate deficiențele semnalate.
Contractul pentru spații verzi: întârzieri la redevență, penalități neaplicate
Contractul nr. 150 din 15 aprilie 2024, privind serviciul de amenajare și întreținere a spațiilor verzi, prevedea o redevență anuală de 4% din cifra de afaceri realizată din serviciul concesionat, cu plăți trimestriale. Operatorul nu a respectat termenele, iar pentru întârzieri nu au fost calculate și aplicate penalități de 4.517,40 lei.
Documentația analizată nu permite atribuirea unui motiv acestei omisiuni. Permite însă constatarea unei obligații contractuale neaplicate. Cine monitoriza încasarea redevenței? Cine trebuia să calculeze penalitățile? Au fost ulterior stabilite și recuperate sumele? Sunt întrebări concrete pentru conducerea primăriei, deoarece un contract public produce obligații care trebuie urmărite pe întreaga durată a executării sale.
Acoperișul sălii de sport: cherestea cumpărată aproape dublu față de necesar
La Colegiul Tehnic „Ion Creangă”, achizițiile pentru acoperișul sălii de sport au generat două constatări distincte. În decembrie 2025 au fost plătite 24.200 lei pentru proiectare și expertiză tehnică și 93.575,16 lei pentru material lemnos. Totalul de 117.775,16 lei avea natura unor cheltuieli de investiții, dar a fost suportat de la titlul „Bunuri și servicii” și înregistrat direct pe cheltuieli curente. Materialul lemnos a fost recepționat în decembrie, a rămas în custodia furnizorului până în ianuarie 2026, iar la momentul verificărilor lucrările nu erau demarate.
Pentru astereală au fost cumpărați 40 de metri cubi de cherestea, deși proiectul prevedea un necesar de 21,25 metri cubi. Diferența de 18,75 metri cubi nu era justificată prin documentația tehnică, iar inventarierea a confirmat existența întregii cantități în stoc. Achiziția depășea astfel cu aproximativ 88% necesarul prevăzut pentru această componentă. Este o diferență care cere explicații privind fundamentarea comenzii, verificarea cantităților și aprobarea cheltuielii.
Valoarea surplusului nu este calculată separat, iar cei 117.775,16 lei reprezintă totalul proiectării și materialului lemnos, nu un prejudiciu stabilit pentru cantitatea cumpărată în plus. Rămâne însă problema utilizării fondurilor pentru materiale fără un necesar justificat în proiect. Conducerea colegiului trebuie să explice cine a aprobat cantitățile și ce destinație documentată va avea surplusul, iar administrația locală trebuie să clarifice verificările exercitate asupra acestei investiții.
Dotări PNRR de peste 767.000 de lei, omise din contabilitatea colegiului
Același colegiu nu a înregistrat bunuri de 767.692,97 lei primite prin PNRR pentru dotarea unităților de învățământ, deși predarea fusese consemnată la 29 decembrie 2025. Suma cuprinde licențe și drepturi similare de 57.208,80 lei, programe informatice de 27.775,55 lei, mobilier și alte active corporale de 492.288,50 lei și obiecte de inventar de 190.420,12 lei. Constatarea privește omiterea bunurilor din evidența contabilă, fără să indice dispariția lor fizică.
La aceeași instituție, cheltuielile aferente unor proiecte cu finanțare nerambursabilă nu se regăseau integral în contabilitatea anului 2025. Pentru două proiecte existau 14 contracte de muncă cu timp parțial, însă din evidențe lipseau cheltuieli salariale de 106.580,18 lei și contribuții de 2.342,48 lei, în total 108.922,66 lei. Nici datoriile aferente nu erau raportate corespunzător. Repetarea deficiențelor în aceeași instituție ridică problema funcționării controlului financiar și a verificărilor efectuate înainte de includerea datelor în situațiile consolidate ale orașului.
Achiziții alimentare fragmentate la grădiniță
La Grădinița cu Program Prelungit nr. 1, cumpărările directe de lactate și alte produse alimentare au ajuns în anul 2025 la 444.881,39 lei, în condițiile în care pragul indicat pentru această modalitate de achiziție era de 270.120 lei. Necesarul de hrană era recurent și previzibil, iar estimarea trebuia realizată prin raportare la întregul an bugetar, pentru alegerea procedurii corespunzătoare.
Modul de desfășurare a cumpărărilor a indicat fragmentarea achizițiilor. Constatarea nu demonstrează că alimentele nu au fost livrate și nici că întreaga valoare ar constitui prejudiciu. Ea privește respectarea regulilor de atribuire, care nu devin opționale pentru că produsele sunt necesare activității zilnice. Instituția trebuie să explice cum a fost calculat necesarul anual și de ce achiziția directă a continuat în condițiile valorii cumulate identificate.
