De ce nu am intrat în Schengen sau mai bine spus cine sunt liderii României implicați în jaful de circa 1 miliard de euro care ne-au lăsat cu frontierele neprotejate. Astăzi nu avem niciun scaner fix sau mobil funcțional pe frontiere. Un singur scaner fix funcționează în Portul Constanța. Un alt detaliu evitat de presa română este închiderea dosarului EADS de către șefa Parchetului European – ex-DNA, Laura Codruța Kovesi, cunoscută ca stăpâna dosarelor șmenuite. Un material realizat de Mihai Pâlșu actualizat cu date noi de Anchetatorii.ro.
O ştire AFP făcea înconjurul lumii: Procurorii Parchetului din Munchen au percheziţionat filiale ale Grupului „Airbus Defence and Space” – numele sub care s-a reorganizat EADS. De ce? Magistraţii nemţi aveau informaţii că s-ar fi comis acte de corupţie în România şi Arabia Saudită. Ce sume ar fi fost fraudate? Circa 3 miliarde de euro, în afaceri cu echipamente şi servicii care garantează securitatea frontierelor. Unde au descins procurorii? În sediile filialei germane „Airbus Defence and Space”. Percheziţiile au avut loc în localităţile germane Ottobrunn, Unterschleissheim, Ingolstadt, Ulm şi Friedrichshafen.
Vă reamintim că „Airbus Defence and Space” a fost creată la începutul anului 2014, prin comasarea a trei foste divizii EADS, iar Parchetul examina transferuri de bani suspecte, de mai multe sute de milioane de euro. Vom arăta ce sume au încasat drept mită miniştrii, ce ilegalităţi a comis Gabriel Oprea, ce personaje au negociat în Franţa cu Arnaud Lagardere, cum şi-a cimentat prietenia Ion Ţiriac cu Dieter Zetche – şeful de la Daimler – şi cu Stefan Zoller, ex-CEO EADS etc.
Săgeţile fraudei
Pentru a înţelege schema fraudei, trebuie să urmăriţi săgeţile în următoarea ordine: începeţi cu cele roşii, continuaţi cu negrele şi finalizaţi studiul cu cele violet! Veţi observa mai lesne ce personaje din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi din vârful EADS au pus bazele unui contract care a generat o fraudă estimată, primar, la 60 de milioane de euro şi cercetată penal de procurorii din Germania şi România. Un individ important din schemă, Stefan Zoller, ex-CEO EADS Germania, a fost pus sub acuzaţie de anchetatorii nemţi pentru escrocherii în Arabia Saudită.
Practic, săgeţile roşii ne arată relaţia contractuală dintre companii. De asemenea, ne precizează ce miniştri s-au aflat la şefia MAI, ce decizii au luat ei şi care a fost mobilul unor acţiuni ilegale în contractul EADS.
Săgeţile negre ne prezintă relaţiile interumane, de prietenie, de corupţie şi mită. Mai mult, săgeţile negre scot în evidenţă o realitate crudă: nu se poate frauda statul cu sume foarte mari, de milioane de euro, dacă escrocii nu fac parte dintr-o „mulţime” de tip crimă organizată, în care cei mai marcanţi membri sunt… miniştrii!
Săgeţile violet arată drumul banilor fraudaţi. MAI a plătit în mai multe tranşe, către EADS, sute de milioane de euro. Se estimează că 60 de milioane de euro au fost deturnaţi prin intermediul unor firme în buzunarele unor miniştri şi ale unor escroci ce se autointitulează „oameni de afaceri”. Vorbim aici de Filiera Ion Ţiriac şi Reţeaua Claudiu Florică.
Ordinul către Zaharia
Executivul condus de Adrian Năstase a luat decizia să securizeze graniţele şi să ofere, fără licitaţie, acest contract societăţii germano-franceze EADS. Ioan Rus, ministrul MAI la acea vreme, a dat ordin trupei de generali conduse de Toma Zaharia să negocieze un contract cu şefii EADS, în anumiţi termeni care, în final, au dus la fraudarea banului public.
Pentru a da o notă de legalitate, MAI a cerut „producerea” unui studiu de fezabilitate. Studiul a fost întocmit de firma BEARING POINT, în câteva zile, prin compilaţia altora existente la MAI. A doua zi, după ce a depus studiul de fezabilitate, BEARING POINT a primit pentru serviciul său 400.000 de euro!
