În data de 19 iulie 2001, în baza Legii 1/2000, subsemnatul Dragota Ioan, am constituit Composesoratul Merișor, cu sediul în Banița nr. 206, adresa mea de domiciliu, și am ocupat poziția de președinte al consiliului de administrație. Ca membru fondator dețin 27 ha, din care 8,9 ha pășune și 19 ha păsune. Inițial, Composesoratul Merișor cuprindea o suprafață de 292,74 hectare, proprietatea comună a 41 de membri.
În prezent, conform Statutului din 2023, Composesoratul deține 909,62 ha din care 531 ha padure și 378 ha pășune.
După aproximativ 3 ani de funcționare, în 23 noiembrie 2003, s-a numit un nou consiliu de administrație, iar președintele acesteia a fost desemnat Burlec Martin Ionel, funcție pe care o deține până în prezent. Cu toate că în fapt structura Composesoratului s-a schimbat în anul 2003, modificările au fost înregistrate la Judecătoria Petroșani doar în anul 2005, prin sentința civilă 34/A/2005.
Totodată, din dată de 2003 și pană în 2021, Marc Ioan a îndeplinit funcția de membru în consiliul de administrație, iar din 2021 îndeplinește funcția de vicepreședinte al Consiliului de administrație. Mandatul administratorilor este conform Statutului pentru 3 ani, așadar aceștia au însumat până în 2022 șase mandate. Menționez că realegerea acestora, nu s-a adus în discuție și nici nu s-a supus la vot. Voturile conform art. 5 din Statut, se exprimă doar în scris, prin semnătură. Totodată, din 2000 Burlec Martin Ionel a deținut funcția de primar al comunei Banița, timp de mai multe mandate, până în anul 2020 iar Marcu Ioan de viceprimar sau consilier, până la aceeași dată.
Din anul 2003 și până în prezent, informațiile mele cu privire la situația composesoratului au fost limitate. Toate informările s-au rezumat la convocări sporadice de acordare de sume provenind de la APIA, sau alte subvenții, de fiecare dată, prin telefon. Menționez că nu s-au efectuat convocări comunicate în scris și nu s-a comunicat în prealabil ordinea de zi. Locul desfășurării acestor Adunări se realiza în sediul Primăriei. În cadrul ședințelor, Burlec Martin Ionel, lua cuvântul și descria efectuarea unor activități, generale legate de administrare, dar nu nu prezenta documente justificative. De fiecare dată mi s-a solicitat, și mie și soției mele, să semnăm un tabel de primire bani APIA aferente subvenții pășune.
În perioada 2005 până în prezent au intrat în patrimoniul composesoratului mai multe sume de bani, via subvenții APIA și subvenții de la Ministerului Mediului aferente fondului forestier din Parcul Național Grădiștea Muncelului, care s-au atribuit în ultimii ani, dar fără să fiu informat despre sume. Totodată, de la alți membrii composesori am fost informat că au existat tăieri masive de arbori în perioada 2014-2017, fără însă să fie aduse în discuție sau aprobate prin Consiliul de Administrație, așa cum este stipulate în art.2 din Statut și fără că sumele rezultate din aceste tăieri să fie distribuite către coproprietari.
Gestiune frauduloasă și delapidare – Subventii folosite în interes propriu; cheltuieli disproporționate
Subsemnatul Dragotă Ioan am luat la cunoștință despre cuantumul sumelor care s-au recepționat de la APIA pentru pășune precum și pentru fondul forestier aflat în Parcul Grădiștea Muncelului via portalelor de informație publică, incidental și imprecis, fără însă a fi fost informat de către făptuitori. Spre exemplu În conformitate cu Decizia APIA DEVA nr. 9710879/25.01.2019, s-a dispus plata sumei de 219.240,8 lei către Asociația Composesoratului Merișor, la 120,64 ha, aferent campaniei 2018. Această plata corespunde sumei de 1817 lei pe ha. Totodată, conform deciziei nr.1776041/09.12.2014 s-a dispus plata a 984,77 lei/ha, conform deciziei nr. 19270411/17.11.2016, 1023,77 lei/ha iar conform deciziei 8997512/18.10.2017 s-a dispus plata a 1495,64 lei/ha către composesoratul Merișor. În schimb, subsemnatul și ceilalți coproprietari am recepționat sume care se ridică la aproximativ 250 lei pe hectar, în fiecare an însă diferit.
Menționez că aceste „distribuiri” se făceau sub formă de tabel, prin semnătură, fără a se preciza suma. Subsemnatul am solicitat în ședințe, atât precizarea sumelor APIA acordate pe hectar, a cuantumului exact al cheltuielilor, cât și virarea oricăror sume, spre evidență, către conturile mele bancare în nenumărate rânduri, verbal și scris spre exemplu în 2015 și în 2019, însă făptuitorii nu au dat curs acestor solicitări.
Cunoscând din propria experiență, din calitate de președinte al composesoratului despre categoriile de cheltuieli și cuantumul implicat în operațiunile de întreținere, administrare și conservare fond forestier și pășuni, sumele distribuite sunt disproporționate. Astfel aceste categorii de cheltuieli, obligatoriu a fi incluse în bugetul de venituri și cheltuieli, conform art. 8 din Statutul Asociației, sunt: -cheltuieli de administrație de baza a pădurilor, de transport, de îndeplinire de formalități, remunerațiile administratorilor nu mai mult de 10% din venitul net, amenajamente silvice, investiții. La acestea se adaugă cheltuieli legate de întreținerea pășunilor. Deși prin Statutul Asociației este obligatorie atât prevederea unui buget de venituri și cheltuieli pentru anul în curs, și o dare de seama, menționez că acest lucru nu s-a făcut.
La ședințele la care am participat nu au fost puse la dispoziție niciun document, buget, raport cenzori, contracte de servicii, sau alte justificări cu privire la cheltuieli. Această situație incertă, m-a determinat să solicit documentele contabile spre studiu, succesiv la ședințe, cât și în scris,11 care au rămas fără rezultat. În toată această perioada de 18 ani, sumele pe care le-am primit corespunzătoare cotelor părți au fost infim mai mici decât s-ar fi cuvenit în mod rezonabil, aferent cotei părți deținute.
