Un scenariu care pare desprins din filmele despre corupția profund înrădăcinată se derulează chiar în inima României, în pitorescul județ Alba, mai precis în zona orașului Zlatna și a satului Feneș. Aici, liniștea pădurilor este tulburată nu doar de activitățile specifice exploatărilor forestiere ilegale, ci și de o tăcere asurzitoare a autorităților care par să asiste pasiv la devalizarea banului public și a patrimoniului statului.
Într-un sistem în care relațiile locale adesea dictează mersul anchetelor penale, un cetățean a decis să rupă tăcerea și să expună o presupusă rețea de influență, amenințări și mușamalizări. Plângerea primită de Anchetatorii.ro detaliază pas cu pas cum se poate sustrage, la propriu, un întreg zid de sprijin destinat protejării drumurilor forestiere, aparent fără ca nimeni să fie tras la răspundere. Cazul prezentat nu este doar despre un furt de materiale de construcții, ci reprezintă o radiografie înfiorătoare a modului în care funcționează justiția la nivel local atunci când persoanele vizate dețin funcții publice și prietenii în structurile de aplicare a legii.
Totul a început în anul 2022, o perioadă în care, departe de ochii vigilenți ai publicului larg, s-a dat o lovitură extrem de bizară prin natura și amploarea ei. Conform sesizării înaintate presei, de pe Drumul Forestier Feneș Groza s-au evaporat pur și simplu patruzeci și cinci de casete prefabricate din beton. Nu vorbim aici despre un furt mărunt, ci despre structuri grele, masive, a căror manipulare necesită logistică, utilaje grele, timp și, mai ales, o lipsă totală de teamă față de lege. Aceste casete de beton aveau un scop critic, fiind destinate construirii unui zid de sprijin pentru taluz, vital împotriva alunecărilor de teren. Ele ar fi trebuit să consolideze o porțiune vulnerabilă de drum, situată pe o lungime de aproximativ șaptezeci și opt de metri liniari, mai exact între hectometrul unsprezece și hectometrul treisprezece.
Acest sector de drum forestier se află în patrimoniul public și este administrat de Regia Națională a Pădurilor, prin intermediul Romsilva – Ocolul Silvic Alba Iulia. Importanța acestor structuri este absolut vitală pentru siguranța rutieră a utilajelor forestiere și pentru prevenirea dezastrelor ecologice provocate de dislocările de pământ, însă acest aspect nu a contat deloc pentru cei care au decis sustragerea lor. Prejudiciul creat este unul substanțial, iar lipsa acestui zid pune în continuare în pericol infrastructura locală, denunțătorul subliniind foarte clar faptul că prejudiciul nu a fost recuperat nici până în ziua de astăzi.
Adevăratul șoc din această poveste nu provine doar din simplul fapt al dispariției a zeci de tone de materiale prefabricate, ci din identitatea persoanei indicate clar și fără echivoc drept autor al sustragerii. Reclamantul îl indică în mod direct, cu nume și prenume, pe numitul Toma Achim ca fiind suspectul principal în acest caz de furt. Profilul acestui suspect este deosebit de interesant și ridică semne masive de întrebare privind potențiale conflicte de interese.
Toma Achim nu este un simplu cetățean anonim din comunitate, ci deține funcția publică de consilier local în cadrul Primăriei orașului Zlatna, reprezentând partidul PSD. Mai mult decât atât, pentru a întregi un tablou deja complicat, același suspect activează și în domeniul silviculturii, având calitatea de pădurar în cadrul unui ocol silvic privat, mai exact Ocolul Silvic Abrud RA. Avem așadar de-a face cu un individ care, teoretic, prin natura funcțiilor sale, ar trebui să vegheze la respectarea legii în administrația locală și să protejeze mediul, dar care, în practică, este acuzat direct de un concetățean că a devalizat fix infrastructura forestieră aparținând statului român. Combinația dintre influența politică dată de funcția de consilier local și cunoștințele tehnice și logistice oferite de profesia de pădurar creează suspiciuni majore cu privire la modul de operare.
