Cu toții am auzit de Termocentrala Mintia, de strigătele disperate ale minerilor din Valea Jiului, de închiderea și vânzarea pe șest a Mintiei de către hoțul Virgil Popescu unor kurzi fantomatici, dar nimeni nu a vrut să ne spună cum sa ajuns în această situație și cine trage firele din spate. În urma unei investigații demarate în urmă cu un an, Anchetatorii.ro au reușit să prindă firul afacerilor necurate care au pus statul român în fața unei situații umilitoare. În fapt, la Mintia au furat toți. Și când spunem toți. Toți. Toți care au condus această companiei și șefii de pe la ministerele Economiei și Energiei ar trebui să fie în spatele gratiilor, însă în România nu există lege, pentru că legea o face mafia aflată în pat cu justiția.
Cătălin Grigore Valentin Vrânceanu, nu e celebru, nu se dă ca Țzanca Uraganu cu tomebronu’ pe tik-tok sau ca Valentino cu elicopterul, pentru că adevărații miliardari nu se dau în stambă cu teancurile pe piept ca Dani Mocanu. Am auzit de Vrânceanu, cum că ar fi omul mai puternic decât statul român și nu numai. Asta o spun faptele lui și contractele de sute de milioane de euro derulate prin zeci de firme înregistrate pe numele său, ale apropiaților și ale mamei sale, actualmente decedată, Ana Vrânceanu. În spatele oricărui bărbat puternic stă o femeie puternică, șefa DIICOT Caraș Severin Carmen Vrânceanu.
Declarație de avere – Carmen Vrânceanu
Afacerile familiei Vrânceanu sunt strâns legate de Ministerul Economiei, ANRM, APM, Garda de Mediu, Mintia, Colterm, Moldomin, Minvest etc. și mai mulți oameni politici de la PSD și PNL, aflați în teroare la auzirea numelui soților Vrânceanu. La prima vedere Cătălin Vrânceanu nu pare a fi o minte sclipitoare, cu o limbă română provincială și cu o activitate economică plină de urme ce îl putea arunca demult în spatele gratiilor într-o țară normală la cap. Omul se pare că are o manie. Nu îi place să plătească taxe statului român, însă se bucură de contracte de miliarde. Cum a reușit asta? Se pare că justiția, politicul și afacerile fac casă bună în Caraș Severin.
Vrânceanu, mai tare ca președinția maghiară și română
EXPLO MINING COAL SRL, firma la care figurează acum ca salariat, Cătălin Vrânceanu, a reușit să pună în alertă președinția maghiară prin poluarea râului Tisa cu metale grele. Firma lui Vrânceanu se face vinovată de poluarea râurilor Someș și Tisa cu metalele grele provenite din minele închise din Maramureş.
Astfel, s-a ajuns la o dispută diplomatică între Ungaria (statul poluat) și România (statul poluator), care a avansat până la nivel prezidențial. Preşedintele Ungariei, János Áder, la acea dată ”februarie 2021”, i-a trimis preşedintelui României, Klaus Iohannis, o scrisoare în legătură cu aceasta, cerându-i ca România să facă paşii necesari pentru evitarea acestor poluări, “devenite deja regulate”. Bineînțeles Vrânceanu nu a pățit nimic. O amendă și la revedere. Treaba merge ca unsă. Vrânceanu a mai fost acuzat de poluarea apelor Jiului prin intermediului firmei falimentare LCC Compania Cărbunelui Reşiţa.
Pentru poluarea gravă a Jiului, LCC Compania Cărbunelui Reşiţa a fost sancţionată cu 35.000 de lei de Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova. Societatea LCC Cărbune Reşiţa se ocupa cu extragerea şi valorificarea şlamului din iazurile Preparaţiei Coroiești. Aceștia au fost prinşi de inspectorii de la Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova – sucursală bazinală a Administraţiei Naţionale “Apele Române”, chiar când poluau apele unui pârâu cu suspensii de cărbune, iar unda de poluare a ajuns până în Târgu Jiu.
Vrânceanu vrea și el o bucată din tortul de la Mintia: Virgil Popescu e mai hoț decât lasă impresia
Pentru a dezamorsa bombă socială și infracțională numită Termocentrala Mintia, ministrul Virgil Popescu a ticluit un plan bine pus la punct cu ajutorul serviciilor trădătoare de țară via Iordania, prin aducerea unor mascote ca investitori străini. Irakienii, iordanieni, kurzi sau ce nație or fi investitorii lui Virgil de la Mass Global Energy Rom nu au semnat un contract de vânzare cumpărare cu administratorul judiciar Emil Gros, acesta din urmă fiind un personaj greu de găsit. La Mintia se împarte coliva în urma datoriilor de peste un miliard de dolari, datorii create de mafia PSD, PNL și a firmelor de casă abonate la contractele cu Complexul Energetic Hunedoara.
