Secretariatul General al Guvernului a devenit un vâsc, o plantă parazită ce suge seva națiunii române sub oblăduirea baronilor roșii din Partidul Social Democrat cu acordul tacit al ”premierului meu” Nicolae Ciucă. În materialul anterior am prezentat o parte a schemei prin care Marian Neacșu, Victor Moraru, Adrian Țuțuianu și Nicolae Bădălău spoliază banii românilor prin redirecționarea către firmele de casă specializate în lucrări fictive și deturnări de fonduri.
În acest material o să prezentăm metodele infracționale ale baronilor roșii, Neacșu, Țuțuianu și Moraru, oamenii de bine ai premierului fantomă Ciolacu Ion Marcel. Ciolacu după ce că a trecut prin școală ca gâsca prin apă se mai vede și premier. Bine că îi trage clapa președintele Iohannis. Cu slugile trebuie să te comporți ca atare.
Primul material s-a lăsat și cu reacții din partea sus numiților, membri ai grupului de crimă organizată din cadrul SGG. Redactorul șef al Anchetatorii.ro a fost amenințat voalat de un apropiat al familiei Moraru, de la Amara. Acesta s-a recomandat din partea fiului lui Victor Moraru. Cu ajutorul informațiilor oferite de dl. Ștefan Jicol am început să scoatem la iveală putreziciunea din cadrul SGG și schemele de corupție ale jefuitorilor de serviciu din solda lui Marcel Ciolacu.
Baronii analfabeți în ale finanțelor, remunerați cu 3500 de euro lunar de Eximbank fără să meargă la muncă
Printre membrii CIFGA ai EximBank din partea SGG este președintele SGG, Marian Neacșu. Din decembrie 2021, Neacșu primește echivalentul în lei a 3500 de euro pentru că participă la o ședință/săptămână a CIFGA. Neacșu participă la această ședință doar în acte pentru că el nu are nici o treabă cu finanțele, el fiind specialist doar în furtul banului public.
Marian Neacșu este specialist în cereale, mai exact de profesie fermier.
Al doilea membru al SGG în CIFGA a fost, din martie până în decembrie 2022, directorul general Victor Moraru, tovarășul său de la Amara pe care l-a angajat ilegal în Secretariatul General al Guvernului.
Din ianuarie 2023, acesta a fost înlocuit cu Adrian Țuțuianu, secretarul general adjunct al SGG.
Al treilea angajat al SGG care a primit în 2022 3500 de euro pe lună de la CIFGA este secretarul de stat Alexandru Cristian Vasilescu, de profesie inginer constructor.
Vasilescu Alexandru are o singură calitate pentru banii primiți gratuit de la Eximbank: este finul lui Marian Neacșu.
Vasilescu Alexandru este și membru în Consiliul de Supraveghere al companiei Transelectrica, mandat prelungit până în iunie 2023. Indemnizația brută lunară cuvenită mandatarului pe durata mandatului de membru este de 17.900 de lei.
Pentru salariul de 3500€ net de căciulă, respectiv brut 4900€ lunar cei trei baroni roșii nu fac nimic. Ei nu participă la nici o ședință conform fișei postului. Săptămânal vine o doamnă de la Eximbank pe la ei prin birouri cu un tabel unde semnează pentru prezență. Orice instituție din România, oricât de utilă ar fi aceasta națiunii este parazitată de grupările mafiote din PSD, UDMR și PNL. România a fost condusă în ultimii 33 de ani de grupări de crimă organizată, nu de partide politice. Partidele sistemului fură prin rotație sau împreună cum se întâmplă acum. Efectiv nu mai există nici o fărâmă de democrație în țară, opoziția fiind aproape suprimată de mafia galben-roșie.
Schema de parazitare a instituțiilor statului patentată de Victor Moraru este pusă acum în aplicare și în SGG
Firma de casă a baronului roșu de Ialomița, Victor Moraru, Intergroup Engineering SRL a distrus orașul Amara prin acte adiționale la contracte de fezabilitate fantomă. Deși justiția mafiotă din România l-a spălat pe Moraru de orice vină, locuitorii din Amara sunt obligați să plătească lunar 90.000 de lei către acești indivizi de joasă speță. Schema patentată la Amara este utilizată acum de Moraru în cadrul SGG, firma Intergroup Engineering SRL fiind favorită la câștigarea unor contracte cu dedicație. Chiar dacă lucrările nu sunt efectuate, iar semnatarii sunt înlăturați din funcțiile de conducere ei au grijă să obțină foloase necuvenite prin acte adiționale, astfel instituțiile statului român sunt parazitate de aceste grupări mafiote, cum s-ar spune cu acte în regulă având în vedere că justiția din România e oarbă.