Această bănuiala mi-a fost confirmată recent, în luna noiembrie 2023 prin căutarea întâmplătoare a datelor comunicate pe portalul Ministerului de finante, pentru Asociația Composesorala, având CUI 13704962. Conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe aferente anilor 2018-2022, cheltuielile efectuate sunt în medie de 74,96% din veniturile înregistrate, variind astfel de la 54% până la aproximativ 89%.
Aceste venituri fără scop patrimonial pot include doar subvențiile, iar ponderea cea mai mare o au fondurile pentru pășuni APIA. Având în vedere că singurele cheltuieli eligibile deductibile sunt cele menționate anterior, iar în cazul pășunilor alpine sunt cele legate curățare a pășunilor, care implică doar tăiere lăstari, cu aprobarea și supravegherea specializată, aceste cheltuieli publicate, la o simplă analiză, sunt exagerate. În această privința, am fost informat de către alți membri composesori, spre exemplu Dragotă Ioan Niță, Hulpaci Aurel, care au participat la activitatea de curățare a propriilor pășuni, că curațările de pășuni s-au efectuat doar de către composesori. Cu această ocazie au semnat un tabel cu prezența su cu luarea măsurilor de protecție, dar aceștia nu au primit nici o sumă de bani în contul efectuării activităților de curățare. În aceste condiții, este cel puțin problematică natură cheltuielilor.
Solicităm efectuarea cercetărilor documentelor contabile și contractuale care stau la baza acestor înregistrări, în perioada pentru care s-au realizat venituri din tăieri și în care s-au primit subvenții, pentru a se cerceta dacă și în ce mod au fost operate vânzările de masă lemnoasă și modalitatea în care s-au efectuat distribuirile veniturilor către coproprietari. În orice caz, orice cheltuieli, angajate, conform Statutului, pentru asigurarea competiției și transparenței, trebuia să se facă printr-o procedura de licitație, conform art. 9 din Statut.
Tăiere ilegală și nedistribuire sume rezultate
În ceea ce privește pădurile, o suprafață de 264,2 ha se regăsește în Parcul Național Grădiștea Muncelului. 13 La punctul 2.1.2 din Planul de Management al Parcului publicat, administrarea se face în baza amenajamentelor silvice. Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina s-a constituit în anul 2003, în baza Hotărârii nr 13.
În continuare se specifică faptul că în Contractul de Administrare nr. 740/22.05.04, încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Parcul Național Grădiștea Mucelului- Cioclovina a fost atribuit spre administrare Regiei Naționale a Pădurilor- Romsilva (RNP), Direcţia Silvică Deva. Pădurile din cadrul acestui parc sunt încadrate din punct de vedere amenajistic în principal în grupa I funcţională (cu rol de prioritar de protecţie) şi în mai mică măsură în grupa a II-a funcţională (cu rol de producție și protecție), restul fiind terenuri cu altă destinaţie decât cultură silvică. Unele păduri sunt excluse de la tăieri, iar pe anumite suprafeţe se efectuează numai tăieri de conservare.
Din acest punct de vedere, este clar că fondul forestier din cadrul Composesoratului nu poate fi exploatat decât dacă se încadrează în grupa II funcțională, și au loc doar tăieri de conservare.
Totodată, conform Statutului – art 2, care se regăsesc și în dispozițiile art. 641 Cod civil, orice acte care guvernează deciziile cu efect juridic, precum și cele care afectează veniturile sau cota de proprietate se iau cu votul unanim. Fără a observa limitările legale și contractuale de mai sus, subsemnatul am cunoștință că
numitul Burlec Martin Ionel împreună cu Marc Ioan, care are o funcție în cadrul Ocolului Silvic, au inițiat, fără acordul Coproprietarilor, tăieri masive, succesiv, din 2013, în mai mulți ani astfel:
În zona Virtoape – s-au tăiat 1700 mc tăiat – tăiat de și vândut către Răduca din Cimpa (în 2015).
În cracele Jigorului – s-au tăiat 2000 mc – tăiat de și vândut către Răduca din Cimpa preț negociat de Marc Ioan de 50 ron/mc (2013-2014).
În zona Pădurea Cerbului până sub Crăcanu Șureanu, astfel: fag- Parcelă 328 mc, o parcelă de 209 mc, o parcelă de 535 mc. – tăiat de și vândut către Crăciunescu Petre din Petroșani sub prețul de 150-200 ron/mc (2014-2015).
În zona Prislop – Streiuț până Subpiatră aproape de Stâna de Sub Piatră – 1760 mc – tăiat de și vândut către Crăciunescu Petre din Petroșani (2014-2015).
Pădure Perete Jigoru spre Vârtoape: 1000 mcm categoria 1 și a fost vândut cu preț 150/200 lei/mc- tăiată de Răduca din Cimpa (2016). Dusanu – 1000 mc brad și 2000 mc fag cal.1 superioară.
Lemnul rezultat a fost vândut, nu am fost înștiințați despre aceasta și nu ni s-au atribuit foloasele rezultate. Aceste tăieri pot fi observate prin efectuarea de expertize la fața locului. În cazul în care din cercetări, deplasări la față locului, va rezultă că există indicii cu privire la tăieriea ilegală de arbori, solicităm extinderea urmăririi și cu privire la această infracțiune.
Fals și uz de fals
În dată de 6 noiembrie 2023, subsemnatul, Dragotă Ioan, m-am deplasat la Judecătoria Petroșani, pentru a obține o copie de pe actele care stau la baza constituirii Composesoratului Merișor și pentru a mă informa asupra altor modificări. Cu această ocazie, am depistat în documentele aflate la arhivele instanței, că există modificări succesive cu privire la statutul Composesoratului, în anul 2005, 2021 și
respectiv 2022.
Neavând cunoștință despre acestea, în aceeași zi am solicitat copii de pe dosarele menționate, care mi-au fost puse la dispoziție în zilele următoare. Studiind documentele depuse la dosarele nr. 6442/278/2021 și dosarul nr. 5793/278/2023, am observat neregularități în ceea ce privește: convocatoarele depuse, hotărârile Adunării Generale ale Composesoratului, procesele verbale depuse și procedura de citare, prin
faptul că prin acestea s-a prezentat în scris o situație care nu a corespuns cu realitatea, așa cum vom detalia în cele ce urmează. În principal, s-au operat modificări materiale în ceea ce privește Statutul, modalitatea de vot, componentă membrilor composesori.
