Ce o determină pe Carmen Vrânceanu, procuror DIICOT să își exercite atribuțiile specifice cu rea credință sau gravă neglijență! Există rea credință atunci când ”judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane”, și ”există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual”.
Nimic mai simplu. Există relații contractuale de ordinul sutelor de milioane de lei între societățile familiei sale și societățile oamenilor de afaceri pe care îi protejează. Contractele însumate ale familiei Vrânceanu depășesc suma de trei miliarde de euro.
Să începem cu dosarul nr. 73-D/P/2019. Deși se vorbește în dosar de un grup infracțional organizat de aproximativ 20 de persoane, se pare că doar trei persoane reprezentau un pericol pentru societate(din care două persoane acuzate de aderare la grup, nu de constituire a grupului).
Totul a început la 9 iulie 2019, când DIICOT a fost sesizată de către Direcția Generală Anticorupție (SJA Caraș Severin) în legătură cu existența unui așa zis grup infracțional organizat constituit din mai mulți lideri PSD locali și centrali pentru schimbarea mai multor persoane aflate în funcții de conducere. În 9 decembrie 2021, procuroarea Carmen Vrânceanu șefa DIICOT Caraș Severin – i-a reținut atât pe Luminița Jivan, cât și pe Maria Păulescu (fosta directoare a Direcției de Drumuri Județene Caraș-Severin) și pe omul de afaceri Ionel Adrian Panfilescu, acuzându-i de grup infracțional organizat, folosirea influenței politice, șantaj, înșelăciune, trafic de influență, delapidare și divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice. La 10 decembrie 2021, judecătorul Rustin-Petru Ciasc a admis solicitarea procuroarei Carmen Vrânceanu, dispunând arestarea preventivă a celor trei inculpați pentru 30 de zile. În schimb, la 15 decembrie 2021, magistrații Florentina Pârvu și Ioan Nemeș de la Curtea de Apel Timișoara au admis contestațiile formulate de Jivan, Păulescu și Panfilescu, constatând că fostul președinte al Tribunalului Caraș-Severin nu făcuse o motivare efectivă a încheierii de arestare, ci se limitase a lua cu copy-paste pasaje din referatul DIICOT.
Nu există explicație pentru sentința dată de judecătorul Rustin Ciasc, decât faptul că a acționat la comanda cuiva. Această idee este întărită li de faptul că în spațiul public a apărut cererea de emitere a ordinului de protecție a doamnei Stuparu Gabriela (consilier PSD al CJ Caraș-Severin). Prin aceasta, judecătorul Rustin Petru Ciasc a fost denunțat de partenera sa de viață, fosta judecătoare Gabriela Mariana Stuparu, pensionată în 2017, că ar fi agresat-o fizic la începutul lunii august 2022. Să nu uităm că doamna Stuparu avea mai multe detalii din acel dosar decât ar fi fost public, iar în 16.12.2021, după ce Curtea de Apel Timișoara i-a eliberat de îndată pe cei trei, ea afirma la Express de Banat: „Este regretabil că președintele Dunca s-a înconjurat de astfel de persoane”.
În plus, nici DIICOT nu a fost în stare să formuleze credibil acuzațiile, astfel încât să creeze o suspiciune rezonabilă în legătură cu inculpații propuși pentru arestare. Pe cale de consecință, Curtea de Apel Timișoara i-a eliberat de îndată pe cei trei arestați.
Luca Mălăiescu, primarul din Oțelul Roșu, este un membru al grupului infracțional organizat al acestui dosar încă din 2019. Cu toate acestea, în anul 2021 devine partener de afaceri cu familia procuroarei Vrânceanu. Ne punem întrebarea dacă procuroarea l-a obligat pe primar, fie prin parteneri, amenințându-l cu acest dosar sau Luca Mălăiescu a încercat prin acest parteneriat să-și rezolve acuzațiile. În orice variantă vorbim de infracțiune.
Deși procuroarea Vrânceanu afirma în decembrie 2021 că s-a creat un prejudiciu, acesta cu siguranță nu se referă la un prejudiciu adus statului, ci la un ”prejudiciu” creat societăților pe care le administrează din umbră (de fapt bani pe care i-ar fi obținut societățile ilegal). Două din firmele cu care se asociază familia Vrânceanu în lucrări aparțin familiei primarului Remus Rof și familiei omului de afaceri Ion Bejerița.
Pe lângă faptul că Nedelea Florin (director interimar la DDJ) a refuzat să preia legal (la încetare/preluarea serviciului) a documentelor pentru a fi evidențiate și a nu exista posibilitatea să se facă pierdute, acesta a refuzat punerea la dispoziție în baza legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public, a Rapoartelor de încercări realizate de Facultatea CFDP-UTCB.
