Platforma IMGB a fost înfiinţată în 1963 şi avea o reţea de vânzări se întindea în Africa, Asia şi America de Nord. A fost preluată în 1998 de Kvaerner, un concern norvegiano-britanic, care în 2006 a vândut platforma către Doosan. La sfârșitul lunii aprilie 2021 a început demolarea Întreprinderii de Mașini Grele București (IMGB), colosul industrial care mai era numit și „mândria industriei lui Ceaușescu”. Au ras tot. Nu a mai rămas piatră pe piatră. Au tăiat tot și au vândut-o la fier vechi. A rămas în urmă doar niște grămezi de moloz.
Uzina producea utilaje și piese grele complicate, cum ar fi turbinele de aburi, inclusiv prima turbină de 700 MW pentru Centrala nucleară de la Cernavodă, sau cilindri pentru laminoarele combinatului siderurgic de la Galați, cu o greutate de 150 de tone.
Societatea IMGB, care era evaluată în 1994 la preţul de piaţă de peste 2 miliarde de euro a fost vândută cu 500.000 de dolari. Bineînțeles așa zisa privatizare nu urmărea altceva decât punerea la pământ a colosului industrial bucureștean.
S-a distrus totul. Tot ce s-a făcut acolo s-a făcut pe licenţe plătite din greu de statul român, cu dotări de excepţie. Licenţa era în primul rând pentru turbinele 500 de MW folosite la Porţile de Fier I şi II şi funcţionează şi acum. Era o licenţă franceză, care a costat extrem de mult. Toată dotarea tehnică a uzinei era făcută cu produse japoneze, mai ales strungurile de mare precizie. 12 milioane de dolari costa numai un singur strung.
România a reuşit performanţa, per ansamblu, ca în cele peste 7.500 de societăţi care au fost privatizate şi care aveau o valoare de piaţă de circa 350 de miliarde de dolari statul român să încaseze 9 milioane de dolari. Acesta este succesul mafiei de partid și de stat PSD-PNL.
