Administrația condusă de primarul PSD Darius Alexandru Cipariu, în comuna Sâncel, județul Alba, apare într-un tablou financiar greu de ignorat: investiții de milioane de lei evidențiate necorespunzător, lucrări executate doar pe jumătate și rămase ani întregi fără o soluție, drepturi salariale acordate nelegal, indemnizații calculate greșit, venituri locale neîncasate corect, patrimoniu subevaluat cu peste 19 milioane de lei și chiar situații de lucrări plătite pentru elemente care nu au fost găsite în teren. Dimensiunea problemelor este atât de mare încât situațiile financiare ale comunei au fost considerate incapabile să ofere o imagine fidelă asupra patrimoniului, creanțelor și datoriilor administrației locale.
Cazul Sâncel nu poate fi redus la câteva greșeli de contabilitate. Documentele analizate conturează probleme care se întind pe mai mulți ani și ating aproape toate zonele sensibile ale unei administrații publice: investiții, contracte de lucrări, evidența patrimoniului, salarizare, taxe locale, achiziții publice și control intern. Unele abateri au fost remediate numai după ce au fost identificate, în alte cazuri se solicită în continuare stabilirea și recuperarea prejudiciilor, iar termenul impus pentru o serie dintre măsuri ajunge până la 30 iulie 2027.
O investiție de 3,43 milioane de lei, recepționată, dar ținută în contabilitate ca și cum ar fi fost încă în lucru
Una dintre cele mai mari denaturări privește modul în care au fost evidențiate investițiile comunei. În contabilitate a rămas înscris, în categoria „active fixe corporale în curs de execuție”, proiectul de modernizare a străzilor Simion Bărnuțiu, Iacob Mureșianu și Gheorghe Șincai, în valoare de 3.431.617,91 lei, deși investiția fusese deja recepționată încă din septembrie 2024. Cu alte cuvinte, un obiectiv terminat și recepționat continua să figureze contabil în categoria lucrărilor nerecepționate. Alături de acesta au rămas în aceeași evidență și studii sau proiecte realizate în perioada 2017–2020, în valoare de 295.779,99 lei, pentru investiții care nici măcar nu au mai fost realizate. Impactul cumulat asupra situațiilor financiare a fost stabilit la 3.727.397,90 lei. Corecțiile au fost făcute abia în timpul verificărilor.
Nu discutăm despre o diferență contabilă marginală. Vorbim despre aproape 3,73 milioane de lei care modificau imaginea prezentată asupra investițiilor comunei. O administrație locală trebuie să poată spune în orice moment ce investiții sunt în execuție, ce lucrări au fost recepționate și ce proiecte au fost abandonate. La Sâncel, evidența contabilă nu făcea această distincție în mod corect.
Contractul din Pănade: doar 48,73% din lucrări, dar fără executarea garanției
Unul dintre cele mai serioase episoade privește contractul pentru „Construire trotuare și șanțuri betonate în sat Pănade”, semnat în anul 2018. Executantul a realizat doar 48,73% din valoarea contractului, însă administrația locală nu a pus în aplicare instrumentele contractuale pe care le avea la dispoziție. În locul aplicării penalităților și al formulării de pretenții asupra garanției de bună execuție, primăria s-a limitat la notificări.
Situația devine și mai greu de explicat dacă privim ce s-a întâmplat după aceea. Investiția, în valoare de 581.656,43 lei, continua să figureze în contabilitate drept lucrare în curs, deși din anul 2022 nu mai înregistra niciun rulaj. Lucrările executate nu fuseseră identificate în mod complet și nici recepționate. Practic, un contract început cu ani în urmă, executat în proporție de mai puțin de jumătate, a rămas suspendat contabil și administrativ fără ca administrația să valorifice la timp garanțiile și penalitățile prevăzute în contract.
Pentru această situație se cere acum inventarierea și evaluarea lucrărilor, stabilirea exactă a stadiului cantitativ și calitativ, dar mai ales stabilirea prejudiciului provocat prin neexecutarea contractului și recuperarea lui de la persoanele responsabile, împreună cu accesoriile. Acesta este un detaliu esențial: prejudiciul nu este încă prezentat ca o cifră finală, urmând să fie determinat în urma măsurilor dispuse.