Potrivit documentelor deținute de Anchetatorii.ro, familia Vrânceanu dorește să obțină și ea ceva cașcaval acum când mortul(Mintia) e dus pe ultimul drum la groapă. Astăzi, a avut loc un termen de judecată în speța Mintia, iar concluzia e una foarte clară: NU există contract de vânzare-cumpărare. Emil Gros, administratorul judiciar de la Mintia, la rândul său un personaj controversat, pare încolțit de lupii ce vor să sfâșie o bucată din Termo Mintia. Familia Vrânceanu vrea și ea o sumă considerabilă în euro pentru ”pământul” livrat pe post de cărbune la Mintia în vremurile de glorie ale LLC Compania Cărbunelui. Sursele noastre susțin că Emil Gros ar fi amenințat cu pușcăria în caz că refuză să facă plata către familia Vrânceanu, aceasta fiind o practică obișnuită. Inclusiv redacția Anchetatorii este vizată de astfel de amenințări.
SC LCC Compania Cărbunelui SRL Reșița, firmă patronată și administrată de Cătălin Vrânceanu, a intrat în insolvență cu datorii totale în sumă de aproape 12 milioane de lei, la fel ca alte zeci de companii(cu roșu) patronate de familia Vrânceanu și apropiații acestora.
LCC Compania Cărbunelui SRL a avut un contract cu CEH încheiat în 2008 şi prelungit succesiv până pe 31 decembrie 2017, cu o valoare iniţială de 37 de milioane de euro
Firma privată, deținută de soțul procuroarei șef DIICOT cu 99,9 %, este în insolvență din 2016, deși de la înființare din 2005 până în 2014, a fost pe profit. Vrânceanu afirma în 2016 că are de recuperat de la Complexul Energetic Hunedoara circa 1.250.000 euro: ”Avem de recuperat în jur de 6.200.000 de lei!”. Având în vedere că euro a mai crescut între timp, iar peste neplata așa zisei datorii au trecut anii, pretențiile financiare ale lui Cătălin Vrânceanu au crescut automat.
Potrivit Raportului de insolvență din anul 2016 reiese că există mari suspiciuni cu privire la contractele 21973/12.12.2008 si C2888 din 29.01.2014 semnat de CEH cu LCC COMPANIA CARBUNELUI SRL RESITA (pret si calitate carbune), suspiciuni confirmate de rapoartele corpului de control al directorului general.
În luna februarie 2015, în cadrul SOCIETATII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA/Sucursala Electrocentrale Deva se aflau în derulare două contracte de vânzare-cumpărare cărbune energetic încheiate cu SC LCC COMPANIA CĂRBUNELUI SRL:
- Contractul nr. 21973/12.12.2008;
- Contractul nr. C2888/29.01.2014.
La contractul nr. 21973/12.12.2008 s-au încheiat un număr de 12 acte adiţionale, ultimul act adiţional fiind înregistrat la data de 30.12.2014, cu nr. C 4701 şi a fost semnat din partea SOCIETATII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA de către:
- Aurel Niculescu-Director General SOCIETATII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA;
- Florin Visirin-Şef Serviciu Contabilitate Patrimoniu;
- Adrian Suciu-Director Comercial SOCIETATII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA;
- Alexa Nicula-Director SE Deva;
- Nicolae Codreanu-Ing. Şef Producţie SE Deva;
- Gabriela Păciu-Şef Serviciu Juridic SOCIETATII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA.
Conform ultimului act adiţional, contractul de vânzare-cumpărare cărbune energetic nr. 21973/12.12.2008 s-a prelungit până în data de 31.12.2017. La contractul nr. C 2888/29.01.2014 s-au încheiat un număr de 5
acte adiţionale. Prin actul adiţional nr. 4, înregistrat la data de 30.12.2014, cu nr. C 4702, contractul de vânzare-cumpărare cărbune energetic nr. 2888/29.01.2014 s-a prelungit până în data de 29.02.2016. Ultimul act adiţional a fost înregistrat la data de 16.02.2015, cu nr. C 4802 şi a fost semnat din partea SOCIETATII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA de către;
- Aurel Niculescu-Director General SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA;
- Maria Ciobanu-Director Economic SOCIETATEA – COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA;
- Adrian Suciu-Director Comercial SOCIETATEA – COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA;
- Alexa Nicula-Director SE Deva;
- Nicolae Codreanu-Ing. Şef Producţie SE Deva;
- Gabriela Pâciu-Şef Serviciu Juridic SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA.