Totodată, am observat că sediul Composesoratului care inițial era stabilit la mine acasă, nu a fost schimbat decât în anul 2022, la 19 ani după ce am fost eliberat din consiliu.
Toate aceste documente au fost depuse conform cu originalul, și folosite în față Instanței de judecată, precum și a altor organisme cu scopul de a produce efecte juridice.
În ceea ce privește dosarul nr.6442/278/2021
La fila 1 din dosar 6442/278/2021 se susține că ” în dată de 17.04.2021 a avut loc adunarea generală a Asociației Composesoratului Merișor în cadrul căruia s-au luat hotărâri în ce privește nouă componentă a consiliului de administrație, a comisiei de cenzori, validarea suprafețelor din CF1 Merișor, conform Hotărârii nr.194/2008 emisă de Instituția prefectului județului Hunedoara, precum și înscrierea noilor membri ai composesoratului.” S-a depus drept suport, printre altele.: Hotărârea 3/2021, Hotărârea
4/2021, Hotărârea 5/2021, copie de pe ordine de zi, convocatorul pentru ședința, tabelul
cu prezența.
Hotărârile, 3, 4, 5/2021 sunt semnate de către Burlec Marin Ionel și nu sunt datate. În cuprinsul acestor hotărâri se face referire la Adunarea generală din dată de 17.04.2021 și adunarea extraordinară din dată de 10.07.2021 ale membrilor composesori. Prin Hotărârea Adunării Generale nr 3/2021, nedatata și semnată de Burlec Martic Ionel (filă 2 din dosar 6442/278/2021) se face referire la Adunarea din 17.04.2021 și hotărăște:
„Art. 1 se aprobă consiliul de administrație în următoarea componentă – Burlec Martin Ionel-președinte, Marc Ioan-vicepreședinte, Miclaus Ioan membru și Danci Vasile-membru. membru, Ungur Ioan – Art. 2 se aprobă comisia de cenzori formată din Marc Ghiorghe și Craciunesc Viorel Florin”.
Prin Hotărârea Adunării generale nr.4/2021, semnată exclusiv de către Burlec Martin Ionel și nedatata (filă 3 din dosar), că urmare a Adunării generale din dată de 17.04.2021 a membrilor asociației și a adunării extraordinare din dată de 10.07.2021, și Hotărârii 194/2008 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, de validare a suprafeței de 188, 6 ha din care 151,21 ha terenuri cu destinație forestieră și 37,43 ha terenuri cu destinație agricolă, s-a hotărât:
„Art. 1 se aprobă comisia de validare pentru suprafețele restituite în integrum (diferența din hotărârea comisiei județene) formată din Marc Ioan-președinte, Ungur Ioan- secretar și Danci Vasile-membru. Art. 2 Comisia va valida suprafețele în urmă verificării la comisia locală de fond funciar a Comunei Banița a suprafețelor retrocedate din CF NR.1 Merișor și a actelor doveditoare de urmaș și le va aprobă în Adunarea Generală a membrilor Asociației. Art.3 Prezența Hotărâre se va depune la Judecătorie pentru completare la statut”.
Prin Hotărârea nr.5/2021 nedatata, semnată de Burlec Martin Ionel (filă 4 din dosar 6442/278/2021), s-a decis: „,că urmare a Adunării generale din dată de 17.04.2021 și Hotărârii 194/2008 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, de validare a suprafeței de 188, 6 ha din care 151,21 ha terenuri cu destinație forestieră și 37,43 ha terenuri cu destinație agricolă”. S-a hotărât la art 1 aprobarea validării suprafețelor CF nr.1 Merișor.
Procesul verbal al adunării generale din dată de 17.04.2021
La filă 5 din dosar 6442/278/2021 s-a atașat Procesul verbal al adunării generale din dată de 17.04.2021, care stă la baza emiterii Hotărârilor 3, 4 și 5 menționate, având că ordine de zi;
- Aprobarea raportului cenzorilor și descărcarea de gestiune;
- Aprobarea plății subvențiilor către membrii;
- Aprobarea Centralizatorului Anexă nr.3 la Ordinul 619/2015;
- Aprobarea folosirii subvențiilor APIA și împuternicirea Președintelui pentru APIA;
Validarea și primirea de noi membrii care dețin acte de proprietate în CF nr.1 Merișor. Având în vedere starea de alertă pe teritoriul țării precum și respectarea normelor Covid-19 la nivelul Jud. Hunedoara s-a hotărât analizarea …cumentatiilor economice și a măsurilor organizatorice ale Asociației conform prevederilor pe timp de pandemie.
Dl. președinte pune la dispoziție dosarele cu actele asociației pentru a fi studiate de către membrii composesori. S-a pus la dispoziție studierea dării de seama a Consiliului de administrație precum
și raportul cenzorilor.
S-au prezentat situațiile nr.1 și 2 pentru plata subvențiilor pe pășune precum și compensațiile pentru pădure aferente anului 2018.S-a analizat posibilitatea incarcarii pasunii cu animale pentru a se putea depune declarația pentru suprafață la APIA. În acest sens se completează și se însușește anexa nr.3 APIA.
Subvențiile APIA se vor folosi pentru curățirea și întreținerea parcelelor pășune precum și a altor lucrări necesare în decursul anului. Împuternicește Președintele în vederea depunerii la APIA a actelor necesare pentru …de suprafață.
S-a analizat cererile și actele depuse pentru atribuirea de suprafețe de pădure și pășune din CF 1 Merișor unor persoane care nu au depus spre validare la Comisia Locală și județeană în vederea validării. Aceste persoane vor primi suprafețe din diferența de constituire în integrum a averii composesorale. În acest sens s-a constituit o comisie de analiză și verificare a actelor doveditoare pentru CF1 Merișor. În urmă propunerii Comisiei formată din Marc Ioan președinte, Ungur Ionel secretar, și Danci Vasile-Membru.
S-a hotărât validarea și primirea următorilor membrii: SAS ION, SAIDAC ION, MICLAUS MARIA, NISTOR PETRU CRISTIAN, RUS ILEANA ELEONORA, MANESC DORINA, SAN IOAN, NICOLAE SIMION, CRACIUNESC VIOREL FLORIN, BROTEI PETRU ION, LELIUGA IOAN, MUNTEAN PETRU, ALBU PATRU, CFF PV NR.1, AL COMISIEI.