Alte peste 255.000 de lei, contabilizați greșit
Problemele nu se termină la marile investiții. Situațiile financiare aferente anului 2025 au fost denaturate cu încă 255.203,93 lei prin erori de evidență. Bunuri în valoare de 21.570,47 lei, care îndeplineau condițiile pentru a fi considerate active fixe – printre acestea mobilier și echipamente – au fost introduse eronat în categoria obiectelor de inventar. În același timp, administrația nu înregistrase amortizarea activelor fixe pentru perioada iunie–decembrie 2025, în valoare de 233.633,46 lei.
Eroarea privind amortizarea a afectat atât valoarea activelor prezentate în contabilitate, cât și cheltuielile perioadei. Și această abatere a fost remediată operativ după identificarea ei.
Facturi de 1,14 milioane de lei din 2024, trecute în contabilitate abia în 2025
Un alt capitol ridică întrebări serioase asupra modului în care au fost construite situațiile financiare ale comunei. Două facturi aferente unor lucrări executate în 2024 nu au fost înregistrate în anul în care obligațiile de plată au fost generate, ci în anul următor, odată cu efectuarea plății.
Prima factură avea valoarea de 1.007.194,39 lei și privea lucrări pentru modernizarea străzilor din Sâncel. A doua, de 139.360,31 lei, era aferentă lucrărilor de renovare energetică a Expoziției Etnografice Sâncel. În total, 1.146.554,70 lei nu au fost reflectați corespunzător în anul 2024, ceea ce a dus la subevaluarea atât a cheltuielilor, cât și a datoriilor curente ale instituției.
Această modalitate de evidențiere a făcut ca situația financiară aferentă anului respectiv să arate diferit de realitatea obligațiilor deja asumate de administrație.
Patrimoniul comunei, subevaluat cu peste 19,4 milioane de lei
Cea mai mare cifră din întregul tablou apare însă la patrimoniul public și privat al comunei. Terenurile și construcțiile nu au fost reevaluate în termenul legal. Ultima operațiune de reevaluare fusese realizată în 2021, iar până la închiderea exercițiului financiar 2025 nu fusese făcută actualizarea necesară.
Consecința: activele fixe corporale ale comunei au fost estimate ca fiind subevaluate cu 19.410.068,58 lei. Este important de precizat că această sumă nu reprezintă un prejudiciu încasat sau dispărut din buget, ci valoarea estimată a denaturării produse prin nereevaluarea patrimoniului. Chiar și așa, pentru o administrație locală, faptul că terenurile și clădirile sale sunt reflectate contabil cu o abatere estimată la peste 19 milioane de lei reprezintă o problemă majoră de gestionare a patrimoniului.
Salarii acordate retroactiv fără temei legal. Dispoziția a fost emisă de primar
Un alt episod important privește cheltuielile de personal. În anul 2023 au fost acordate retroactiv drepturi salariale pentru perioada 1 noiembrie 2022 – 30 aprilie 2023, în valoare de 42.486 de lei. În timpul verificărilor au fost calculate și accesorii de încă 15.295 de lei.
Acordarea acestor bani a avut la bază Dispoziția nr. 158 din 18 mai 2023, emisă de primarul comunei Sâncel. Prin aceasta s-a decis acordarea unor drepturi salariale funcționarilor publici și personalului contractual prin raportare la creșterea indemnizației viceprimarului. Problema este că norma legală invocată reglementa în mod strict indemnizațiile primarilor și viceprimarilor și nu oferea baza juridică pentru acordarea retroactivă a acelorași majorări restului personalului din aparatul primarului. Concluzia consemnată în documente este explicită: acordarea retroactivă a acestor drepturi nu avea temei legal.
Pentru această situație s-a solicitat stabilirea exactă a prejudiciului, înregistrarea sa în contabilitate și recuperarea integrală a sumelor și accesoriilor, inclusiv până la momentul recuperării efective.