Facturi întârziate, litigii neactualizate și fonduri europene necorelate
La nivelul primăriei, facturi de 169.420,60 lei au fost înregistrate în alți ani decât cei cărora le aparțineau. Din total, 52.188,09 lei reprezentau obligații din 2024 trecute în contabilitate în 2025, iar 117.232,51 lei erau obligații din 2025 înregistrate în 2026. Facturile fuseseră transmise prin RO e-Factura, dar nu au fost reflectate la timp în contabilitate, afectând raportarea cheltuielilor și datoriilor pentru perioadele corespunzătoare.
Nici obligațiile potențiale rezultate din procese nu erau actualizate. Pentru litigii finalizate erau menținute provizioane de 2.424.140,08 lei, în timp ce pentru dosare noi lipseau provizioane de 1.468.939,11 lei. Eroarea netă consemnată este de 955.200 lei. În aceste condiții, evidența financiară nu prezenta corect obligațiile cu valoare sau scadență incertă rezultate din litigii.
În domeniul fondurilor europene, alte 1.113.238,79 lei rămăseseră nejustificat într-un cont de operațiuni în curs de clarificare: 816.245,16 lei pentru proiectul SMIS 144461 și 296.993,63 lei pentru proiectul SMIS 140492. Nu fuseseră efectuate înregistrările necesare stingerii creanțelor aferente cererilor de transfer. Situația nu dovedește pierderea finanțării, dar arată că evidențele contabile ale proiectelor nu erau corelate corespunzător.
La Direcția de Asistență Socială, vouchere de vacanță de 21.600 lei au fost contabilizate drept cheltuieli cu impozite și taxe, în loc de cheltuieli salariale în natură. Nu este contestată aici legalitatea acordării voucherelor, ci clasificarea contabilă. Alături de celelalte situații, eroarea confirmă că raportările incorecte apăreau în mai multe componente ale administrației locale.
Breșa din sistemul de încasări: numerele chitanțelor anulate puteau fi reutilizate
Una dintre cele mai sensibile deficiențe privește sistemul informatic folosit pentru încasarea taxelor și impozitelor. Chitanțele anulate de un casier nu erau blocate corespunzător, ceea ce permitea altui casier să reutilizeze numerele respective pentru documente valide. În anul 2025 au fost procesate 94 de chitanțe ale căror numere și serii apăreau concomitent în înregistrări valide și eronate.
Unicitatea documentelor de încasare este o condiție esențială pentru urmărirea banilor. Posibilitatea reutilizării numerelor afectează verificarea operațiunilor și creează riscuri de raportare greșită și de fraudă. Nu este stabilită prin această constatare o sustragere de bani. Este însă identificată o vulnerabilitate concretă, pentru care administrația trebuie să explice dacă a verificat toate operațiunile afectate și dacă a eliminat definitiv posibilitatea repetării situației.
Răspunderea administrației Apopei: cine verifică, cine corectează, cine recuperează?
Problemele converg către aceeași deficiență: sistemul de control intern managerial funcționa doar parțial. Deși evaluarea proprie a primăriei descria un mecanism destinat gestionării corespunzătoare a fondurilor, verificările-cheie și identificarea riscurilor nu erau pe deplin funcționale. Consecințele sunt vizibile în patrimoniul raportat greșit, în veniturile urmărite insuficient și în operațiunile necorelate între primărie și instituțiile finanțate local.
Primarul Vasile Apopei nu efectuează personal fiecare înregistrare contabilă și nu poate fi desemnat automat autorul fiecărei abateri. Răspunderea politică a conducerii privește însă organizarea și funcționarea administrației. Un sistem în care aceleași categorii de erori apar în mai multe instituții impune explicații despre supraveghere, personal, proceduri și măsurile luate față de deficiențele constatate. Experiența administrativă a edilului face aceste explicații cu atât mai necesare.
Termenul stabilit pentru implementarea măsurilor de remediere este 31 decembrie 2026. Cetățenii au dreptul să afle, înainte ca acest termen să se transforme într-o altă formalitate, ce evidențe au fost corectate, ce venituri au fost recuperate, cum a fost justificat sau valorificat materialul cumpărat în plus și dacă sistemul chitanțelor a fost securizat. Pentru abaterile care au produs prejudicii trebuie stabilite întinderea lor și măsurile de recuperare. La Târgu Neamț, răspunsul administrației Apopei trebuie să conțină documente, responsabilități și rezultate verificabile.
