Consiliul Județean Mureș administrează anual sute de milioane de lei proveniți din taxele contribuabililor, fonduri guvernamentale și finanțări europene. În schimbul acestor resurse, cetățenii au dreptul să primească o administrație care gestionează patrimoniul public cu responsabilitate, respectă legea și oferă o imagine financiară corectă asupra modului în care sunt cheltuiți banii județului.
Realitatea identificată în documentele financiare aferente exercițiului bugetar 2024 este însă cu totul alta.
În mandatul președintelui Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc, administrația județeană a prezentat situații financiare afectate de denaturări semnificative, venituri neevidențiate, creanțe și datorii raportate eronat, investiții contabilizate greșit, plăți fără bază legală și deficiențe majore ale sistemului de control intern.
Valoarea cumulată a acestor denaturări depășește 138 de milioane de lei, iar amploarea lor descrie o administrație în care evidențele financiar-contabile nu au mai reflectat în mod fidel realitatea patrimoniului și a execuției bugetare.
Aproape 100 de milioane de lei dispăruți din evidența veniturilor
Cea mai gravă problemă privește chiar baza veniturilor Consiliului Județean.
Administrația condusă de Péter Ferenc nu a evidențiat în contul de execuție drepturile de încasat reprezentând venituri proprii rămase neîncasate din anii anteriori.
Valoarea acestora ajunge la 94.357.383 de lei.
Nu discutăm despre o eroare izolată, ci despre o diferență care modifică imaginea execuției bugetare și a creanțelor pe care județul le avea de recuperat.
O instituție care nu își reflectă corect propriile venituri nu poate pretinde că oferă o imagine fidelă asupra modului în care administrează patrimoniul public.
Alte peste 9 milioane de lei din redevențe nu au fost evidențiate
Problemele continuă cu veniturile provenite din redevențele datorate de operatorul depozitului de deșeuri nepericuloase.
Consiliul Județean nu a înregistrat în contabilitate venituri în valoare de 9.154.700 de lei.
Consecința este directă: bilanțul și rezultatul patrimonial au fost prezentate într-o formă care nu reflecta situația financiară reală.
Într-o administrație funcțională, asemenea venituri ar trebui urmărite permanent. În cazul Consiliului Județean Mureș, ele au lipsit din evidențele financiare.
Creanțe raportate de două ori
Neregulile nu se opresc aici.
Creanțele au fost supraevaluate cu 490.655 de lei, după ce redevențele miniere datorate de concesionarii exploatărilor de resurse naturale au fost înregistrate de două ori.
O astfel de eroare afectează credibilitatea situațiilor financiare și demonstrează lipsa unor verificări elementare înainte de raportarea oficială a datelor.
Aproape 400.000 de lei pe care administrația județeană nici măcar nu i-a urmărit
Consiliul Județean avea dreptul să încaseze jumătate din veniturile obținute din închirierea unor bunuri aflate în administrarea Regiei Autonome „Aeroportul Transilvania” Târgu Mureș.
Valoarea acestor venituri era de 386.967 de lei.
Administrația județeană nu doar că nu le-a încasat, dar nici nu le-a înregistrat și nu le-a urmărit.
În timp ce autoritățile invocă permanent lipsa banilor pentru investiții, sute de mii de lei care aparțineau bugetului județean au rămas nevalorificați.
Sporuri acordate peste limitele legii
La Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Călugăreni au fost acordate sporuri pentru condiții vătămătoare și condiții deosebit de periculoase peste nivelul permis de legislație.
Din bugetul județului au fost plătite 31.271 de lei fără temei legal.
Nu este vorba doar despre suma în sine.
Este vorba despre faptul că mecanismele de verificare financiară ale Consiliului Județean nu au împiedicat efectuarea unor plăți care nu respectau legea.
Investiții de peste 6,6 milioane de lei contabilizate greșit
Lucrările de reabilitare a podului de pe DJ151D și investițiile realizate la circuitul Motor Ring au fost înregistrate direct drept cheltuieli.
Valoarea totală este de 6.657.980 de lei.
Aceste investiții trebuiau evidențiate ca active, nu ca simple cheltuieli.
Consecința a fost diminuarea artificială a patrimoniului și denaturarea situațiilor financiare.
Într-o administrație care gestionează investiții publice de asemenea amploare, asemenea greșeli nu pot fi tratate ca simple neatenții contabile.
Amenzi plătite din banii contribuabililor
Consiliul Județean Mureș și Spitalul Municipal „Gheorghe Marinescu” din Târnăveni au suportat amenzi contravenționale în valoare totală de 40.000 de lei.