Într-o administrație condusă politic, acest episod este cu atât mai relevant cu cât nu vorbim despre o simplă eroare produsă automat de programul de salarizare, ci despre drepturi stabilite printr-un act administrativ al primarului.
Alți patru angajați au primit salarii peste plafonul legal
În anul 2024, patru salariați desemnați în echipe de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene au beneficiat de venituri salariale care au depășit limita permisă de lege. Suma stabilită ca fiind acordată nelegal este de 7.980 de lei, la care au fost calculate accesorii de 1.679 de lei.
Și aici este cerută recuperarea integrală a prejudiciului și a accesoriilor.
Separat, șapte consilieri locali au primit indemnizații calculate greșit în perioada decembrie 2024 – decembrie 2025. Prejudiciul stabilit este de 4.876 de lei, la care se adaugă 307 lei accesorii. Indemnizațiile fuseseră stabilite la nivelul de 10% din indemnizația primarului, fără aplicarea corectă a formulei care trebuie să țină cont de participarea efectivă a fiecărui ales local la ședințele consiliului și ale comisiilor.
Taxe locale calculate prea puțin. Problema a fost descoperită într-un eșantion redus
Neregulile apar și pe partea de venituri. Din doar 34 de poziții verificate, dintr-un total de 159, au fost identificate șapte persoane fizice ale căror clădiri erau impozitate ca rezidențiale, deși la respectivele adrese erau declarate sediile unor persoane juridice.
Diferența identificată în acest eșantion este de 2.566 de lei venituri neîncasate corespunzător de bugetul local.
Problema poate fi însă mai largă decât cei șapte contribuabili descoperiți inițial. Tocmai de aceea s-a dispus extinderea verificărilor pentru identificarea tuturor clădirilor folosite în scop nerezidențial, dar impozitate ca rezidențiale, precum și recuperarea diferențelor și a accesoriilor aferente.
Cazul care ridică cele mai directe semne de întrebare: s-au plătit lucrări care nu existau în teren
Poate cea mai ușor de înțeles neregulă pentru orice contribuabil este cea de la proiectul de reabilitare termică și eficientizare energetică a Căminului Cultural Sâncel.
În situațiile de lucrări au fost acceptate la plată și decontate elemente de organizare de șantier în valoare de 7.201,45 lei: împrejmuire metalică, baracă pentru materiale, baracă pentru muncitori, cabine sanitare ecologice și un strat de agregate naturale cilindrate.
La inspecția efectuată în teren pe 20 mai 2026, niciunul dintre aceste elemente nu a fost găsit fizic, deși lucrările erau încă în desfășurare, iar personalul constructorului se afla pe șantier. Situațiile respective sunt descrise drept lucrări „supradimensionate, nereale”, cu articole care nu au fost efectiv executate.
Abia după identificarea situației suma de 7.201,45 lei a fost recuperată integral, împreună cu 360 de lei accesorii.
Faptul că banii au fost recuperați nu șterge însă întrebarea principală: cum au fost certificate, acceptate și plătite lucrări care, la verificarea fizică, nu existau? Cine a verificat situațiile de lucrări înainte ca banii publici să fie decontați și cât de eficient a funcționat controlul intern al primăriei?
Nici inventarierea patrimoniului nu a fost făcută complet
În perioada 2023–2025, inventarierea generală a patrimoniului comunei a fost realizată fără includerea tuturor activelor fixe corporale aflate în curs de execuție. Rezultatul a fost o nouă denaturare a evidențelor contabile și imposibilitatea stabilirii complete a situației reale a patrimoniului la finalul anului 2025.
Pentru remediere se cere efectuarea inventarierii tuturor elementelor de activ și pasiv, actualizarea Registrului-inventar și introducerea rezultatelor reale în contabilitatea comunei.
Achizițiile publice: programul pe 2025 nu a fost publicat în SEAP
Nici capitolul transparenței nu arată mai bine. Programul anual al achizițiilor publice pentru anul 2025 nu a fost publicat în SEAP, deși legislația impune această obligație.