Următorul pas a fost semnarea contractului, în august 2004. Din partea firmei româneşti a semnat, în baza unui ordin de ministru dat de Marian Săniuţă, generalul Toma Zaharia, iar din partea EADS, Rainer Hertrich. Au participat la eveniment cancelarul german Gerhard Schroder şi premierul Adrian Năstase. Valoarea contractului s-a cifrat la circa 650 de milioane de euro.
Corpul de Control al ministrului Administraţiei şi Internelor a efectuat în anul 2005 verificări pentru stabilirea împrejurărilor în care a avut loc încheierea contractelor de achiziţie, a studiului de fezabilitate pentru Sistemul Integrat de Securizare a Frontierei cu firma ,,BEARING POINT” şi a Contractului-cadru cu Concernul multinaţional ,,EADS”, în vederea realizării Sistemului Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat.
Verificările efectuate au stabilit că, Studiul de fezabilitate realizat de firma ,,BEARING POINT” conţine, în fapt, o sinteză a unor studii anterioare, cu acelaşi obiect, realizate de alte societăţi în folosul Poliţiei de frontieră române, fapt susţinut atât de depoziţiile unor cadre, cât şi prin aceea că, în data de 15.07.2004, Ministerul Administraţiei şi Internelor a încheiat contractul cu firma ,,BEARING POINT”, iar a doua zi, la 16.07.2004, Studiul de fezabilitate a fost predat Părţii române.
Referitor la acest contract încheiat cu firma ,,BEARING POINT” pentru realizarea Studiului de fezabilitate şi a Proiectului tehnic, verificările efectuate au relevat faptul că, după atribuirea contractului, firma ,,BEARING POINT” a notificat Părţii române, că nu poate realiza decât Studiul de fezabilitate.
În consecinţă, Partea română a fost de acord ca societatea germană să realizeze numai Studiul de fezabilitate, a achitat părţii germane echivalentul în lei a 430.000 EURO, deşi mandatul de negociere al comisiei era de 500.000 EURO pentru Studiul de fezabilitate şi Proiectul tehnic.
A fost formulată plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru abuz în serviciu, faţă de persoanele care au negociat şi semnat contractul cu firma ,,BEARING POINT”, respectiv, chestor şef (r) Toma Zaharia, fost secretar de stat, chestor şef Carp Gheorghe, şeful Direcţiei Generale Organizare, Planificare Misiuni şi Resurse, chestor Bădescu Mihai, fost şef al Direcţiei Generale Reglementări Juridice şi Contencios, chestor (r) Gagiu Anton, fost şef al Unităţii de Management a Proiectului şi comisar şef (r) Tătuţ Mihai, fost director general adjunct al Direcţiei Generale Reglementări Juridice şi Contencios.
Referitor la Contractul de achiziţie a Sistemului Integrat pentru Securizarea Frontierei, verificările au relevat carenţe de fond şi formă, de natură să prejudicieze eficienţa achiziţiei în cauză.
Negocierea contractului s-a făcut în euro, la suma de 650 milioane EURO preţ minim, fără a se lua în calcul detalierea bunurilor şi serviciilor care urmau a fi achiziţionate şi nici preţul detaliat al acestora, iar anexele contractului nu au fost negociate decât ulterior, mult după încheierea contractului cadru. Lipsa unui preţ ferm constituia un risc major, în sensul că preţul final al contractului ar putea fi cu mult mai mare decât cel anticipat.
Descrierea sistemelor aferente, detalierea bunurilor şi serviciilor care urmau să fie achiziţionate nu a fost consemnată în contractul cadru, iar prin prima anexă detaliată a acestuia, parafată la 08.10.2004, a fost schimbată natura contractului, dintr-un contract de achiziţii de bunuri într-un contract de achiziţii a unor sisteme integrate, fără să se menţioneze în proprietatea cui vor intra codurile sursă ale softului ce va fi implementat de ,,EADS”.
Cu privire la rezolvarea litigiilor dintre părţile contractante, acestea, conform contractului încheiat cu ,,EADS”, nu se supun legislaţiei româneşti, ci urmează a fi arbitrate de instanţele statului francez.
Verificările au relevat că a fost încălcat principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, iar persoanele participante la negociere au încălcat prerogativele legale conferite de funcţiile deţinute şi în consecinţă, nu a fost gestionată corespunzător activitatea în interesul instituţiei.