Urmând ca și Comisia să verifice și să confrunte situația actelor doveditoare precum și numărul curent al proprietățîi la Comisia locală de fond funciar a Comunei Banița :
În urmă propunerii comisiei formată din Marc Ioan președinte, Ungur Ionel secretar și Danci Vasile membru s-a hotărât validarea și primirea următorilor membrii: SAS ION, SAIDAC ION, MICLAUS MARIA…”
Mai departe, în același proces verbal,la filă 6, s-a consemnat la Diverse: „,având în vedere starea de alertă datorită Covid 19, membrii asociației au propus validarea cu încă un mandat a(1) Consiliului (de) administrație. Membrii prezidiului format din Burlec Ionel, Marc Ioan și Ungur Ionel au propus că dl Saturn Scott Izidor dacă nu se întoarce în țară în termen de 60 de zile să fie înlocuit cu alt membru.
Datorită stării de fapt s-a hotărât că votul să fle exprimat prin semnătură dată de membrii Asociației, prezentului (?) proces verbal în urmă numărării voturilor s-a constatat un număr de 53 de voturi pentru și 4 voturi împotriva.”
Semnat de către Burlec M Ionel, Marc Ioan și Ungur Ionel. Pe verso la filă 6,există un tabel cu membrii care au votat pentru, iar la la poziția 18 în dreptul Dragotă Ioan, apare semnătură mea, Dragotă Angela Voichița, în locul lui Dragotă Ioan. Rezultă așadar, din ceea ce au susținut făptuitorii în documentele prezentate, că subsemnata, în deplină cunoștință de cauza aș fi acceptat și aș fi votat pentru operarea modificărilor referitoare la Actele constitutive, precum și pentru restul punctelor menționate. Aceste susțineri și consemnări nu sunt conforme cu realitatea.
Subsemnata Dragotă Angela Voichița în calitate de mandatar al soțului m-am deplasat în data de 17.04.2021 la sediul Primăriei, și nu la vreun punct de lucru menționat, pentru a ridică bani primiți de la APIA.
În ceea ce privește convocarea, în mod nereal s-a indicat în față instanței că ar fi fost redactat în prealabil la o dată anterioară și că ar fi fost afișat la sediu. Menționez că am fost convocată telefonic pentru a primi banii de la APIA. Nu am primit niciun convocator în scris și nici ordinea de zi, așa cum apare menționat la fila 5 din dosar, nu mi-a fost comunicată, în niciun moment. Menționez că sediul Composesoratului la acea dată, și până în 2022, a fost la Banița, respectiv domiciliul la care este înregistrat Dragotă Ioan. Deci nu este vorba nici despre o afișare la sediu a acestui convocator și a ordinii de zi.
În ceea ce privește informațiile prezentate în procesul verbal antementionat la punctele 1- 6 și diverse din ordinea de zi, nu mi-a fost adusă la cunoștință, în niciun moment din timpul adunării, și nici înainte. Este prima dată când citesc despre așa ceva. Singurul lucru care s-a întâmplat la acea dată a fost predarea unei sume de bani cota APIA și semnarea mea de ridicare a acestor bani. Făptuitor-ul/îi, au prezentat aceste documente în față instanțelor Judecătorești, că și cum aceste puncte ar fi fost aduse în discuție în public în
cadrul Adunării Generale și, mai mult decât atât, că am fost de acord cu aceste decizii, semnând în acest sens..
Nici ceilalți membri composesori care au semnat de primire și nu cunosc nimic despre
aceste împrejurări. Mă refer la Hulpaci Aurel printre altele și Ioan (Nicu) Dragotă.
Convocatorul La filele 10-11 din dosar nr.6442/278/2021, semnat de conformitate cu originalul, este
prezentat un convocator cu membrii și moștenitorii composesori pentru dată de 17.04.2021 la „punctul de lucru din Banița nr.2”, incapand cu ora 10. Se poate observă, că nu există nicio înregistrare referitoare la punctul de lucru al Composesoratului,nu se știe unde este și nici nu este statutar. Totodată, nu există o detaliere în convocator asupra celor ce urmează a fi discutate. În continuare, filele 12 și 13, din nou semnat de conformitate, este același tabel desemnaturi, copy paște, xeroxat, însă cu titlul „Tabel cu prezența membrilor și moștenitorilor din composesorat”.
În ceea ce privește dosarul nr. 5793/278/2022
Am citit la fila 1 din dosar cererea pentru înscrierea modificărilor statutului și a sediului social al asociaților, semnată de Burlec Martin Ionel. Documentele suport depuse pentru operarea acestor modificări, menționate la filă 3 din dosar, punct 8 sunt, printre altele: 1) Proces verbal ședința a Consiliului de Administrație, din 15.06.2022, descris la filă 7 din dosar, 2) Hotărârea Consiliului de administrație din dată de 15.06.2022, filă 6 din dosar, 3) Proces verbal încheiat azi 25.06.2022; 4) Hotărârea adunării generale din dată de 25.06.2022, 5) Act adițional 1/2022 autentificat nr.40/12.07.2022, 6) Statut autentificat sub nr, 12.07.2022 a BIN Mărgineanu Grigore Adrian, 7) Convocator, filă 8 din dosar, 8) tabel membrii prezenți, 9) proces verbal înștiințare membri, 10) proces verbal ședința statutară.
În ceea ce privește Hotărârea Consiliului de administrație din dată de 15.06.2022, filă 6 din dosar, prin care se hotărăște: „în temeiul art 10.alin.3 din Statut, cosiliul de administrație hotărăște 1. Se aprobă plata cotelor părți până la dată de 30.06.2022, în suma de 250 lei/ha, 2. se aprobă draftul Statutului prezentat/analizat de comitet să fie supus aprobării Adunării Generale, 3. se aprobă ordinea de zi și dată de 25.06.2022 ora 10 pentru desfășurarea Adunării Generale… 5, se aprobă schimbarea sediului administrativ al asociației composesoratului în loc. Banița, jud Hunedoara, cât și mandatarea dlui Burlec Martin Ionel să semneze contractul.
Hotărârea CA va fi supusă validării Adunării Generale conform art.8 lit d alin 3 din STATUT. Diverse: Se
deleagă dl vicepreședinte dl. Marc Ioan la rezolvarea situației privind intabularea fondului forestier.”