Dacă fapta în sine este de o gravitate incontestabilă, modul în care a reacționat aparatul de stat însărcinat cu aflarea adevărului este de-a dreptul catastrofal, generând acuzații grave de complicitate. Odată ce sustragerea a fost semnalată, s-a constituit dosarul penal cu numărul 2594/80/P/2022, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, cercetările fiind efectuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt, faptă prevăzută de articolul 228 alineatul 1 din Codul Penal. Cazul a ajuns în instrumentarea agentului de cercetare penală Cojocaru Gheorghe din cadrul poliției locale. Aici intervine punctul de cotitură al întregii povești, cel care l-a determinat pe cetățean să apeleze la presă. În loc să asiste la o anchetă obiectivă, care să ducă la recuperarea casetelor de beton și pedepsirea vinovaților, reclamantul afirmă că s-a lovit de un zid al tăcerii și al protecției.
El îl acuză pe agentul Cojocaru Gheorghe că este prieten cu suspectul Toma Achim și că este efectiv complice în acest dosar. Rezultatul acestei presupuse legături a fost întocmirea unui referat cu propunere de clasare a dosarului, trimis către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, care a dus la dispunerea clasării prin ordonanță. Halucinant este detaliul procedural semnalat de reclamant: acesta susține că la dosar nu există niciun document de la Ocolul Silvic Alba Iulia din care să reiasă că instituția prejudiciată s-a împăcat cu făptuitorul sau că și-a retras plângerea. Astfel, se conturează acuzația conform căreia organul de cercetare penală ar fi propus închiderea dosarului pentru a-i face un favor direct suspectului, ignorând flagrant interesul statului.
Tensiunea a atins apogeul în momentul în care cetățeanul a cerut socoteală pentru modul în care este instrumentat cazul, demersurile sale transformându-l rapid într-o țintă. Documentul înaintat publicației detaliază un episod de o violență inacceptabilă, petrecut chiar în locul care ar trebui să ofere cea mai mare siguranță cetățenilor: secția de poliție. La data de 06-07-2023, în jurul orelor 12:30, reclamantul susține că a fost amenințat direct de către agentul de cercetare penală Cojocaru Gheorghe, precizând că polițistul aproape că a ajuns să îl bată în incinta secției. Presiunile nu s-au oprit aici, reclamantul declarând că a fost amenințat și de către suspectul care ar fi furat casetele fabricate din beton. Cu un polițist presupus abuziv și un politician local care îi transmite mesaje de intimidare, cetățeanul s-a trezit captiv într-un sistem care pare să își protejeze propriii membri în detrimentul aflării adevărului. Nu a renunțat însă. A făcut nenumărate sesizări, adresându-se atât Parchetului, cât și Biroului de Control Intern al I.P.J. Alba.
Lupta cu birocrația și cu sistemul a continuat și în anii următori. O dovadă în acest sens este răspunsul primit de la Poliția orașului Zlatna referitor la o nouă sesizare depusă pe data de 14.01.2025. Această plângere, înregistrată inițial sub numărul 458798 și depusă cu ocazia unei prezentări în audiență la comanda poliției (generând nota de audiență nr. 465171), a primit un răspuns descurajator. Autoritățile l-au informat sec pe reclamant că aspectele semnalate sunt deja avute în vedere la soluționarea dosarului penal nr. 2594/80/P/2022, exact același dosar despre care se comunicase anterior că a fost clasat. Această plimbare a hârtiilor demonstrează un blocaj instituțional evident, în care sesizările noi sunt pur și simplu înghițite de deciziile vechi, lăsând cetățeanul fără nicio cale reală de atac pe plan local.
Cazul de la Zlatna ridică o problemă fundamentală despre funcționarea statului de drept, lăsând o întrebare deschisă și gravă: până unde poate merge complicitatea autorităților locale și ce măsuri vor fi luate împotriva celor care, în loc să protejeze comunitatea, aleg să apere interesele private ale unor indivizi cu influență și carnet de partid? Rămâne de văzut dacă intervenția presei de investigație va reuși să redeschidă acest dosar îngropat în mod suspect și să aducă în fața justiției vinovații pentru dispariția celor patruzeci și cinci de casete masive de beton.