Responsabili de aceste deficienţe se fac cst.şef (r) Toma Zaharia, cst. şef Carp Gheorghe, cst.(r) Gagiu Anton şi cst. Bădescu Mihai, faţă de care a fost formulată plângere penală, pentru abuz în serviciu, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Capitolul Blaga
În 2005 a venit ministru la MAI pedelistul Vasile Blaga, aflat în relaţii extraodinar de bune cu Ion Ţiriac de pe vremea când „Buldogul” era şeful vămilor din România şi „Mustaţă” importa maşini nemţeşti. În timpul mandatului, Blaga a făcut o plângere penală în care incrimina anumite condiţii stipulate în contract şi îi acuza de ilegalităţi pe semnatarii contractului. Plângerea sa a primit NUP. Totuşi, Vasile Blaga a diminuat valoarea contractului, aduncându-l la 524 de milioane de euro. Apare întrebarea: Care a fost mobilul lui Blaga să facă plângere penală şi să reducă valoarea contractului că doar nu a devenit, brusc, apărătorul banului public? Răspunsul, la secţiunea informaţii năucitoare!
Binomul Dan Nica-Şerban Nicolae
Din 2005 până în 2009 s-au succedat la şefia MAI Cristian David, Gabriel Oprea, Liviu Dragnea şi Dan Nica. Ministrul Dan Nica a fost cel care a rectificat contractul, ridicând suma la 750 de milioane de euro în 2009. Lângă Nica a stat drepţi la corupţie Şerban Nicolae, care era secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor. De fapt, Şerban Nicolae a parafat suplimentarea contractului nu cu 300 de milioane de euro cum l-a acuzat “pe faţă” cu subiect şi predicat Elena Udrea în 2009, ci cu „doar” 200 de milioane de euro. Despre mobilul lui Şerban Nicolae citiţi în secţiunea informaţii năucitoare! Vă mai spunem că începând cu 2004 şi până în prezent, MAI a plătit circa 405 milioane de euro din contractul cu EADS.
Informaţii care ne luminează
În această secţiune prezentăm informaţii obţinute din mai multe surse şi din documente oficiale. Vom vedea cum relaţiile cimentate după ani buni de afaceri oneroase duc la jefuirea banului public. Vom vedea cum Filiera Ion Ţiriac a pus la cale o afacere de sute de milioane de euro. Din această afacere proastă pentru România, gaşca lui „Mustaţă” a obţinut un profit ilegal de peste 15 milioane de euro. Să urmărim săgeţile negre!
Filiera Ion Ţiriac
Ion Ţiriac este liantul care a unit miniştrii români cu afaceriştii germani şi francezi. La acea dată, Ţiriac făcea afaceri cu ministrul Ioan Rus: comerţ cu automobile. De asemenea, pe Ţiriac îl leagă de Dieter Zetche, actualul CEO Daimler Chrysler, o prietenie cimentată în România încă din anii ’90, graţie autoturismelor produse de nemţi. Mai precis, „Mustaţă” a obţinut condiţii foarte avantajoase, prin intermediul lui Zetche – şeful de vânzări la Daimler la acea vreme -, să comercializeze automobile Mercedes în România, adică să deschidă o piaţă nouă.
În vara primilor ani de democraţie, pe strada Kalinin, actuala Mircea Eliade, în dreptul casei închiriate de Ion Ţiriac de la stat, la preţ de nimic, zeci de remorci încărcate cu 6-8 Mercedesuri staţionau pentru scurte perioade de timp. Sutele de autoturisme nu au fost vândute niciodată în România. Ele au fost trimise de Ţiriac în ţările arabe, pe pieţe emergente. Motivul? Diferenţa dintre preţul de achiziţie preferenţial şi cel de vânzare normal pe o piaţă emergentă depăşea jumătate din valoarea unei maşini. Unde au ajuns aceşti „bani frumoşi”? La Ţiriac şi Zetche. Apoi, Ion Ţiriac a mai dat un tun automobilistic: deşi nu întrunea condiţiile vitale, firma lui a achiziţioant de la Daimler, graţie aceluiaşi Zetche, autobuze pe care le-a vândut la… RATB. Povestea cu „uite aerul, nu-i aerul condiţionat în autobuze” o ştie toată lumea! Banii s-au plătit conform contractului, pentru autobuze dotate cu aer condiţionat! Au mai fost şi alte afaceri din care binomul Ţiriac-Zetche a obţinut sume mari de bani în detrimentul companiei Daimler şi a statelor german şi român.