După cum se poate observă, în dată de 15.06.2022, făptuitorii au declarat că intenționează prezentarea și supunere spre aprobare a Statutului, plățile de 250 lei/ha schimbarea sediului și intabularea fondului forestier.
În ceea ce privește actul adițional nr.115 prin care s-a modificat Statutul, menționăm că acesta conține șapte (7) pagini, iar printre principalele modificări amintim: în ceea ce privește modalitatea de vot: art.2 pct2 s introduce hotărârile se vor lua la prima adunare statutară cu 50+1 din membrii și voturi și la a două, cu 50+1 din numărul de voturi al celor prezenți. Se înlătura paragraful al doilea art.3 punctul 1″ Având în vedere că nu toate adunările coproprietarilor se iau hotărâri majore, se consideră că celelalte
hotărâri pot fi luate cu majoritate de voturi, cu excepția hotărârilor care afectează veniturile sau cota de proprietate a coproprietarilor”.
Acest paragraf era menit să protejeze pe coproprietari de luarea de hotărâri în ce privește veniturile acestora fără acordul lor, iar prin înlăturarea să deschide posibilitatea abuzurilor. Votul nu se mai
efectuează în scris, ci prin ridicarea mâinii, dar nu se prevede consemnarea acestuia în scris, pentru evidență și consemnarea abtinerilor sau voturilor împotriva, necesar conform legii pentru cazul în care se dorește atacarea oricărei hotărâri. Se da o nouă împărțire a nr.de voturi în funcție de suprafață, deci 0.1 ha corespunde cu un vot.
Așadar, membrii cu suprafețele cele mai mari, printre care Burlec cu 21 ha și persoanele afiliate, vor avea cele mai multe voturi și prin urmare vor controla luarea deciziilor. În ceea ce privește art.8 litera a) s-a prelungit mandatul membrilor administrator de la 3 ani la 5 ani. Totodată, la art 8 lit e) s-a tăiat „fixarea remunerațiilor fiecărui administrator care în total nu pot fi mai mari de 10% din venitul net realizat ” și s-a înlocuit cu „fixarea remunerațiilor membrilor Consiliului de Administrație, care poate fi reprezentată în sume de bani, sau masă lemnoasă, dar nu mai mult de 10 % din contravaloarea cotelor părți
rezultate din valorificarea masei lemnoase și a altor venituri colatorale”.
Prin această modificare rezultă intenția de majorare a veniturilor administratorilor care nu se vor mai
raporta la veniturile nete, luând în calcul și cheltuielile, ci totalitatea acestora. Totodată, se remarcă conflictele de interese cu composesoratul prin aprobarea unei plăti în lemn, la un preț nestabilit, sau probabil stabilit tot de către administrator, preferențial, care pot lua orice fel de decizii, din nou subiect de abuzuri și în detrimental composesorilor. Aceștia vor beneficia de material lemnos nelimitat, socotit a fi 10% din contravaloarea cotelor part rezultate din valorificarea masei lemnoase, care nici nu poate fi cuantificat la dată atribuirii, fiind 10% dintr-o activitate ulterioară, respectiv din vânzarea să.
O altă schimbare notabilă prevăzută de făptuitori este precizarea că în consiliul de administrație să nu fie rude de gradul I versus de varianta anteriara „rude”. Intenția acestora este clară de a exercită un control deplin al consiliului prin angajarea de rude și de a-și maximiza profiturile familiale. Procesul verbal din 25.06.2022, având “ordinea de zi: 1- aprobarea prezidiului și a secretariatului tehnic pentru desfășurarea lucrărilor: 2-completarae și actualizarea registrului membrilor; 3. validarea suprafețelor noilor membri; 4-aprobarea folosirii subvențiilor de către asociație; 5. Aprobarea plățîi compensațiilor banessti în funcție de cotele părți; 6.Aprobarea dării de seama; 7.Aprobarea situațiilor financiar-contabile pe 2021;
Aprobarea raportului cenzorilor;
Aprobarea modificării statutului; 10.Diverse.
S-a votat și aprobat prezidiul format din Burlec M Ionel, Marc Ioan, Miclaus Ioan și Cândea Ioan și Crăciunescu Florin. S-a luat în discuție actualizarea și completarea registrului membrilor și s-a hotărât
includerea următorilor membri Isfan Lucreția, Rusu Ioan, San Ioan, Rus Ileana Leonora, Negară Dan Vasile, Rus Florin Daniel, Vulc ion, Vulc Mirela Mariana, Petrol Mărioara, Corbei Vasile, Hulpaci Aurel, Vitan Liviu. Restul cererilor depuse rămân spre analiză. S-a hotărât validarea noilor membri. S-a votat cu 41 de voturi pentru. Se trece la punctul 4 al ordinii de zi, aprobarea folosirii subvențiilor.
S-a hotărât folosirea subvențiilor pentri: curățarea pășunilor din (ilizibil) Comarnic și Vârtoape Ia cuvântul Dragotă Ioan să se ia în considerare strungile de sub piatră, …Vârtoape, Perete, trebuie scos topograf, băgate în composesorat. S-a hotărât aprobarea plăților către membri a drepturilor bănești după cotele părți.S-a luat în discuție și s-a votat cu unanimitate de voturi punctul 6, 7 și 8 al Ordinii de zi privind situațiile financiar contabile….Se trece la punctul 9. Ia cuvântul Cândea Ioan și da citire la draftul de statut
al Asociației, nu sunt obiecțiuni la statut.
DI Burlec Ionel ia cuvântul și spune că pentru o mai bună funcționare a Composesoratului era necesar modificarea vechiului statut și a sediului. Dl Dragotă Ioan spune că aprobarea lucrărilor să se facă obligatoriu cu aprobările necesare. Dl Cândea Ioan spune că aprobarea este dată prin angajamentele
APIA cu ovazia depunerii cererii cu hotărârea AG. S-a supus la vot și s-a hotărât validarea modificării statutului cekl vechi cu toate modificările cuprinse în noul statut cu un numarde 43 pentru-unanimitate de votur(…)
Propun spre aprobare cheltuielile efectuate cu lucrările executate din fondurile APIA. Propun spre aprobare cheltuielile angajate de Consiliul de adminisstrare pe anul 2021. (…)Fiecare din cele 9 puncte au fost supuse la vot și au fost aprobate cu unanimitate de voturi.” Semnat de Consiliul de administrație: Burlec M Ionel, Marc Ioan, Miclaus Ioan Ungur Ioan, Danci Vasile.
