un editorial de Ștefan Vlaston
FRG (Fondul de rezervă al guvernului) este destinat, prin legislaţie, situaţiilor excepţionale precum calamităţi naturale, război, pandemii. Şi CCR a stabilit acelaşi lucru în Decizia din 24 mai 2012:
„fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului trebuie să constituie o rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanţă şi numai în condiţiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanţare ale unui obiectiv/acţiune”. „Inexistenţa unei situaţii care să se circumscrie stării de urgenţă care să fi stat la baza alocării sumelor din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului constituie premisa unei eventuale deturnării a scopului pentru care aceste sume au fost alocate, prin posibila direcţionare a lor spre alte destinaţii”.
Lucrurile sunt cât se poate de clare, lămurite de CCR.
Ce a făcut premierul Ciolacu?
A anulat legea bugetului de stat şi a repartizat fondurilor provenind din veniturile statului prin FRG, ignorând legea bugetului de stat pe 2023. Şi nu este vorba de sume mici, ci de circa 26 de miliarde de lei, în ultimele 4 luni. Doar la ultima şedinţă de guvern ministrul Finanţelor, Marcel Boloș, a „adus” 13,6 miliarde lei, ca şi cum i-ar fi adus de acasă de la dânsul. Aceşti bani au fost împărţiţi de Marcel Ciolacu cum au vrut „muşchii” lui, prin FRG. Deşi ei trebuiau să ajungă la ordonatorii de credite conform legii bugetului de stat.
Legea bugetului de stat, ca orice lege în ţara asta, trebuie respectată de toată lumea, mai ales de guvern şi de premier. Situaţiile speciale care apar, adaptarea la noi situaţii financiar-bugetare, pot şi trebuie rezolvate prin rectificări bugetare, aşa spune legea. Care rectificări, ca şi legea bugetului de stat, sunt analizate, dezbătute şi aprobate în parlamentul României, organul suprem legislativ într-o democraţie. Pot fi analizate apoi de Curtea de Conturi, de alte instituţii care verifică respectarea legilor în România.
Premierul Ciolacu a decis să-şi impună „vrerea ce a voit”, să ignore parlamentul, şi să decidă împărţirea banilor de unul singur. Iar de la înălţimea funcţiei să dea un exemplu extrem de periculos celorlalţi decidenţi din instituţiile statului. Premierul Ciolacu s-a comportat şi se comportă ca un dictator, care nu înţelege sau nu îi pasă de statul de drept, România. Ceilalti sefi de instituții îi vor urma exemplul.
Situaţia deficitului bugetar nu poate fi o scuză pentru acest comportament. Orice situaţii, oricât de dificile, trebuie rezolvate cu respectarea legislaţiei, a principiilor statului de drept. Cine poate controla dacă premierul Ciolacu a făcut ce trebuie cu 26 de miliarde de lei din bugetul ţării, repartizaţi prin FRG? Nimeni!
Premierul Ciolacu nu dă doi bani pe legile ţării
Un exemplu, legile Educaţiei. L-a păcălit pe preşedintele Iohannis cu trecerea prin parlament a legilor Educaţiei, ca să-l desemneze premier, şi acum a început să proroge termenele de aplicare prevăzute de aceste legi.
După cum recunoaşte şi ministrul Educaţiei, Ligia Deca, nici gând să aloce Educației, prin bugetul de anul viitor, 15% din bugetul general consolidat, așa cum spune legea. Fără aceşti bani nu se pot pune în operă prevederi importante ale legilor Educaţiei.
Mai mult, premierul Ciolacu prorogă termenele de transformare a Inspectoratelor Judeţene în Direcţii ale Învăţământului Preuniversitar şi extinderea ARACIP la nivel judeţean. Nu că ar fi măsuri bune, dar odată prinse într-o lege ele trebuie respectate, nu prorogate.
Se pune întrebarea dacă legile Educaţiei vor fi vreodată aplicate cu Ciolacu-PSD la putere, sau au fost doar un troc, imediat încălcat, între Iohannis şi Ciolacu.
Ciolacu a dat o OUG prin care îi iartă pe cei care au furat din bugetul de stat
Reiau dintr-un articol anterior situaţia generată de OUG „privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice”.
Deşi în nota de fundamentare se spune negru pe alb:
„există o categorie de drepturi salariale pentru personalul din autoritățile/instituțiile publice care au fost stabilite prin acte administrative emise de ordonatorii de credite, fără a exista un cadru legal stabilit în mod expres prin acte normative la nivel de lege sau ordonanță de urgență”, guvernul a ignorat ilegalităţile echivalente cu furturi din bugetul de stat şi a decis doar să nu se mai repete. Nu am văzut o situaţie din care să rezulte la ce ordonatori de credite face referire, ce sume au fost preluate ilegal de la bugetul de stat, şi cine sunt persoanele vinovate care să şi suporte rigorile legilor. Nimic din toate acestea. Premierul Ciolacu a închis ochii, fiind vorba de persoane importante din clientela politică.
Ce face DNA în faţa acestor abuzuri în serviciu ale premierului Ciolacu?
Încă odată. Premierul Ciolacu este o persoană importantă în ierarhia statului român, care trebuie să fie un exmplu pentru ceilalţi decidenţi din instituţiile statului. Dacă el îşi permite astfel de abuzuri în serviciu, extrem de grave, ce pretenţii poţi avea de la şefi cu funcţii mai mărunte?
Este o speţă care ţine de atribuţiile DNA. Este de aşteptat o autosesizare din oficiu a DNA, care anchetează persoane aflate în funcţii înalte din statul român.
DNA face un dosar de cercetare a abuzurilor în serviciu prin încălcarea gravă a atribuţiilor de către Marcel Ciolacu, urmând ca judecătorii să decidă dacă premierul a greşit sau nu în deciziile sale.
Aşa se întâmplă într-un stat de drept. Am speranţa că trăiesc într-o democraţie autentică, nu într-o dictatură din lumea a treia.
