Viceprimarul orașului Otopeni, Lucian Băroiu, a anunțat triumfal că administrația locală are, în sfârșit, buget pentru anul 2026. Numai că bugetul a fost votat pe 21 august, într-un moment în care din anul bugetar au mai rămas puțin peste patru luni. În locul unor explicații serioase pentru această întârziere greu de justificat, locuitorilor li s-a oferit o formulă vagă despre presupuse „probleme tehnice și obiective”, urmată de o enumerare generoasă de promisiuni: apă și canalizare, drumuri, parcări, fluidizarea traficului, regenerare urbană și două școli noi.
Anunțul „AVEM BUGET!” nu descrie însă o performanță, ci confirmă un eșec administrativ. Bugetul nu este un premiu obținut de conducerea locală și nici un cadou oferit comunității. Este instrumentul fundamental prin care funcționează un oraș, sunt finanțate serviciile publice și sunt programate investițiile. O administrație care adoptă bugetul anual când mai are la dispoziție doar aproximativ o treime din an nu poate transforma întârzierea într-o realizare doar prin folosirea literelor mari și a semnelor de exclamare.
Bugetul trebuia aprobat cel târziu în luna mai
Legea finanțelor publice locale stabilește că bugetele locale trebuie aprobate în cel mult 45 de zile de la publicarea Legii bugetului de stat. Pentru anul 2026, acest termen a început să curgă pe 30 martie, ceea ce înseamnă că administrațiile locale trebuiau să-și adopte bugetele până în jurul datei de 14 mai.
La Otopeni, bugetul a fost votat abia pe 21 august, la aproximativ 99 de zile după expirarea termenului legal. Nu vorbim despre o întârziere de câteva zile provocată de o eroare de calcul, ci despre mai mult de trei luni în care administrația condusă de primarul Silviu Constantin Gheorghe și de viceprimarul Lucian Băroiu nu a reușit să finalizeze și să adopte principalul document financiar al orașului.
Mai grav este că Lucian Băroiu nu explică ce au însemnat acele „probleme tehnice și obiective”. Cine a fost responsabil? Când au fost identificate? Ce măsuri au fost luate? De ce nu au fost informați periodic locuitorii? A fost blocaj administrativ, lipsă de documente, neînțelegere politică, incapacitate tehnică sau neglijență? Invocarea unor probleme fără a le numi nu reprezintă transparență, ci o încercare de a închide discuția înainte ca ea să înceapă.
„Buget ambițios”, dar fără timp pentru ambiții
Viceprimarul vorbește despre un buget „foarte ambițios”, însă administrația mai are doar patru luni pentru a demonstra că promisiunile nu sunt simple titluri de campanie. Investițiile în apă și canalizare, infrastructură rutieră, parcări sau construirea unor școli nu se realizează printr-o postare pe Facebook. Ele presupun documentații, avize, proiectare, licitații, contractare, execuție și verificarea lucrărilor. Toate acestea necesită timp, iar timpul a fost consumat chiar de administrația care acum promite să recupereze întârzierea.
Un buget votat la sfârșitul lunii august ridică întrebări serioase privind capacitatea reală de angajare și executare a cheltuielilor până la 31 decembrie. Câte dintre investițiile anunțate vor începe efectiv în 2026? Pentru câte există deja proiecte tehnice, terenuri disponibile, autorizații și proceduri de achiziție pregătite? Ce sume pot fi cheltuite realist în cele patru luni rămase și câte vor exista doar pe hârtie, urmând să fie reportate în anul viitor?
La momentul verificării, pagina oficială dedicată bugetelor orașului afișa documentele până în anul 2025, iar lista hotărârilor Consiliului Local pentru 2026 se oprea la actele adoptate în luna mai. Proiectul bugetului pentru 2026 fusese publicat separat pentru dezbatere, dar hotărârea finală și anexele bugetului adoptat nu erau încă disponibile în secțiunea dedicată. Până la publicarea documentelor complete, cetățenii nu pot verifica valoarea totală a bugetului, sumele alocate fiecărui proiect, sursele de finanțare și termenele asumate.