În anul 2016, Primăria Amara condusă de Moraru încheie un contract, în valoare de 132500 de lei, cu societatea Intergroup Engineering SRL reprezentând «Servicii de consultanță în vederea accesării de fonduri nerambursabile pentru „Reabilitarea Parcului Balnear din Stațiunea Amara-Etapa II“». Plata serviciilor de consultanță ar fi trebuit onorată doar în cazul în care proiectul beneficia de finanțare. Sursa de finanțare a reprezentat-o bugetul Uniunii Europene, organismul prin care banii europeni ar fi trebuit să ajungă la Primăria Amara fiind Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia. În urma analizei proiectului, ADR Sud-Muntenia a respins finanțarea, invocând nerespectarea procedurilor legale în ceea ce privește achizițiile publice. La momentul semnării contractului, Primăria Amara și-a asumat, printr-o clauză separată, plata unor penalități de întârziere de 1% pe zi către Intergroup Engineering SRL în cazul în care nu își va onora obligațiile contractuale. După un proces care s-a întins pe parcursul a 2 ani și care s-a judecat atât la Tribunalul Ialomița, cât și la Curtea de Apel București, judecătorii au stabilit, printr-o sentință definitivă, faptul că Primăria Amara este bună de plată. Primăria plătește 90 de mii de lei lunar, iar mai nou oamenii lui Moraru cer 150 de mii de lei, blocând practic activitatea primăriei.
În perioada în care Victor Moraru s-a aflat la conducerea Primăriei Amara, administrația locală a semnat cu Intergroup Engineering SRL nu mai puțin de 24 de contracte de consultanță, prin achiziție directă. De asemenea, în timpul mandatului său de președinte al Consiliului Județean Ialomița, administrația județeană a atribuit aceleiași societăți contracte de consultanță. În 2019, valoarea estimată a acestora s-a ridicat la 2,38 milioane de lei.
Intergroup, firma de casă a baronului Moraru tocmai ce a primit zilele trecute de la Primăria Municipiului București mai multe contractele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate ce vizeaza extinderea infrastructurii de tramvai în Capitală pe o lungime de traseu de 15 km, pentru a face conexiunea între zone importante ale orașului. Metroul SA și Intergroup Engineering sunt companiile care au câștigat contractele, cu o valoare cumulată de 5,74 milioane de lei (fara TVA) și vor trebui sa elaboreze documentațiile respective în urmatoarele 9 luni.
Marian Neacșu a desființat Direcţia Generală Juridic, Contencios şi Resurse Umane din cadrul SGG pentru a externaliza banii instituției către oamenii săi
Ștefan Jicol, director general al Direcţiei Generale Politici Publice, Strategii şi Control Intern Managerial, având calitatea de Coordonator al Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru SGG, afirmă că prin Hotărârea de Guvern nr.1465 din 08.12.2022, publicată în Monitorul Oficial al României nr.1193/12.12.2022, privind reorganizarea Secretariatului General al Guvernului, în mod suspect, Direcţia Generală Juridic, Contencios şi Resurse Umane (DGJCRU) si Direcţia Contencios (DC) se desfiinţează, deşi nu există motive legale şi obiective care să fundamenteze această decizie. Minimalizarea componentei contencios a SGG, impusă chiar prin hotărâre de guvern de către conducătorul legal al instituţiei, nu are nicio explicaţie justificativă în nota de fundamentare, iar subminarea reprezentării SGG în faţa terţilor şi a instanţelor de judecată, cu implicaţii financiare şi pierderi enorme pentru statul român, este de natură să afecteze funcţionarea, prestigiul şi rolul întregii instituţii.