Conform actului adiţional nr. 5 „Garanția de bună execuţie în valoare de 237.256 lei, constituită prin reţinere din factura nr. 217/28.01.2014, va fi valabilă până în data de 29.02.2016”. Tot în aceeaşi dată, 16.02.2015, între cele două părţi semnatare ale celor două contracte de vânzare – cumpărare cărbune energetic, s-a convenit rescadenţarea datoriei SOCIETATII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA către SC LCC CC SRL.
Ne punem întrebarea, de ce atâtea acte adiționale? Oare aceste contracte nu s-au câstigat datorită perioadei mici de execuție a contractului, care ulterior a fost prelungită?
Într-un Raport privind efectele economice produse de derularea contractelor de achiziţie de cărbune, încheiate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, se arată că societatea “LCC Compania Cărbunelui a încălcat de-a lungul timpului în mod repetat clauzele contractuale, atât din punctul de vedere al cantităţilor livrate, cât şi al parametrilor de calitate (umiditate, granulaţie, cenuşă, impurităţi, conform buletinelor de analiză emise de SC Electrocentrale Deva SA.
Consecinţele au fost următoarele:
- Neasigurarea necesarului de cărbune invocat ca oportunitate de încheiere a contractului.
- Impact negativ asupra bugetului unităţii, necalcularea şi nereţinerea penalizărilor pentru nelivrarea în termen a cantităţilor contractate.
- Afectarea instalaţiilor din cauza nerespectării calităţii contractate.
- Plata mai mare a transportatorului, prin plata greutăţii suplimentare transportate din cauza umidităţii peste nivelul contractat şi a eventualelor impurităţi suplimentare
Semnarea acestor contracte și acte adiționale coincid cu ejectarea din funcție a directorului general Aurel Niculescu(PSD). În același timp cu semnarea ordinelor de plată, adică pe 18 februarie 2015, basculante cu număr de înmatriculere de Mehedinți și Caraș-Severin au intrat pe poarta preparației Coroiești încărcate cu material de culoare gri închis, cu aspect argilos, pe care l-au depozitat pe platforma închiriată de LLC Cărbune Reșița. Respectiv, un număr de 22 de basculante au livrat în zilele lucrătoare din perioada 18 februarie-6 martie, cantitatea de 405 tone de substanță gri, care, amestecată cu șlamul de huilă cos din iazul de la Preparație a fost livrată Termocentralei Mintia.
Amestecul de argilă cu șlam de huilă a fost la un pas să înfunde injectoarele cazanelor Termocentralei Mintia, fapt consemnat într-o notă a Serviciului Român de Informații. Interesant este mecanismul prin care Vrânceanu livra către Mintia cărbune inferior la preț de cărbune superior în cantități pe care nu le putea extrage din iazul Preparația Coroiești. În loc să curețe iazurile de la Coroiești, conform contractului nr. 143 ASL din 15.08.2007, respectiv ”efectuarea de servicii de golire a iazurilor nr 1A, nr. 1B și a iazului nr. 2”, firma lui Vrânceanu a avut grijă să scoată ILEGAL huila rămasă pentru a o vinde la Mintia.
Un alt lucru suspect este traseul mărfii lui Vrânceanu, aceasta fiind transportată 170 de km, din Caraș până la Vulcan, iar de aici încă 100 de km până la Termocentrala Mintia, în loc să fie parcurși direct doar 166 de km de la locul escavării.
Compania lui Vrânceanu nu avea autorizație de exploatare ci de explorare
La fel ca la mafia argilei din Dobrogea, la Vrânceanu întâlnim aceeași practică ilegală de exploatare a resurselor minerale ale statului român prin intermediul unei licențe de explorare. La 23 august 2013, președintele ANRM emite ordinul nr. 121/2013 privind aprobarea unor licențe de concesiune pentru explorare care intră în vigoare cu aceeași dată.
La 15 aprilie 2014, ANRM emite ordinul nr. 17.154/2014 privind aprobarea unei licențe de concesiune pentru explorarea resurselor de huilă din perimetrul Pregheda Sud, județul Caraș Severin, cu compania lui Vrânceanu.