Prin intermediul lui Zetche, Ţiriac l-a cooptat în filiera lui pe Cancelarul german Gerhard Schroder şi pe Stefan Zoller, CEO EADS Germania până în 2012.
Ion Ţiriac a avut realaţii foarte bune şi cu fondatorul concernului francez LAGARDERE SCA, Jean-Luc Lagardere. Începând cu 2003, „Mustaţă” „serveşte” o lungă şi prosperă relaţie economică cu Arnaud Lagardere, fiul lui Jean-Luc şi urmaşul la tronul LAGARDERE SCA. În urmă cu mai mulți ani, Arnaud Lagardere a fost la un pas de a intra în faliment.
Victor Ponta, Ioan Mircea Pașcu și George Maior
Grupul LAGARDERE SCA împreună cu Fundaţia Secolul XXI, unde a fost preşedinte Victor Ponta, au deţinut în co-proprietate postul Radio XXI. Ion Ţiriac a fost destul de dibaci încât să-l bage pe gât lui Lagardere pe promiţătorul tânăr politician Victor Ponta.
Un prieten apropiat a lui Victor Ponta, Ovidiu Miculescu, numit în 2012 de actualul şef al Guvernului preşedinte al Societăţii Române de Radiodifuziune, a făcut parte din consiliul director al Fundaţiei “Secolul XXI” şi a deţinut în perioada respectivă funcţia de vicepreşedinte al consiliului de administraţie al Radio Europa FM, la care era coacţionar acelaşi grup francez Lagardere.
O altă legătură între Fundaţia “Secolul XXI” şi EADS în timpul guvernării Năstase o constituie contractul controversat al achiziţionării a două fregate militare învechite de la grupul BAE Systems din Marea Britanie, a cărui divizie de rachete a fuzionat în 2001 cu EADS, operând sub denumirea de MBDA. Fregatele militare au fost cumpărate cu suma de 122 de milioane de euro în anul 2002, când la conducerea Fundaţiei “Secolul XXI” se afla Ioan Mircea Paşcu, care era ministru al Apărării în cabinetul Năstase. Contractul cu BAE Systems a fost însă negociat şi semnat de George Maior, pe atunci secretar de stat pentru relaţii internaţionale in Ministerul Apărării Naţionale, iar din 2006 director al SRI, care se mândreşte cu acest fapt în CV-ul său. Legat de tranzacţia cu BAE Systems, în presa britanică (The Observer) au apărut în 2007 acuzaţii că un politician român neidentificat ar fi primit un comision secret de 6 milioane de lire sterline (7,6 milioane de euro). DNA a deschis o anchetă în acest sens, pe care a închis-o în 2009 cu soluţie de neînceperea urmăririi penale, cu precizarea că va putea fi redeschisă dacă vor apărea noi probe. Un fapt mai puţin cunoscut este că George Maior este cel care a demarat negocierile cu Microsoft European Operations Center, cu sediul în capitala Irlandei, perioada în care a fost însărcinat cu afaceri la Ambasada României de la Dublin (1997-1999) şi că a continuat negocierile cu reprezentanţa Microsoft pentru Europa în perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale (2000-2004).
În CV-ul şi în declaraţiile de interese ale lui Victor Ponta nu apare faptul că a fost, timp de trei ani, în care a deţinut funcţii guvernamentale în Cabinetul Năstase, preşedinte al Fundaţiei “Secolul XXI”. În calitate de şef al Corpului de control al primului ministru, Victor Ponta avea, prin lege, atribuţia şi obligaţia de a verifica modul de negociere şi de atribuire a contractului privind securizarea frontierelor României către EADS, precum şi a controversatului contract cu BAE Systems. Mai mult, având în vedere funcţia de ministru pe care o deţinea la data semnării efective a contractului de securizarea a frontierelor, Victor Ponta avea atribuţia şi obligaţia să supervizeze implementarea contractului pentru securizarea fontierelor pentru motivul că era finanţat parţial din fonduri europene. Pe de altă parte, Victor Ponta a fost membru al Comisiei speciale privind faptele de natură penală comise de membrii Guvernului României.