Mai grav este faptul că administrația nu a recuperat aceste sume de la persoanele responsabile.
În practică, nota de plată a fost suportată de bugetul public.
Astfel, contribuabilii au ajuns să plătească pentru greșelile administrației.
Cheltuieli calculate fără bază legală
Administrația județeană a calculat amortizarea unor studii de fezabilitate și servicii de proiectare aferente drumurilor și clădirilor din domeniul public.
Valoarea acestor cheltuieli a fost de 939.357 de lei.
Potrivit legislației, asemenea bunuri nu sunt amortizabile.
Rezultatul a fost majorarea artificială a cheltuielilor și denaturarea rezultatului patrimonial.
Datorii majorate artificial cu aproape 10 milioane de lei
În contabilitatea Filarmonicii de Stat Târgu Mureș și a Ansamblului Artistic Mureșul au fost reflectate eronat drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
Efectul contabil a fost supraevaluarea datoriilor cu 9.598.216 lei.
O astfel de abatere afectează direct imaginea obligațiilor financiare ale instituțiilor din subordinea Consiliului Județean.
Alte datorii au dispărut complet din contabilitate
Dacă unele datorii au fost raportate prea mari, altele nu au fost raportate deloc.
Consiliul Județean nu a înregistrat o obligație de plată de 1.687.920 de lei, reprezentând despăgubirea datorată unei persoane pentru un teren expropriat, stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Prin această omisiune, situațiile financiare prezentau obligații mai mici decât cele reale.
Peste 2,8 milioane de lei înregistrați greșit ca venituri
La Muzeul Județean Mureș, ajutorul financiar nerambursabil primit pentru proiecte a fost înregistrat în mod eronat.
Consecința a fost supraevaluarea veniturilor cu 2.814.113 lei.
În loc să reflecte corect momentul în care veniturile trebuiau recunoscute, contabilitatea instituției a prezentat o imagine artificială asupra execuției financiare.
Palatul Culturii a rămas „în lucru” și după finalizare
Una dintre cele mai surprinzătoare situații privește reabilitarea Palatului Culturii.
Deși lucrările fuseseră finalizate și recepționate în anul 2024, suma de 10.901.279 lei a rămas înregistrată ca investiție în curs.
Consecința este evidentă.
Patrimoniul public al județului a fost raportat sub valoarea reală, iar investiția nu apărea acolo unde trebuia evidențiată.
Cotizații de peste 1,2 milioane de lei fără garanții privind utilizarea fondurilor
Consiliul Județean a acordat unei asociații de drept privat 1.268.278 de lei cu titlu de cotizație.
Documentele arată însă că aceste plăți au fost efectuate fără existența unor angajamente certe privind utilizarea sumelor și fără recuperarea fondurilor rămase nefolosite.
În orice administrație preocupată de protejarea banului public, asemenea transferuri ar trebui însoțite de mecanisme clare de verificare și recuperare.
Un sistem de control intern care nu și-a îndeplinit rolul
Toate aceste probleme au un element comun.
Sistemul de control intern al Consiliului Județean Mureș nu a funcționat la nivelul necesar pentru a preveni aceste denaturări.
Au fost identificate deficiențe privind:
- gestionarea riscurilor;
- verificarea operațiunilor financiar-contabile;
- actualizarea regulamentelor interne;
- organizarea controlului managerial;
- planificarea continuității activității unor instituții din subordine.
În lipsa unor mecanisme eficiente de control, erorile s-au acumulat și au afectat imaginea financiară a întregii administrații județene.
Responsabilitatea conducerii Consiliului Județean
Toate aceste nereguli au fost constatate într-o instituție condusă de Péter Ferenc, în calitate de președinte al Consiliului Județean Mureș și ordonator principal de credite.
Președintele Consiliului Județean nu întocmește personal fiecare notă contabilă și nici nu calculează fiecare plată. În schimb, are obligația legală și administrativă de a organiza instituția, de a asigura funcționarea mecanismelor de control și de a garanta că patrimoniul județului și fondurile publice sunt administrate în condiții de legalitate și eficiență.
Când o administrație ajunge să prezinte denaturări financiare de peste 138 de milioane de lei, venituri neevidențiate, creanțe și datorii raportate eronat, investiții contabilizate greșit și plăți fără bază legală, nu mai vorbim despre incidente izolate.
Vorbim despre rezultatul modului în care a funcționat administrația Consiliului Județean Mureș.
Iar pentru felul în care această instituție a fost organizată și condusă, responsabilitatea administrativă și politică aparține conducerii sale.
