Municipiul Sibiu este prezentat de ani de zile drept unul dintre modelele administrației locale din România. Imaginea construită în jurul Primăriei Sibiu este cea a unei instituții eficiente, riguroase și orientate către dezvoltare. Dincolo de discursurile oficiale și de promovarea constantă a proiectelor de investiții, documentele financiare aferente anului 2024 conturează însă o realitate mult mai puțin confortabilă.
În administrația condusă de Astrid Fodor au fost identificate terenuri lipsă din evidențele patrimoniale, creanțe înregistrate eronat, obligații fiscale neachitate către stat, investiții contabilizate greșit, creanțe fără șanse reale de recuperare menținute artificial în contabilitate, achiziții publice realizate cu încălcarea legislației și deficiențe importante ale sistemului de control intern.
Valoarea cumulată a principalelor denaturări financiare depășește 23 de milioane de lei.
Peste 6,2 milioane de lei în terenuri care nu existau în contabilitate
Una dintre cele mai importante nereguli privește patrimoniul municipiului.
Primăria Sibiu nu a înregistrat în contabilitate terenuri dobândite prin procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în valoare de 6.260.354 lei.
Practic, municipiul devenise proprietarul acestor terenuri, însă ele nu apăreau în evidențele contabile.
Consecința este gravă: patrimoniul municipiului a fost raportat sub valoarea reală, iar situațiile financiare au prezentat o imagine denaturată asupra activelor deținute de administrația locală.
O administrație care pretinde că gestionează eficient bunurile publice ar trebui să știe în orice moment ce proprietăți deține și ce valoare au acestea.
O creanță de peste 8 milioane de lei înregistrată greșit
O altă problemă majoră privește proiectul de extindere a Școlii Gimnaziale „Nicolae Iorga”.
Primăria Sibiu a înregistrat în contabilitate o creanță comercială în valoare de 8.133.520 lei, reprezentând daune-interese aferente investiției.
Problema este că această sumă nu îndeplinea condițiile pentru a fi recunoscută drept activ curent.
Ea trebuia evidențiată ca activ contingent, în afara bilanțului.
Rezultatul a fost supraevaluarea activelor și prezentarea unei situații financiare care nu reflecta realitatea economică a municipiului.
În administrația publică, diferența dintre o creanță certă și una contingentă nu este un detaliu tehnic. Ea influențează direct imaginea financiară a instituției.
Aproape 6 milioane de lei TVA neachitată către stat
Poate cea mai surprinzătoare abatere este legată de obligațiile fiscale ale municipalității.
Primăria Sibiu nu a achitat către bugetul de stat TVA-ul aferent unui teren cumpărat de la Tursib și transmis ulterior, parțial, cu titlu gratuit către Universitatea „Lucian Blaga”.
Valoarea obligației fiscale este de 5.933.082 lei.
Documentele arată că obligația nu a fost înregistrată și nici achitată corespunzător.
Vorbim despre aproape șase milioane de lei care trebuiau virați către bugetul statului și care nu au fost tratați conform prevederilor fiscale aplicabile.
Pentru orice contribuabil obișnuit, o astfel de situație ar atrage penalități, majorări și executări silite. În cazul administrației locale, explicația oficială este reprezentată de interpretarea eronată a legislației fiscale.
Stadionul Municipal și gazonul de 2,6 milioane de lei trecut la cheltuieli
Investiția în gazonul hibrid al Stadionului Municipal Sibiu a fost contabilizată ca simplă cheltuială.
Valoarea acesteia este de 2.594.830 lei.
În realitate, gazonul îndeplinea condițiile pentru a fi recunoscut ca mijloc fix și trebuia înregistrat ca activ.
Prin această abordare contabilă, cheltuielile au fost majorate artificial, iar activele municipiului au fost diminuate.
Poate părea o simplă eroare tehnică, însă astfel de înregistrări influențează direct imaginea financiară a unei administrații.
Peste 700.000 de lei menținuți artificial în evidențe
Primăria Sibiu a continuat să mențină în contabilitate o creanță în valoare de 717.727 lei, deși debitorul era o societate radiată din Registrul Comerțului.
Cu alte cuvinte, administrația locală continua să afișeze în evidențe o sumă care nu mai avea șanse reale de recuperare.
O astfel de practică creează o imagine artificială asupra activelor și asupra posibilităților reale de încasare ale instituției.
Achiziții publice realizate prin proceduri neconforme
Un alt capitol sensibil privește achizițiile publice.
Primăria Sibiu a cumpărat echipamente de rețea prin achiziții directe, deși valoarea cumulată a acestora depășea pragul legal care permite utilizarea acestei proceduri.
Documentele arată că valoarea totală depășea plafonul legal și impunea organizarea unei proceduri competitive.
Consecințele sunt evidente:
- concurență redusă;
- diminuarea șanselor de a obține cel mai bun preț;
- afectarea transparenței;
- risc de utilizare inefientă a banului public.
Mai mult, situația a fost calificată drept contravenție în materia achizițiilor publice, iar municipalitatea a fost sancționată cu avertisment.
Pentru o administrație care se prezintă drept model de bună practică, o asemenea situație este greu de ignorat.
Control intern care nu și-a făcut treaba
Dincolo de sumele și erorile individuale, raportul scoate la iveală o problemă mai profundă.
Primăria Sibiu nu elaborase nici măcar Planul de implementare a măsurilor de control privind riscurile aferent anului 2024.
Consecința este descrisă chiar în documente: sistemul de control intern nu asigură în totalitate administrarea economică, eficientă și eficace a fondurilor publice.
În plus, la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” și la Școala Gimnazială „Regina Maria” nu era respectat principiul separării atribuțiilor în cadrul controlului financiar preventiv. Persoanele care verificau anumite operațiuni puteau participa și la efectuarea plăților, o situație care reduce eficiența controalelor și crește riscul producerii unor operațiuni neconforme.
Responsabilitatea administrației conduse de Astrid Fodor
Nimeni nu susține că primarul municipiului înregistrează personal activele în contabilitate, calculează TVA-ul sau întocmește documentațiile de achiziție.
Însă primarul este persoana care conduce întreaga administrație locală și care are obligația să se asigure că mecanismele de control funcționează, că patrimoniul este administrat corect și că fondurile publice sunt gestionate în conformitate cu legea.
În administrația condusă de Astrid Fodor au fost identificate terenuri neînregistrate de peste 6,2 milioane de lei, creanțe evidențiate greșit de peste 8,1 milioane de lei, obligații fiscale neachitate de aproape 6 milioane de lei, investiții contabilizate eronat, creanțe fără șanse de recuperare menținute în evidențe și proceduri de achiziție care nu au respectat regulile concurenței.
Privite împreună, aceste situații nu descriu doar câteva erori contabile izolate.
Ele arată existența unor probleme persistente de organizare, control și supraveghere administrativă într-o instituție care este adesea prezentată drept un model de management public.
Iar pentru modul în care funcționează această administrație, responsabilitatea administrativă și politică aparține conducerii Primăriei Municipiului Sibiu.