Lichidare a componentei de contencios, ca „PROIECT” de dominaţie juridică totală a instituţiei, este făcută cu scopul deturnării banilor publici spre case de avocatură prietene conducerii, a facilitării corupţiei, a destructurării instituţiei în scopul parazitării acesteia, a pierderli controlului juridic al statului asupra instituţiei, a obţinerii unor hotărâri judecătoreşti în avantajul anumitor persoane private, a legalizării conflictului de interese, a dezvoltării traficului de influenţă şi a îndatorării instituţionale pe termen lung.
Toate aceste ţinte infracţionale sunt urmărite cu atentă premeditare, cu rea credinţă şi cu o diabolică dorinţă de a folosi discreţionar banii publici în interesul unui grup politic cu reputaţie cleptocrată, foarte abil şi periculos, care conduce astăzi instituţia.
În Nota de fundamentare a hotărârii de guvern privind reorganizarea, ca pseudo-justificare a desfiinţării facile şi legitime a DGJCRU, se menţionează doar că:,,În cazul Directiei Generale Juridic, Contencios Resurse Umane (DGJCRU) precizăm că nu există un titular al postului Şi nu s-a organizat un concurs pentru ocuparea postului vacant”.
De fapt, potrivit organigramei anterioare hotărârii de guvern mai sus menţionate, DGJCRU are în componenţă 63 de funcţionari publici (peste 86% fiind jurişti), un director general şi un director general adjunct (despre acesta din urmă nu se face vorbire în nota de fundamentare).
Pentru aceste două posturi de top management, destinate prin fişa postului unor funcţionari cu minim 7 ani experienţă în activitatea juridică, care aveau rolul de conducere, organizare şi verificare pe verticală a tuturor actelor aparatului de lucru al Guvernului emise de Direcţia Contencios, Direcţia Juridic şi Direcţia de Resurse Umane, direcţii aflate în subordinea DGJCRU, nu s-au organizat cu intenţie în ultimul an concursuri.
Organizarea de concursuri a fost exclusă de către conducere, pentru că posturile ar fi putut fi ocupate legal de jurişti profesionişti care nu ar fi subscris intereselor ilicite ale conducerii instituţiei. Mai mult, pentru a compromite existenţa DGJCRU, pentru ca această direcţie generală să fie asociată inutilităţii, improvizaţiei şi neapărat ilegalităţii, s-au folosit situaţiile excepţionale prevăzute de lege, respectiv s-au făcut numai numiri cu exercitare temporară. Ocuparea posturilor de conducere, prin numire preferenţială, fără concurs, s-a practicat frecvent ca regulă pentru mai toate posturile vacante din SGG în ultima perioadă.
În Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern nr.1465 din 08.12.2022, ca pseudo-justificare a desfiinţării facile a Direcţiei Contencios, se menţionează că: „Activitatea, atribuţide şi personalul Direcţiei Contencios (DC) se preiau in cadrul Serviciului contencios, constituţionalitate şi executare hotărări judecătoreşti, cu respectarea prevederilor art. 518 alin. 1 „si 2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 prăvind Codul Administrativ”.
Adică, în mod asumat, DC, având în structură 17 posturi de consilieri juridici, condusă de un director şi un director adjunct, care a reprezentat instituţia în instanţele judecătoreşti în ultimii 10 ani cu rată foarte mare de succes, se transformă doar într-un serviciu (conform Codului Administrativ: serviciul are 7 posturi de execuţie plus un şef serviciu,), care se va mai ocupa în plus şi de alte atribuţii complet noi. Posturile de director şi de director adjunct al DC, asemeni celor de director general şi director general adjunct de la DGJCRU, sunt programate şi ele, prin aceeaşi HG nr.1465/2022 , spre a fi desfiinţate rapid ca şi cum ar fi inutile. Aceste două posturi de conducere ale DC (direcţie aflată în curs de desfiinţare), sunt ocupate de jurişti cu vastă experienţă, cu prestigiu incontestabil în respectarea şi aplicarea legii şi au o importanţă majoră în organizarea reprezentării în faţa instanţelor judecătoreşti pentru apărarea intereselor SGG. Prin invocarea art. 518 alin.1 şi 2 din Codul Adininistrativ, în Nota de fundamentare a HG de reorganizare a SGG, se recunoaşte de fapt reducerea cu premeditare a atribuţiilor acestui compartiment.