Încălcarea este prevăzută drept contravenție și putea fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 5.000 și 30.000 de lei. În cazul administrației Sâncel s-a aplicat însă doar un avertisment verbal.
Impactul reținut pentru această lipsă de transparență este formulat fără echivoc: neasigurarea cadrului concurențial în atribuirea contractelor de achiziție publică.
Pentru o administrație locală care gestionează investiții de milioane de lei, publicarea programului achizițiilor nu reprezintă o formalitate birocratică. Este unul dintre instrumentele prin care firmele, contribuabilii și publicul pot vedea ce intenționează primăria să cumpere și ce contracte urmează să fie lansate.
Un sistem de control care nu a reușit să oprească neregulile
Imaginea de ansamblu explică, probabil, de ce atât de multe probleme diferite au putut apărea simultan. Sistemul de control intern al Primăriei Sâncel este caracterizat drept doar parțial conform, iar nivelul de încredere acordat acestuia este unul mediu.
Printre deficiențe sunt menționate operațiuni neînregistrate sau înregistrate eronat, creanțe menținute nejustificat, venituri nestabilite sau neîncasate, nerespectarea regulilor privind cheltuielile de personal, bunurile și serviciile, investițiile și transparența achizițiilor. Concluzia este că sistemul nu a funcționat suficient de eficient pentru a preveni din timp erorile și abaterile de la legalitate.
Mai mult, comuna nu are propriul compartiment de audit public intern, activitatea fiind externalizată printr-un acord. Deși au existat misiuni de audit, acestea nu au acoperit toate activitățile administrației și ale instituțiilor subordonate, ceea ce reduce capacitatea mecanismului intern de a identifica zonele de risc, erorile și eventualele fraude.
O recomandare provenită dintr-o verificare anterioară era, de asemenea, încă în curs de implementare, chiar dacă aceasta nu avea un impact semnificativ asupra situațiilor financiare din 2025.
Darius Alexandru Cipariu și responsabilitatea politică a administrației
Primarul PSD Darius Alexandru Cipariu conduce o administrație în care problemele descoperite nu se rezumă la un singur contract sau la activitatea izolată a unui funcționar. Sunt nereguli care apar în contabilitate, investiții, salarizare, patrimoniu, fiscalitate, achiziții publice și control intern.
Nu toate sumele prezentate reprezintă prejudicii în sens juridic. Cei 19,4 milioane de lei reprezintă o subevaluare estimată a patrimoniului, iar cele 3,72 milioane de lei privind investițiile și cele 1,14 milioane de lei aferente facturilor reprezintă denaturări ale situațiilor financiare. În schimb, pentru drepturile salariale acordate nelegal, pentru plățile peste plafon și pentru contractul din Pănade sunt prevăzute măsuri de stabilire și recuperare a prejudiciilor, iar în cazul lucrărilor inexistente de la Căminul Cultural suma plătită a fost deja recuperată.
Această distincție este importantă tocmai pentru că gravitatea situației nu are nevoie de exagerări. Cifrele și faptele sunt suficiente.
Într-o comună în care administrația ar trebui să poată urmări cu exactitate fiecare investiție și fiecare leu public, constatările arată o realitate diferită: o lucrare recepționată rămasă contabil „în execuție”, un contract executat sub 50% fără activarea la timp a garanțiilor, salarii plătite fără temei legal, consilieri remunerați peste formula permisă, taxe calculate greșit, patrimoniu nereevaluat, achiziții fără transparența obligatorie și situații de lucrări plătite pentru elemente care nu existau în teren.
Iar responsabilitatea politică pentru modul în care funcționează instituția nu poate fi separată de cel care o conduce. Pentru primarul Darius Alexandru Cipariu, întrebarea nu mai este dacă există nereguli în administrația Sâncel. Ele sunt documentate. Întrebarea este cine răspunde pentru ele, ce sume vor fi recuperate și de ce mecanismele interne ale primăriei nu le-au oprit înainte ca ele să producă efecte asupra banului public.