Ulterior, Nedelea a confirmat că ”așa a fost îndemnat” și mai mult, Nedelea a fost surprins când se întâlnea în parcare la ”Nera” Reșița cu procuroarea Vrânceanu. În cele din urmă s-au pus la dispoziție aceste rapoarte care dovedesc furtul din asfaltul pus pe DJ 680A Maciova-Ciuta-Obreja de către firmele lui Bejerița.
DJ 680A by FreePress on Scribd
DJ 680A by FreePress on Scribd
DJ 680A by FreePress on Scribd
DJ 680A by FreePress on Scribd
Atât familia Vrânceanu cât și familia Bejerița (cu o strânsă relație între cele două familii așa cum rezultă și dintr-un dialog cu procuroarea) sunt abonate la bani publici, iar pentru a-și asigura bunăstarea aceștia își folosesc funcțiile, oameni bine puși pe funcții cheie și sunt în stare de orice.
În 28 iunie 2018 a fost atribuit de către Ministerul Economiei un contract privind ”lucrări pentru extinderea instalației de umectare a plajei iazului Boșneag-Extindere Moldova Nouă, județul Caraș-Severin – construcția unei stații de pompare – realizarea unui sistem de conducte pe suprafața de 120 de hectare – montarea unui sistem de aspersoare (tip aripi de ploaie) pentru umectarea iazului”. Achiziția a fost realizată în urma unei cereri de oferte inițiate pe 19 martie, iar câștigătoarea a fost declarată Explo Mining Coal SRL din Timișoara (firma familiei Vrânceanu) în asociere cu Emiliano Vest SRL (firma familiei Bejerița), în valoare de 6.079.962,26 lei, fără TVA.
Ministerul Economiei a oferit un contract de peste șase milioane de lei unei firme cu cifră de afaceri zero, pentru lucrări de ecologizare a iazului Boșneag, aparținând exploatării miniere Moldomin Moldova Nouă. Explo Mining Coal SRL este controlată de omul de afaceri, Cătălin Grigore Valentin Vrânceanu, soțul procuroarei DIICOT Caraș Severin Carmen Vrânceanu. Într-un raport întocmit de fostul administrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoara (CEH), una din firmele lui Vrânceanu, intrată în insolvență este acuzată de devalizarea companiei de stat. Alături de firma lui Vrânceanu, o altă firmă a căror contracte ridică semne de întrebare este SC GAVELA COM SRL, societate parteneră în mai multe contracte de lucrări. Este important de precizat că societatea Explo Mining Coal SRL a fost înființată în 2015, are ca domeniu de activitate extracția cărbunelui superior și a raportat pentru anul 2017 cifră de afaceri zero, dar cu un profit net de 1.829.300 lei, cu 18 angajați.
Aparent, Explo Mining Coal SRL este deținută de Claudiu Daniel Vrânceanu și Ana Vrânceanu (decedată), aceasta fiind și administratorul firmei. Pe site-ul societății comerciale, însă, adresa de contact este în Reșița, pe strada Lupacului nr.2 corp 4-5, acolo unde are sediul și LLC Compania Cărbunelui SRL, firma minieră în insolvență a lui Cătălin Vrânceanu, soțul procuroarei DIICOT, iar contractele și relația cu statul sunt asigurate de Cătălin Vrânceanu. Mai mult, într-un dosar de la Judecătoria Reșița, Explo Mining Coal SRL apare ca terț poprit al debitorului Cătălin Vrânceanu, fiul Anei Vrânceanu, patroana din acte a firmei care a primit peste 1,5 milioane de euro doar de la Ministerul Economiei.
În declarațiile de avere ale procuroarei DIICOT Carmen Vrânceanu, din iunie 2017, în dreptul soțului Cătălin Vrânceanu sunt trecute salarii cumulate de 68.000 lei de la Explo Mining Coal SRL (evident, vorbim de aceeași Explo Mining Coal SRL și LLC Compania Cărbunelui SRL, sunt trecute la active producătoare de venituri.