Subsemnatul Dragotă Ioan am fost informat în de 25.06.2023 de vecină mea Ileana Dragotă (urmașa lui Dragotă Ioan de la Banița) că se dau banii de la APIA și să mă duc să îi ridic. M-am deplasat împreună cu Dragotă Ioan (Niță). Nu am fost informat înainte că va avea loc o ședința, nu mi s-a pus la dispoziție ordinea de zi și nici nu am știut că se vor opera modificări ale Actului constitutiv. La Banița nr 253. Odată ajuns acolo am semnat o lista la înmânarea sumei de 6700 lei corespunzătoare cotei părți. Precizez că nu știu cât și dacă și în ce măsură aceste sume provin doar din surse APIA sau din surse APIA cumulat cu subvențîi pădure.
Menționez că în cadrul ședinței am luat cuvântul și am ridicat problema cheltuielilor care trebuie supuse aprobării obligatoriu. Pe loc mi-a răspuns dnul Cândea, a fost că acestea se „aprobă prin angajamentele APIA”. Paradoxal, aceste cheltuieli au fost „supuse aprobării” și “aprobate cu unanimitate’. Menționez că subsemnatul nu am votat nici pentru aprobarea cheltuielilor, nici pentru celelalte puncte. În ceea ce privește modificarea statutului, menționez că această nu mi-a fost adusă la cunoștință înainte, și în cadrul adunării nu s-au discutat punctele supuse aprobării. Dl Cândea a citit un document, dar nu s-a înțeles sau a rezultat din acea lectură toate punctele modificate cuprinse în cele 7 pagini din Actul additional depus la instanța. Am discutat și cu alți membri prezenți, și nici aceștia nu au înțeles că au avut loc astfel de schimbări esențiale în cee ace privește voturile. .Subsemnatul nu am votat pentru modificarea statutului, nici prin ridicarea mâinii,nici prin semnare.
Nu am fost și nici nu sunt de acord cu nicio modificare efectuată în defavoarea proprietarilor, respectiv alterarea dreptului de vor prin unanimitate în ceea ce privește fondurile, cum era în formă inițială a Statutului, sau cu retribuții mărite în favoarea consiliuliui de administrație (10% din venituri). Această se poate observă și din poziția exprimată în cadrul ședinței, că consider că lucrările și cheltuieli trebuie obligatoriu prezentate și supuse aprobării tuturor coproprietarilor. Cu atât mai mult nu sunt de acord și nu aș fi fost de accord cu prelungirea mandatului dlui Burlec Martin Ionel și a dnului Marc Ioan și nici nu aprobarea cheltuielilor, care după cum am susținut sunt exagerate.
Toate susținerile din actele prezentate în instanța, atât cu privire la Convocator și la modalitatea de organizare a ședinței, cât și la aprobarea de către mine a schimbărilor efectuate în statut nu reflectă realitatea.
Întrunirea elementelor constitutive ale Infracțiunilor de gestiune frauduloasă și delapidare în formă continuată
Considerăm că sunt întrunite elementele constitutive atât ale infracțiunii de gestiune frauduloasă în formă continuată prevăzută de art 242 alin 316, cât și de delapidare, prevăzută de art 29517 Cod penal.
În ceea ce privește infracțiunea de gestiunea frauduloasă în formă agravată – art 242.alin3 Cod penal
Subiectul activ. Făptuitorii au deținut și dețîn calitatea de administrator, președinte și vicepreședinte, în consiliul de administrație al Composesoratului Merișor.
În această calitate au fost investiți cu atribuții de administrare și conservare, în condițiile Statutului și a dispozițiilor legale. Ei au fost împuterniciți să reprezinte interesele coproprietarilor, să exercite toate acțiunile menite să apere interesele comune, să efectueze investiții și să acționeze cu diligență în stabilirea bugetului de venituri și cheltuieli la început de an, conform art.8 din Statut. Pentru aceste activități, s-a stabilit și o remunerație de 10% din veniturile nete.
Art. 242. –
(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grijă administrării sau conservării acelor bunuri se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta prevăzută în alin. (1) a fost savârşita de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) savârşite în scopul de a dobândi un folos patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Acțiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
17 Art. 295
Delapidarea
(1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar public, în interesul său ori pentru altul, de bani,
valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupă o funcţie public(2) Tentativă se pedepseşte.
Elementul material constă în acțiunile sau inacțiunile prin care s-a produs pagubă, realizată de către administrator /gestionar cu depășirea atribuțiilor sau contrar acestor atribuții. Așa cum am arătat anterior, făptuitorii, au efectuat operațiuni de tăiere material lemnos (acțiuni de dispoziție) fără aprobarea coproprietarilor mandatorie conf art.2 din Statut, au valorificat acest material lemnos, fără organizarea vreunei licitații, conf art .9 Statut.
Produsele rezultate din aceste acțiuni au fost însușite de făptuitori în interes propriu. Prin aceste acțiuni mi-au creat o pagubă în primul rând prin diminuarea valorii pădurii, respectiv denaturarea pădurii proprietate comună (au tăiat la ras), cât și prin lipsirea noastră de foloasele rezultate din vânzare.
În plus, în ceea ce privește subvențiile, făptuitorii au maximizat scriptic cheltuielile efectuate, în detrimentul coproprietarilor, fără a există o justificare reală a serviciilor sau vreo negociere reală a acestora. Spre exemplu, oamenii au efectuat ei înșiși curatarile, fără a fi remunerați. Așa cum am arătat anterior la punctul a.1, din evidențele de la Ministerul Finanțelor a rezultat că Composesoratul a înregistrat cheltuieli de până la 89%, de 632 481 lei fără că aceste cheltuieli să poată avea o justificare în realitate.
Solicităm efectuarea cercetărilor necesare pentru depistarea sursei cheltuielilor, seriozitatea prețului, necesitatea acestor cheltuieli și realitatea acestora. Făptuitorii au dispus de bunurile composesoratului că și cum ar fi bunurile lor proprii. Se poate observă modalitatea în care au ocolit obligațiile lor legale și contractuale prin evitarea constanța a supunerii la vot a elementelor esențiale ce țîn de alegerea consiliului de administrație, a tăierilor de arbori sau a angajării de cheltuieli. Aceste cheltuieli, așa
cum rezultă din documentele publice, se ridică la sume exorbitante.