Victor Ponta a fost într-un conflict evident de interese, raportând funcţiile sale guvernamentale la funcţia de preşedinte al Fundaţiei “Secolul XXI”, asociat la Radio 21 cu grupul Lagardere, fondator al EADS. La fel, a fost într-un conflict evident de interese ministrul de interne Ioan Rus, având în vedere că a deţinut funcţia de director al companiei lui Ion Țiriac, reprezentantul în România al grupului Daimler Chrysler, celălalt fondator al concernului EADS. Directorul SRI, George Maior, poate fi acuzat de complicitate sau de tăinuire, având în vedere, pe de o parte, implicarea sa în negocierile cu Microsoft Irlanda şi cu BAE Systems, iar pe de altă parte, relaţiile sale de afinitate cu Victor Ponta (căruia i-a fost naş la a doua căsătorie) şi cu Ioan Rus (care a fost naşul său la prima căsătorie). Prin această prismă se poate explica şi lipsa de reacţie de până acum a SRI în cazurile Microsoft, BAE Systems şi EADS. În cazul contractului cu EADS, având în vedere ca a fost încheiat şi derulat prin Ministerul de Interne, ar fi trebuit să se sesizeze în primul rând serviciul secret al acestui minister (Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă), condus în perioada 1999-2006 de către chestorul Virgil Ardelean. Numai că, originar din Cluj, Virgil Ardelean este de aproape două decenii un apropiat al ministrului Ioan Rus, iar în acea perioadă s-a apropiat şi de omul de afaceri Ion Țiriac, o dovadă elocventă în acest sens fiind faptul că firma sa de protecţie şi pază (în realitate, un serviciu privat de informaţii) funcţiona în sediul firmei lui Țiriac de lângă Ambasada Chinei.
Udrea şi Urdăreanu, în Franţa
Într-o anumită dată, într-un anumit an, în povestea EADS, Arnaud Lagardere a fost solicitat să aibă o întâlnire de taină, în Franţa, cu Elena Udrea şi Tiberiu Urdăreanu, patronul UTI. De ce oare? DNA-ul condus de Kovesi a uitat să ne spună.
Informaţii năucitoare
Să urmărim aceleaşi săgeţi negre!
Mobilul lui Blaga
În 2005, Vasile Blaga le-a propus şefilor EADS să achiziţioneze echipamente în valoare de 60 de milioane de euro de la STS. De unde proveneau aceste echipamentele? STS, prin intermediul lui Marcel Opriş – sprijinit de Traian Băsescu -, a cumpărat de 60 de milioane de euro echipamente ce s-au dovedit imposibil de folosit. La propunerea preşedintelui Traian Băsescu, pentru a scăpa de această piatră de moară, Vasile Blaga a încercat să vândă către EADS respectivele echipamente. Deşi acolitul său Ion Ţiriac a făcut lobby intens pe lângă Zetche şi Lagardere, afacerea a picat, deoarece echipamentele STS nu erau compatibile cu sistemul folosit de EADS. Acum poate înţelegeţi mai bine marea prietenie dintre Băsescu şi Opriş şi uriaşa nervozitate afişată de Blaga faţă de preşedinte în acea perioadă fierbinte. În fine, o informaţie demnă de Codul penal: Se afirmă în media că Vasile Blaga a luat mită 9 milioane de euro şi nu 16 milioane, cum s-a mai spus în alte produse media. Pentru a se pune la adăpost, Vasile Blaga a spus tot ce ştie la DNA despre afacerea EADS şi Filiera Ion Ţiriac. Așa ar fi scăpat și de dosarul cu cei 700.000 de euro din portbagajul șefului IPJ Bihor.
Gabriel Oprea era orbit de ură
Din cauză că Ioan Rus s-a opus vehement ca liderul UNPR Gabriel Oprea să ajungă şeful SRI, între cei doi s-a născut o duşmănie crâncenă. Ministrul Oprea a dat ordin ca anumite documente deţinute de MAI în afacerea COMICEX-EADS, considerate a fi în exemplar unic, să fie distruse şi înlocuite cu altele, care îl „afunda” spre „beci” pe Ioan Rus, iar pe el îl disculpa. Din nefericire pentru generalul Oprea, documentele originale au fost copiate şi depozitate într-un anumit fişet – DGIPI ştie! Oare Virgil „Vulpea” Ardelean ştie care este fişetul?