Explo Mining Coal SRL este doar una din afacerile lui Cătălin Vrânceanu, care activează în principal în industria minieră. În 2012, dizolva Discover Banat Experience 2008 SRL, o firmă care oferea facilități de cazare, cu sediul acasă la mama sa, Ana Vrânceanu, în localitatea Zorlențu Mare. Femeia a înființat și LCS Terra Coal SRL, specializată în extracția cărbunelui, unde o numește administrator pe Maria Uher, asociata lui Cătălin Vrânceanu din LLC Compania Cărbunelui SRL. LCS TERRA COAL SRL a raportat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 8.045.678 lei și un profit net de 268.011 lei, cu 9 angajați, dar și cu datorii impresionante, de 12.185.805 lei. În 2011, apărea prin divizarea LLC Compania Cărbunelui SRL, o altă firmă Cărbune Banat SRL, care avea sp fie băgată direct în faliment, cu datorii de 2.966.277 lei. În fine, LLC Compania Cărbunelui SRL declara în 2016 afaceri de numai 765.357 lei, pierderi de 1.148.559 lei șidatorii totale de 15.908.851 lei.
LLC Compania Cărbunelui SRL, firma afaceristului pe care o deține alături de Marina Uher, a intrat în insolvență în 2016 cu creanțe solicitate de aproape 10 milioane de euro către 41 de persoane juridice și fizice, potrivit tabelului preliminar al creanțelor solicitate la masa credală a LLC Compania Cărbunelui SRL, dar instanța a aprobat doar 15.758.601,44 lei, că doar este firma familiei Vrânceanu. Printre aceștia se afla și Explo Mining Coal SRL, care a preluat de la LCS Terra Coal SRL (ambele firme controlate de Vrânceanu) o creanță de 176.809,33 lei, Complexul Energetic Hunedoara – care are de recuperat 1.730.365,35 lei, deși s-a înscris la masa credală cu 15.877.975,33 lei, dar și patronul Cătălin Vrânceanu, cu 2.855.187,29 lei, fiind astfel al doilea cel mai important creditor al propriei firme, după CEC BANK, care are de recuperat 3.541.873,52 lei. Conform datelor de la ANAF, LLC Compania Cărbunelui SRL avea la acea vreme datorii la bugetele de stat de 3.136.139 lei.
Cătălin Vrânceanu a făcut afaceri serioase cu Complexul Energetic Hunedoara prin firma sa, LLC Compania Cărbunelui SRL, pe baza unui contract încheiat în 2008 și prelungit succesiv până pe 31 decembrie 2017, cu o valoare de 37 de milioane de euro. Compania își cumpăra, practic propriul cărbune, de la o firmă privată. Casa de Insolvență GMC, fostul administrator judiciar al colosului energetic hunedorean, menționa în raportul din martie 2016 printre cauzele insolvenței CEH și contractele cu LLC Compania Cărbunelui SRL, asupra cărora își exprima mari suspiciuni, confirmate și de fostul director general Aurel Niculescu.
Raportul arăta că ”LLC Compania Cărbunelui SRL a încălcat de-a lungul timpului ăn mod repetat clauzele contractuale, atât din punct de vedere al cantităților livrate, cât și al parametrilor de caliatate”. La rândul său, soțul procuroarei DIICOT a spus că a fost șantajat de mafia cărbunelui din Valea Jiului, căreia i-a plătit timp de 18 luni o taxă de protecție. Păi nu vorbim de soțul procuroarei? Cum a fost șantajat? Dar îi convenea, doar mergeau bine afacerile. Cătălin Vrânceanu a derulat afaceri de zeci de milioane de euro la Complexul Energetic Hunedoara.
Într-un raport de activitate al Instituției Prefectului Județului Caraș Severin din anul 2020(pagina 31), se arată că SC LCS TERRA COAL SRL a încălcat măsurile de protecție a mediului. Au fost transmise două adrese privind nerespectarea de către LCS TERRA COAL SRL Orșova a măsurilor cuprinse în Raportul privind impactul asupra mediului la exploatarea carboniferă de suprafață din zona localităților Verendin-Luncăvița ca urmare a sesizării petenților Găiță Maria și Babeu Gheorghe, din Verendin (comuna Luncavița), din care: o adresă la ANRM-CIT Caransebeș, APM, GNM, CJ Caraș Severin (arhitect șef) și LCS TERRA COAL SRL Orșova privind evaluarea situației prezentate în petiție și o adresă la APM de reevaluare a situației existente; o adresă la ANRM-CIT Caransebeș, GNM, CJ Caraș Severin (arhitect șef), LCS TERRA COAL SRL, Comuna Luncavița privind transmiterea unei informări referitoare la implementarea măsurilor propuse prin Hotărârea CJSU nr 7/29.03.2019; o adresă cu privire la plata sumelor către SC LCS TERRA COAL SRL privind lucrările executate în perimetrul de exploatare Verendin pentru informarea Instituției Prefectului – Județului Caraș Severin cu ce demersuri au întreprins pentru obținerea sumelor solicitate;