În plus, se poate constată din modalitatea organizării ședințelor (neanunțate în prealabil, necomunicarea ordinii de zi ci doar prin anunțarea,,că se dau bani”) și fictivitaea sediului, că aceștia au urmărit pe de o parte ascunderea documentelor și evidențelor, cât controlul absolut al efectuării cheltuielilor. La solicitările mele de predare documente sau simplele cereri de informatii, aceștia s-au eschivat în oferirea de detalii, de arătare a evidențelor și documentelor necesare. În lipsa unui sediu real, până în dată de 2021, acesta figurând până la acea dată la adresa mea de domiciliu, toate aceste documente au fost
A se vedea cererea de punere la dispoziție documente contabile efectuată de subsemnatul în 4 martie 2021 20 În cadul ședințelor avute am solicitat justificarea cheltuielilor prin documente păstrate la domiciliul făptuitorilor, neexistând nicio modalitate de control real și transparent.
În continuarea rezoluției infracționale, au urmărit să păstreze structura organizatorică și atribuțiile de conducere timp de 20 de ani. Având în vedere că acest tandem s-a perpetuat și la conducerea Primăriei Bănița (primar și viceprimar), s-a creat un climat de influență și dominare din partea făptuitorilor și a oricăror interpuși, asupra composesorilor prin natură funcțiilor avute. Prin această s-a influențat exprimarea liberă de către membri composesori a oricăror îndoieli sau nereguli ivite în conducerea composesoratului.
În ceea ce privește infracțiunea de delapidare, considerăm că sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia. Subtiect activ. Astfel, făptuitorii — subiecți activi, aveau o relație de serviciu, prin faptul
că aveau o remunerație de până 10% din venituri și aveau atribuții de administrare, conform art 8 din Statut.
Prin jurisprudența și literatură de specialitate21 s-a admis că administratorul poate constitui subiectul activ al infracțiunii de delapidare. Cu privire la circumstantierea de funcționar public, art. 308 C.pen. permite că infracțiunea de delapidare să fie comisă și de alte persoane decât un funcționar public, în condițiile textului de lege, și în această situație însă fiind necesară întrunirea condiției privind calitatea de administrator sau gestionar.22 Potrivit doctrinei23, administratorul este cel care desfășoară o activitate de
conducere, realizând acte de dispoziție cu privire la situația bunurilor aparțînând subiectului pasiv – planifică, angajează, face plata către terți etc.
Noțiunea de gestionar conform Legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, potrivit art. 1 al acestei legi, este „gestionar, în înțelesul prezenței legi, este acel angajat al unei persoane juridice prevăzute la art. 176 din Codul penal care are că atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosință sau deținerea, chiar temporară, a acesteia”. Tot doctrina clarifica „Spre exemplu, vor există relații de serviciu atunci când este angajată o persoană fizică în baza unui contract de management pentru a administra o societate sau o instituție. Deși o asemenea persoană nu va avea totdeauna calitatea de salariat, se poate vorbi de existența unor relații de serviciu”.
Elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de sustragere de bani, realizată prin însușire și folosire. Astfel, din analiză a) documentelor publicate pe situl Ministerului de finanțe, din care rezultă cheltuieli în proporție de 89 % raportat la natură activităților care pot constitui cheltuieli b) nedeclararea veniturilor din tăierea de masă lemnoasă și nedistribuirea acestor sume către coproprietari, c) neacordarea plăților coproprietarilor pentru activități de curățare a pășunilor, (poate fi coroborată cu martori – Dragotă Ioan Niță ), deși acestea sunt incluse că fiind cheltuieli eligibile corroborate cu d) eschivarea în prezentarea documentelor doveditoare către coproprietari, rezultă că
făptuitorii au desfășurat activități de însușire a sumelor de bani.
În literatură de specialitate s-a subliniat că, prin nedepunerea sumelor de bani rezultate din vânzarea și prin ascunderea lor (chiar în unitatea patrimonială) – gestionarul a ascuns aceste sume din patrimoniul unităţii și, în consecinţă, le-a trecut la dispoziţia să. Cu atât mai mult, este îndeplinită condiția de sustragere prin nedeclararea cheltuielilor reale, sau manipularea lor scriptică.
Urmarea imediată. Prin acțiunea de sustragere a sumelor de bani din conturile composesoratului (prin oricare dintre modalități) a avut că urmare imediată scoaterea bunului (banii) din sfera patrimonială a composesoratului și lipsirea să de acesta.
Latura subiectivă. Sustragerea acestor sume de bani s-a făcut cu intenție directă, iat acestlucru rezultă din planificarea acoperii acțiunilor, respectiv prin a)modificarea actului constitutiv în 2022 într-o modalitate în care votul să nu poată fi controlat, b) prin refuzul accesului la documente, c) prin nepunerea la dispoziție a datelor contabile/contracte, d) prin neoferirea de date exacte și defalcate, e) evitarea supunerii la vot, f) anihilarea opoziției prin falsificarea voturilor și a operațiunii însăși de votare, i) prin neefectuarea
propriuzisa a convocarilor anticipat cu orezentarea ordinii de zi. Aceste manopere indică
un plan elaborat de escamotare a acțiunilor și încercarea de acoperire prin documente
ale sustragerii.
Întrunirea elementelor constitutive ale Infracțiunilor de fals și uz de fals
Considerăm că suntem în prezența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privata25, precum și a celor privitoare la infracțiunea de uz de fals. Această deoarece Procesele verbale și Hotărârile menționate au fost depuse la dosarele 6442/278/2021 și 5793/278/2022, urmărind-se producerea unor consecințe juridice, anume luarea în considerare de către instanța a unui mijloc de proba ce ar putea servi la pronunțarea unei hotărâri judecătorești favorabile persoanei juridice reclamante
în dosarul respectiv, cu consecințe patrimoniale.
După cum se poate observă din ansamblul materialului probator menționat, există un modus operandi urmat de făptuitori: dreptul de vot așa zis liber exprimat îl reprezintă de fapt tabele cu numele, pe care composesorii îl semnează pentru recepționarea sumelor de bani de la APIA. Aceste tabele sunt pregătite de-a lungul anilor, și se tot semnează de către coproprietari, dar nu se votează. Deci, contrar celor afirmate în cuprinsul proceselor verbal nu s-au efectuat „punere la dispoziție a documentelor spre studiu”, nu s-a pus în discuție și votat prelungirea mandatelor și nu există implicit un vot liber exprimat care să
ateste îndeplinirea condițiilor Statutare, să producă efecte juridice sis a poată fi înregistrată în față Instanțelor.