Desfiinţarea DGJCRU şi DC, ca lichidare a bazei contencios a SGG, sunt un prim pas în „PROIECTUL” mai sus amintit, de controlare juridică totală a SGG în interes privat
Cu mare grabă, chiar în ziva publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern nr.1465/ 12.12.2022, conducerea institutiei constituită din gruparea de forţă Marian Neacşu, Adrian Ţuţuianu, Victor Moraru şi Dragoş Condrea, pentru a demara următorul pas în „PROIECTUL” de externalizare a reprezentării juridice a instituţiei spre case de avocatură prietene, a început să pregătească documente acoperitoare pentru ocolirea legii. Astfel, dna Ana-Maria Bud, director aI DC, presată de ameninţarea conducerii de a putea fi oricând retrogradată în funcţia de şef serviciu conform noii HG de reorganizare a SGG şi de pierderea altor beneficii financiare (a celor 35% în plus la salariu pentru participarea în echipe de lucru cu fonduri europene), după
discuţii intimidante cu dl SGA Adrian Ţuţuianu, a fost determinată să emită o Notă Internă a DC către Secretarul General Marian Neacşu. În acest document, dnei director DC, i s-a indicat să ceară în mod oficial conducerii SGG sprijin urgent pentru reprezentarea instituţiei în faţa instanţelor, „intrucât compartimentul său este subdimensionat si nu face faţă multiplelor speţe care au o complexitate majoră”.
Desigur, această Notă Internă a fost imediat aprobată, fiind trimisă cu celeritate în aceeaşi zi de către dl Secretar General Marian Neacşu către dl Secretar General Adjunct Adrian Tuţuianu, pentru ca acesta din urmă „să găsească urgent soluţii”. Plimbatul oficial al hârtiilor între cei doi prieteni înţeleşi dinainte având rolul teatral de a legitima veridicitatea achiziţiei ce avea să urmeze, desigur prin încredinţare directă. Juriştii DC urmând să fie total excluşi.
şi cum dl Adrian Ţuţuianu avea deja pregătite „soluţiile”, în aceeaşi zi, acesta a trimis la Direcţia Achiziţii o solicitare de încredinţare directă a unui contract de asistenţă juridică în valoare de 10.000 lei, pentru Cabinetul de avocat Gheorghiu Gheorghe. Deloc întâmplător, dl avocat Gheorghiu este un prieten vechi cu dl avocat Ţuţuianu, este atât coleg vechi de catedră cât şi subaltern al acestuia la Universitatea Valahia din Târgovişte, aşa cum ambii sunt şi coautori ai mai multor cărţi juridice pentru uzul studenţilor (conform surselor deschise Google). Conflictul de interese, astfel dovedit, este însă util „PROIECTULUI” de acaparare si valorificare financiară a activităţii juridice a instituţiei.
Angajamentul dintre SGG şi dl avocat Gheorghiu este doar un prim pas, unul modest, cu valoare de precedent, cu testarea vigilenţei sistemului de control institutional şi de anticorupţie care este deja decimat, urmând a fi încheiate alte contracte, cu aceeaşi utilitate îndoielnică, cu conflicte de interese la fel de flagrante. Este însă acum cert faptul că există o legătură directă între interesul conducerii SGG de a desfiinţa Direcţia Contencios şi de a infiinţa în locul acesteia un serviciu fără importanţă, cu număr inferior de personal şi atribuţii reduse, precum şi cu interesul introducerii în circuitul cheltuirii inutile a banilor publici spre cabinete de avocatură prietene. Până în prezent, ani Ia rând, Direcţia Contencios a funcţionat foarte bine, a reprezentat cu succes interesele instituţiei şi ale premierului în procese complexe cu miză importantă, fără a fi necesară externalizarea serviciilor juridice. Dar, ca în orice sistem organizational, totul ţine doar de buna credinţă şi de cinstea conducătorilor.
Pentru că, potrivit declaraţiilor publice de avere şi interese, dar mai ales investigaţiilor massmediarn, dl SGA Adrian Ţuţuianu, ca asociat în diverse case de avocatură, este chiar celebru în ceea ce priveşte încheierea cu diverse instituţii publice a numeroase contracte de asistenţă juridică, în ultimii 15 ani, prin aceeaşi metodă consacrată – încredinţarea directă.