O administrație veche nu mai poate invoca lipsa de experiență
Primarul Silviu Constantin Gheorghe conduce Otopeniul de aproape trei decenii. Prin urmare, administrația nu poate invoca lipsa de experiență, necunoașterea procedurilor sau dificultățile specifice unui mandat aflat la început. După atâția ani la conducerea unuia dintre cele mai bogate orașe din România, adoptarea bugetului în termen ar trebui să reprezinte o obligație administrativă elementară, nu o provocare rezolvată cu patru luni înainte de finalul anului.
În plus, numele primarului apare într-un dosar DNA aflat pe rolul instanțelor. În 2022, Silviu Constantin Gheorghe a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii susțin că, în perioada 2011–2017, ar fi fost acceptate și achitate nelegal aproximativ 35,9 milioane de lei în cadrul proiectului „Infrastructura de bază în orașul Otopeni”, inclusiv pentru materiale care nu ar fi fost achiziționate și pentru lucrări care nu ar fi fost realizate. Primarul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Acest context face cu atât mai necesară publicarea rapidă și completă a bugetului, a listelor de investiții, a indicatorilor și a calendarelor de execuție. Într-o administrație asupra căreia planează acuzații privind plata unor lucrări neexecutate, simpla promisiune că vor fi investiți bani în apă, canalizare și infrastructură nu este suficientă. Fiecare sumă trebuie justificată, fiecare contract urmărit, iar fiecare lucrare verificată public.
Trecutul judiciar al viceprimarului
Nici viceprimarul Lucian Băroiu nu este străin de dosarele penale. În 2015, fostul președinte al Federației Române de Karate a fost reținut și ulterior trimis în judecată într-un dosar de evaziune fiscală. Procurorii îi atribuiau înregistrarea în contabilitatea unei societăți a 665 de operațiuni considerate fictive, provenite de la firme cu un comportament fiscal de tip „fantomă”, prejudiciul fiind estimat la aproximativ un milion de euro.
Procesul penal s-a încheiat în decembrie 2023 prin încetarea cauzei ca urmare a prescripției. Așadar, nu a existat o achitare pe fond, ci încetarea procesului deoarece răspunderea penală se prescrisese. Acest episod nu are legătură directă cu adoptarea bugetului din 2026, dar face parte din profilul public al celui care prezintă acum aprobarea întârziată a bugetului drept un succes administrativ.
Poliția Locală nu poate acoperi eșecul bugetar
Lucian Băroiu mai anunță și înființarea Poliției Locale, despre care spune că ar urma să gestioneze șantierele, deșeurile abandonate, proprietățile neîngrijite și problemele de ordine publică. Înființarea unei structuri administrative nu reprezintă însă, prin ea însăși, o rezolvare. Locuitorii trebuie să știe câte posturi vor fi create, cât va costa anual instituția, când va deveni operațională, ce dotări va primi și după ce indicatori îi va fi evaluată activitatea.
În locul unor asemenea informații concrete, viceprimarul oferă din nou promisiuni generale. Se anunță școli, parcări, drumuri, canalizare și Poliție Locală, dar nu se prezintă valoarea investițiilor, termenele, stadiul documentațiilor sau persoanele responsabile. Este aceeași administrație care a avut nevoie de aproape opt luni pentru a ajunge la momentul în care să poată spune: „Avem buget”.
Otopeniul nu are nevoie de festivism administrativ, ci de explicații. Primarul Silviu Constantin Gheorghe și viceprimarul Lucian Băroiu trebuie să spună public de ce bugetul a depășit cu aproximativ 99 de zile termenul legal, cine poartă răspunderea pentru blocaj și ce investiții mai pot fi realizate efectiv până la sfârșitul anului.
Un buget adoptat când anul este aproape consumat nu este dovada unei administrații ambițioase. Este certificatul unei administrații care a funcționat luni întregi în regim de avarie și care încearcă acum să transforme recuperarea unei restanțe într-o victorie politică. Așteptăm punctul de vedere și dreptul la replică al Primăriei Otopeni, al primarului Silviu Constantin Gheorghe și al viceprimarului Lucian Băroiu.