Nicu NIRO vs George Maior
Acelaşi ministru al MAI, Gabriel Oprea, era bun prieten de afaceri cu Nicu NIRO, alias Dumitru Nicolae. Când a fost chemat la DNA, Nicu NIRO a dat fuga la Oprea. Gabriel l-a asigurat că nu i se va întâmpla nimic, că va fi doar o convocare de ochii lumii şi că poate să meargă liniştit, nu va fi reţinut. Numai că năzdrăvanii procurori DNA l-au băgat într-un interogatoriu prelungit pe Dumitru Nicolae, iar judecătorii au aprobat arestarea!!!
Lui Nicu NIRO i s-a promis clemenţă nu dacă îl toarnă pe Gabriel Oprea, ci pe George Maior, directorul SRI. Nicu Niro a primit o pedeapsă lejeră în dosarul Microsoft, iar fostul judecător CCR Daniel Morar afirmă că șeful SRI la acea dată, George Maior, urma să fie arestat însă sistemul s-a opus, acesta fiind trimis ambasador la Washington pentru a fi protejat.
Drumul banilor
De această dată trebuie să urmărim săgeţile violet!
Binomul Harnagea-Marian
Prin semnătura unor miniştri total incompetenţi şi corupţi, MAI a plătit circa 405 milioane de euro, conform contractului COMICEX-EADS.
După cum vedem, pe faţă, tandemul Cătălin Harnagea-Dorin Marian a pus mâna pe o halcă din banul public. Evident, prin intermediul celebrului contract de consultanţă. Nu de alta, dar Harnagea şi Marian aveau nevoie de bani ca să guste şi ei din şampania „Nectarul Miliardarilor”, nu doar Ponta şi Ghiţă, într-un club de fiţe din Dubai! Putem spune chiar că binomul Harnagea-Marian i-a luat faţa premierului în această dulce şi spumoasă problemă.
Reţeaua Florică
Prin acelaşi procedeu, contract de consultanţă, Reţeaua Florică a primit în diferite tranşe, de la EADS, milioane de euro. Evident, mita s-a derulat prin firma calificată în fraudă, celebra Fujitsu Siemens condusă de inegalabilul Claudiu Florică. Reţeaua lui Florică l-a avut „trezorier” pe tenismanul Dinu Pescariu şi drept „avocat” pe turnătorul Doru Boştină. Reţeaua de escroci manageriată de Florică este plină de nume celebre: Dorin Cocoş, Remus Truică, Dragoş Stan, Thomas Heinchel, fraţii Costel şi Cristinel Tănase, soţii Cornel şi Tatiana Giurgea, precum şi unul dintre „băieţii deştepţi” ai fraudei de peste 60 de milioane de euro – şeful EADS România, Cătălin Ghigea. Nu este clar dacă Ghigea a „vărsat” informaţii preţioase la DNA.
În prima fază, au turnat „la greu” Dan Nica, Claudiu Florică, Dinu Pescariu şi Doru Boştină, apoi Dumitru Iliescu și Vasile Blaga.
Filiera Ion Ţiriac
Prin Filiera Ion Ţiriac au primit foloase necuvenite miniştrii MAI în frunte cu Dan Nica, şmecherii Şerban Nicolae şi Dumitru Iliescu, CEO al Daimler, Dieter Zetche, ex-CEO al EADS Germania Stefan Zoller, Vasile Blaga, Cristian David şi Marian Săniuţă. Poate acum înţelegeţi de ce senatorul Şerban Nicolae, omul lui Ion Iliescu şi al puşcăriaşului Cătălin Voicu, era disperat să se voteze în regim de urgenţă legea prin care ziariştii să facă puşcărie dacă devoalează astfel de informaţii obţinute pe căi pur jurnalistice, nu prin efracţie sau prin încălcarea Codului penal, aşa cum o fac, zi de zi, de peste 33 de ani, „onorabili” aleşi ai poporului.
Miniştrii care nu sunt străini de mita şi de corupţia care au stat la baza afacerii COMICEX-EADS şi s-au făcut că plouă: Ioan Rus, Marian Săniuţă, Vasile Blaga, Cristian David, Gabriel Oprea, Dan Nica, Traian Igaş şi premierii Adrian Năstase, C.P. Tăriceanu, Emil Boc, MRU şi Victor Ponta.