Astfel, zeci de instituții publice, spitale şi chiar școli, după o rețetă secretă proprie şi de mare succes, i-au fost de-a lungul anilor d-lui Tutuianu clienți, achitându-i sume considerabile din bani publici.
Pentru a ajunge la acest punct important, aşa cum subliniam şi mai sus, activitatea contencios a SGG, precum şi alte activităţi esenţiale, au fost distruse cu intenţie, iar persoanele incomode intereselor ilicite au fost deja izolate sau programate spre a fi destituite din funcţia pubfică. Implicit, abuzurile şi acţiunile ilegale ale conducerii SGG (inclusiv prin forţarea unei HG de reorganizare aparent absurd) aduc din ce în ce mai multe procese în instanţă. Dar mai multe procese justifică şi contracte cu mulţi avocați.
Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind
unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de
modificare şi completare a unor acte normative, s-a instituit regula potrivit căreia autorităţile
publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum regiile autonome, care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare.
Art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 26/2012 introduce însă o exceptie, în sensul că, doar în situaţii temeinic justificate, în care activitătile juridice necesare entitătilor publice nu pot fi asigurate de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităti, pot fi achizitionate servicii de această natură, în conditiile legii, respectiv doar cu aprobările instituite de lege. În această situatie exceptională, achiziţia se poate aproba de către ordonatorii principali de credite pentru autoritătile şi institutiile publice ale administratiei publice centrale. În cazul de fată, conform Ordinului nr.1234/02.11.2022, emis de Secretarul General Marian Neacşu, dl. Adrian Țuțuianu este ordonator principal de credite pentru SGG, astfel că achizitia de servicii juridice se face prin semnătura sa directă, fără niciun alt filtru sau control de legalitate. Excepția, deși nu se potriveşte situației din SGG care are peste 100 de jurişti, devenind şi în acest caz regulă, în ciuda dorintei legiuitorului.
Criteriul justificării temeinice reprezintă o materializare a regulilor de cheltuire a banului public prevăzute în sarcina autoritătii de Legea 273/2006 (art. 14 alin. 3 stipulează: „Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă in bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) ,s1 nici nu poate fi angajată efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru perspectiva de a cheltui banul public eficient”
În practica instanțelor de judecată s-a reţinut că există un caz temeinic justificat în situațiile în care s-a aprobat achiziționarea de servicii juridice pentru consultanță juridică în legătură cu denunțarea unilaterală a unui contract de către agentul de furnizare a agentului termic în plin sezon, respectiv, atunci când a existat pe rolul instanțelor un litigiu privind o acţiune în constatarea rezilierii contractului de gestiune delegată de servicii în valoare de 13.000.000 euro.
Practic, spre deosebire de Direcţia Contencios care era obligată să justifice până acum anual Curţii de Conturi toată activitatea sa de reprezentare a SGG în instanţă, precum şi motivele pierderii unui proces, prin noua metodă inventivă impusă de dl. SGA Ţuţuianu, cabinetul de avocatură angajat nu va mai da socoteală nimănui. Probabil şi contractul de reprezentare va fi conceput cu intenţie, defectuos, fără răspunderi. Prin externalizarea serviciilor juridice şi lipsa oricărui control asupra avocatului/ avocaţilor angajaţi de SGG prin această modalitate, există riscul major ca interesele legale ale instituţiei şi ale statului roman să nu fie apărate în mod eficient şi profesionist.
Externalizarea de servicii juridice şi reprezentare în instanță devine astfel o premieră în existenta SGG, cel putin de la apariția OUG nr. 26/2012, căci de zece ani niciun ordonator de credite nu şi-a permis să încheie astfel de contracte care dezvoltă corupția. Fiecare conducător al SGG din trecut preferând să consolideze Direcția Contencios, ca fundament instituțional şi nu să o distrugă cu intentie, aşa cum a procedat prezenta conducere prin HG nr.1465.
Mai mult, în toți anii trecuți, SGG a avut litigii de exact acelaşi tip cu cele pe care le are pe rolul instanțelor şi astăzi, pe care Ie-a încheiat prin reprezentarea onorabilă a consilierilor juridici ai Direcției Contencios, fără vreo externalizare. Dar acum au apărut alte interese.