A se observă, totodată, că nu există nicio mențiune cu sumele care se distribuie, și pentru care oamenii semnează. Pe de altă parte, la cererile noastre de a vira bani în cont, conturi pe care le-am comunicat, nu s-a dat curs. Această preferință pentru lipsa de înregistrări, reprezintă un indiciu cu privire la intenția de a împiedică și evita o justificare legală și verificare a înregistrărilor contabile.
Falsul în înscrisuri sub semnătură privată
Art. 322. -(1) Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Tentativă se pedepseşte.
26 Uzul de fals Art. 323. – Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.
Valoarea probatorie. Prin documentele astfel depuse respectiv, procesul verbal al ședinței din 17.04.2021, s-a urmărit și s-a obținut inducerea în eroare a membrilor asociației precum și a Instanței de judecată – Judecătoria Petroșani. Procesul verbal a consemnat o stare de fapt neconformă cu realitatea, în sensul prevăzut de art. 321 Cod penal – atestarea la momentul întocmirii a unei /unor fapte necorespunzătoare adevărului, sub cel puțîn trei aspecte: 1) existența per se a Adunării, și prezentarea Ordinii de zi a ședinței din dată de 17.04.2021 către membrii composesori, 2) discutarea ordinii de zi, în special în ceea ce privește punctele 6, diverse-prelungirea mandatului Consiliului de administrație 3) supunerea la vot și votul propriu-zis al acestor puncte.
Elementul material al laturii obiective: îl reprezintă în acest caz acțiunea de atestare în momentul întocmirii a unei stări de fapt inexistente, false. Starea premisa a fost limitată doar la acordarea indemnizațiilor composesorilor aferente plăților APIA pentru anul 2021″. Nu s-au pus la dispoziție și spre aprobare documentele contabile, nu s-a discutat nicio clipă despre prelungirea mandatului și nu s-au analizat cererile și actele depuse pentru atribuirea de suprafețe de pădure, aprobarea cheltuielilor, componentă consiliului de administratie. În plus de toate, atât subsemnatul Dragotă Ioan cât și Dragotă Angela Voichița, nu am votat deloc, și în niciun caz „pentru” aceste puncte menționate.
Ceea ce legea ocrotește în cazul infracțiunii de fals nu este scrierea, care este irelevantă prin ea însăși, ci încrederea învederată prin scriere și act. Aceste documente au fost produse cu intenția de a fi folosite și de produce efecte juridice. Au fost înfăptuite, la inițiativa, și doar de către persoanele semnatare cel puțîn, cu nesocotirea membrilor.
Acționând în interesul lor exclusive, aceste persoane se aleg și realeg, își stabilesc retributiile28, împart profituri și câștiguri ale composesoratului, nejustificate, sau justificate fictiv cu servicii supraevaluate și inexistente. Composesorii au practic rolul de pioni irelevanți, în planurile și manoperele exercitate de către făptuitori. Obiectul material al falsului în înscrisuri sub semnătură privată, înscrisul respectiv –
procesele verbal invocate constituie obiectul material al falsului deoarece: a) emană de la
punctul 6 și diverse din Proces verbal din 17.04.2021
Conform statutului din 2022 modificat în sensul că remunerația membrilor consiliul de administrație se poate stabili la 10% din veniturile brute, nu numai în bani, ci și în masă lemnoasă, conform art 8 litera e) – filă 23 din dosar 2022, față de formă inițială când se stabilea plafonul la 10% din veniturile nete o persoană particulară, înscrisul este întocmit de/la ordinul făptuitorilor, este semnat de aceștia b) este producător de consecințe juridice – condiție îndeplinită prin modificările aduse Statutului, introducerea de noi membri c) să are putere probatorie, adică este susceptibil de a proba faptul în dovedirea căruia este invocat și d) are semnificație juridică și a fost depus în instanța că emanand de la coproprietari și reprezentând voință acestora.
Semnificația juridică a înscrisului falsificat, sau, folosirea înscrisului falsificat: legea sancționează fapta dacă după falsificarea înscrisului sub semnătură privată, autorul falsului foloseşte el insuși înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane, dar cu finalitatea de a-l folosi. Mai mult decât atât, dacă înscrisul falsificat este folosit de către autorul falsului, uzul de fals este absorbit în conținutul infracțiunii de fals în înscrisuri
sub semnătură privată și nu se va putea reține că infracțiune distinctă de uz de fals. În acest caz, făptuitor-ul/-rii au întocmit înscrisurile-procesele verbale-instrumente – pentru a crea, modifică sau a stinge un drept sau un raport juridic – respectiv componentă organelor de conducere – Consiliul de aministratie, cenzorii, precum și componentă membrilor Composesoratului, remunerațiile obținute, modalitatea de vot, introducerea de noi membri.
Aceste modificări au fost supuse spre atenția Instanțelor de judecată, care a luat act de aceste modificări și în dată de 15.09.2021, prin încheirea civilă nr. 5356/CC/2021 (filă 66 din dosar din ), a admis cererea formulată și incuvinteaza modificările aduse statulului și prin încheierea nr 3927/CC/2022 (filă 51 din dosar 5793/278/2022). Sub aspectul laturii subiective, legea prevede că fapta se pedepsește și se întrunesc elementele constitutive, doar dacă este săvârșită cu vinovăție sub formă intenției directe adică făptuitorul trebuie să işi fi dat seama de natură și urmările faptei sale și să fi dorit producerea acestora.
În cazul de față, se remarcă premeditarea, prin omisiunea intenționată a unor aspecte esențiale ce urmau să fie discutate și să afecteze organele constitutive și constituirea propriu-zisă a composesoratului (consiliul de administrație, cenzorii și componentă), și prin inducerea în eroare a instanței, prin introducerea în același instrument, pe verso ul procesului verbal al paginii cu semnături. La Întrebarea
referitoare la mobilul infracțiunii, ce au urmărit făptuitorii prin aceste acțiuni/inacțiuni, răspunsul este eliminarea oricărui obstacol cu privire la alegerea lor continuă în consiliul.