Generalii Toma Zaharia, Gheorghe Carp, Anton Gagiu, Mihai Bădescu şi Mihai Tătuţ reprezintă „borna 0” a fraudei EADS. De la ei au pornit documentele primare. Generalii poliţişti ştiu cel mai bine cine a dat ordin şi cum s-a fabricat contractul COMICEX-EADS care a dus la fraudarea banului public.
Toate firmele implicate în afacerea COMICEX-EADS, toţi subcontractorii au primit aviz favorabil de la DGIPI şi SRI. În 2004, DGIPI era condusă de Virgil Ardelean – supranumit „Vulpea” -, iar SRI se afla sub directoratul lui Radu Timofte, prietenul de nădejde al celui care astăzi se exprimă liber pe site, pe Facebook şi pe YouTube enervând la culme internauţii: Sorin Ovidiu Vîntu.
Laura Codruța Kovesi, stăpâna dosarelor șmenuite
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a primit Legiunea de onoare în grad de Cavaler de la ambasadorul Franţei în România, Francois Saint-Paul, în anul 2016.
Kovesi a primit, în 2011, Ordinul Naţional al Meritului în grad de ofiţer, distincţia fiindu-i oferită de ambasadorul de atunci al Franţei la Bucureşti, Henri Paul.
Legiunea de onoare este cea mai înaltă distincţie civilă şi militară franceză. A fost instituită în 1802 de Napoleon Bonaparte şi acordată neîntrerupt din 1804 până astăzi.
Procurorii DNA au clasat dosarul privind contractul EADS, cel care prevedea securizarea frontierelor contra sumei de 750 de milioane de euro în anul 2018.
Cu privire la rezolvarea litigiilor dintre părţile contractante, acestea, conform contractului încheiat cu ,,EADS”, nu se supun legislaţiei româneşti, ci urmează a fi arbitrate de instanţele statului francez.
Șmecherii au rămas cu banii furați, iar românii abandonați la marginea Europei. Românii sunt considerați cetățeni de mâna a doua în Europa și ținuți la ușa Schengen. Concluzia să o tragă cititorii.
Dosarul EADS a dispărut, Franța o premiază
19.07.2019
”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut vineri, 19 iulie a.c., o convorbire telefonică cu Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Cei doi omologi au abordat o serie de teme europene, cu accent pe candidatul pentru funcţia de procuror-şef european. În virtutea bunei colaborări şi a bunei înţelegeri între cei doi şefi de stat, Preşedintele Emmanuel Macron i-a transmis Preşedintelui Klaus Iohannis că va retrage candidatura domnului Jean-François Bohnert şi că o va susţine pe doamna Laura Codruţa Kövesi la conducerea Parchetului European”, se arată în comunicatul Administraţiei prezidenţiale.
24.09.2019
În urma acordului cu Consiliul de marți, președintele Comisiei pentru libertăți civile Juan Fernando López Aguilar (S&D, ES) ) a declarat: „Doamna Kövesi este alegerea perfectă pentru funcția de procuror-șef european. Are competențe profesionale desăvârșite. Mai mult, România nu deține pentru moment niciun post cheie la nivel european, iar doamna Kövesi va deveni una dintre femeile-lider ale Uniunii.”
„Suntem foarte bucuroși de faptul că doamna Kövesi va conduce noul Parchet European. Corespunde cel mai bine viziunii Parlamentului European pentru o instituție puternică și credibilă. Doamna Kövesi este deosebit de competentă, cu un palmares impresionant de realizări în lupta împotriva corupției cu o flexibilitate remarcabilă și mult curaj” a adăugat președintele Comisiei pentru control bugetar, Monika Hohlmeier (PPE, DE).
Vicepreședintele Comisiei pentru libertăți civile Maite Pagazaurtundúa (Renew, ES), RENEW formațiunea lui Dacian Cioloș, a declarat: „Prin alegerea doamnei Kövesi în funcția de procuror-șef european, Parchetul European își va putea începe acum activitatea pentru a asigura mai multă siguranță și protecție cetățenilor. Noua instituție va avea un rol cheie în pedepsirea atacurilor la adresa intereselor financiare ale UE – numai infractorii vor fi neliniștiți în urma acestui acord.”