Aşa cum directorul general Ștefan Jicol a expus şi în alte sesizari de avertizor în interes public din ultimele luni, în special în cea din 22.11.2022, actuala conducere a SGG are o practică insidioasă, de a exploata cu rea credintă exceptiile legii, pentru a le folosi ca regulă. Practic, prin aceaste artificii care ocolesc cu intentie dorința legiuitorului, legea devine golită de conținut. Aceasată abilitate necinstită a actualei conduceri a SGG, foarte bine articulată în rele intenții pe componenta juridică, nu ar trebui să funcționeze nicăieri şi cu atât mai puțin la centrul Guvernului.
Prin folosirea unor firme de casă în contracte de achiziții de servicii cu încredințare directă, cu clauze gândite în mod intenționat dezavantajos şi cu reprezentare juridică partizană, ofertantul de servicii ajunge mai apoi să primească chiar prin hotărâri judecătoreşti, ca despăgubiri, sume de zeci de ori mai mari decât valoarea inițială din contract.
În luna mai a anului curent, actuala conducere a SGG, prin d-nii Marian Neacşu şi Victor Moraru, a încredințat direct un contract firmei lor de casă Intergroup Engineering SRL, pentru întocmirea unui caiet de sarcini şi consultanță în vederea consolidării fictive a Palatului Victoria cu o alocare de 30 de milioane de euro.
(3)Tribunalul Harghita, Sentinta civilă nr. 323/07.03.2018, Intergroup Engineering SRL este însă exact aceeaşi firmă care a falimentat Primăria Amara (unde dl Victor Moraru a fost primar timp de 12 ani), care a cerut apoi în instanţă şi a obţinut, ca despăgubiri, sume fabuloase.
Si în anul 2020, dl Victor Moraru continua colaborarea fructuosă cu aceeaşi firmă de casă. Astfel, potrivit dezvaluirii facute de ziarul Libertatea din 20.04.2020 sub titlul „Țăndareiul e în carantină, dar Consiliul Judetean Ialomiţa bagă 1.000.000 de euro într-o „vilă administrativă” pe malul Lacului Amara”, dl. Moraru, preşedinte al Consiliului Județean Ialomița, a alocat 5.000.000 lei din bani publici pentru ridicarea unei clădiri cu trei etaje şi şase apartamente de lux pe malul Lacului Amara. Edificarea constructiei a fost atribuită prin incredinţare directă aceleiaşi societaţi Intergroup Engineering SRL cu care Consiliul Județean condus de dl. Moraru mai avea la data respectivă alte 20 de lucrări publice în derulare atribuite prin aceeaşi metodă. La solicitarea ziariștilor de a da explicații cu privire la simpatia sa pentru aceasta firmă ubicuă, dl. Moraru a răspuns retoric: „Dacă eu am găsit o firma serioasă, de ce să caut alta”.
Pierderea controlului juridic asupra unei instituţii înseamnă dezastru. Mai ales când acest control ajunge în mâinile unui grup cleptocrat.
În asemenea condiţii, se poate imagina cum va fi reprezentată instituţia Secretariatului General al Guvernului într-un eventual litigiu cu o firma de casă adusă deja în SGG, fie că aceasta este Intergroup Engineering SRL sau o alta, în care SGG va fi reprezentat şi apărat de avocatul prieten al conducerii şi nu de o direcţie specializată pe contencios.
Chiar şi odată cu plecarea grupului care conduce astăzi SGG, efectele acestei parazitări juridice a instituției, în contextual unor contracte în dezavantajul SGG, făcute pe termen lung şi având clauze cu daune, vor fi resimțite pe mulți ani de aici înainte.
Desigur că statul este şi va fi în continuare grav prejudiciat, ceea ce se și urmăreşte prin acțiunile d-lor Marian Neacşu, Adrian Ţutuianu, Victor Moraru şi Dragoş Condrea. Acesta din urmă fiind ales de grup să conducă şi găsească altceva de lucru pentru toate spărturile nefuncționale rezultate din distrugerea fostelor DGJCRU şi DC, să îmbrace juridic teatral, ca şi până acum, toate abuzurile actualei conduceri.
Oricum după această tulburare majoră numită reorganizare prin HG nr. 1 465, instituția nu va mai putea fi iar funcțională, cu mecanisme de control, de apărare şi proceduri operaționale adecvate, cu standarde şi criterii anticorupție mai devreme de 1-3 ani. Arhivele recente vor fi risipite spre a nu se mai putea găsi sau reconstitui nimic, iar haosul va domina totul, aşa cum s-a şi dorit. Acest rezultat al reorganizării cu rea intenție se prezintă ca un tablou dramatic, care este ştiut în SGG de către orice funcționar cu minime cunoştinte organizaționale, dar mai ales de către cei care conduc instituția cu rea intentție, care vor să profite pecuniar din fondurile publice naționale sau europene.
De cele mai multe ori nici nu contează valoarea contractului de reprezentare juridică, căci de regulă suma plătită caselor de avocatură prin acest vicleşug de către conducătorii corupți ai instituțiilor publice devine insignifiantă în raport cu miza importantă pe asupra controlului juridic sau pe profitul deturnării hotărârilor judecătoreşti în interesul unui grup, al unei firme sau al unei persoane private. Externalizarea reprezentării juridice pentru o instituție de o asemenea importanță cum este SGG, coroborată cu decimarea cu intenție a DGJCRU şi DC, fiind nu numai un act clar de corupție, dar şi o lezare foarte gravă a intereselor statului român pe termen lung.
La Secretariatul General al Guvernului ești angajat fictiv deși tu muncești la partid
Baronii roșii ai PSD angajează în Secretariatul General al Guvernului oameni de teapa lor, specializați în nimic, numai buni de executarea ordinelor și spolierea banului public. Angajările fictive care l-au băgat în pușcărie pe Liviu Dragnea sunt un model de bună practică și pentru baroni roșii Neacșu și Moraru. Oamenii Partidului Social Democrat sunt angajați fictiv în cadrul instituțiilor statului deși ei muncesc pentru partid.
La nivelul SGG există notorietatea și certitudinea că, în luna august 2022, a fost adus, prin detașare, pe un post vacant, dl. consilier contractual Ioan Florin Gliga, de profesie silvicultor, de la Scoala Gimnazială Ibănești administrată de Primăria Comunei Ibănești, județul Mureș, la Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare (DGGDRPC) conduse de dl Director General Victor Moraru. Dl. detașat, cu o carieră prestigioasă de consilier județean PSD Mureș și membru în biroul de conducere al Organizației PSD Ibănești, unchi al d-nei deputat PSD Dumitrița Gliga și văr al d-lui Vasile Gliga (fost președinte al Consiliului Județean Mureș), a venit prin cererea și avizul d-lui Secretar General al Guvernului Marian Neacșu și ale d-lui director general DGGDRPC Victor Moraru.
Anterior, acest post a fost ocupat de dl Dragoș Burghelia, absolvent de drept și exponent al societății civile, președinte al Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș. Detașarea în SGG a d-lui inginer forestier Ioan Florin Gliga nu numai că nu respectă cerințele fișei postului, activitatea serviciului (conf. art 65 din ROF-ul instituției) și calificările obligatorii aferente, dar este și o angajare fictivă. Așa cum este și o politizare evidentă a instituției.
În primul rând, SGG nu are vreun fond forestier în exploatare pentru a putea fructifica calificarea specială a d-lui Gliga și nici intenția de a achiziționa așa ceva în viitor. În al doilea rând, deși este de 3 luni ,,angajat” al SGG, dl Ioan Florin Gliga nu a frecventat nici măcar o zi instituția, nu a semnat condica de prezență, nu are pontaj real, nici birou și nici atribuții. Așa cum, dacă își desfășoară serviciul pe undeva printr-o zonă forestieră nu are raport zilnic de activitate, Ordin de delegare în funcție de activitățile SGG în Mureș etc. Însă, cu toate acestea, dl Gliga a încasat continuu salariu de la SGG, deși lucrează de fapt pentru Partidul Social Democrat.
Astfel, prin această ,, detașare” ilegală, pe lânga salariile încasate necuvenit de conivență cu șefii săi politici, dl. Ioan Florin Gliga reușește să își construiască și un CV prestigios, dar fals, care îl va ajuta în următoarele candidaturi politice. Asta în ciuda legii, în timp ce alți funcționari cu concurs, legitimi de a fi în SGG, sunt persecutați sau programați să fie dați afară din instituție, cum este și cazul lui Ștefan Jicol.
Va urma!
