Primul exercițiu bugetar integral desfășurat sub conducerea primarului PSD Lucian Braniște scoate la iveală o administrație care nu își cunoaște cu exactitate patrimoniul, nu își inventariază corect bunurile, pierde venituri, păstrează în evidențe active care nu mai există și nu poate explica diferențe uriașe în gestionarea materialelor rezultate din dezmembrări. Situațiile financiare consolidate ale municipiului Vaslui pentru anul 2025 au fost considerate incapabile să ofere o imagine fidelă asupra activelor, datoriilor și poziției financiare a orașului.
Lucian Braniște a preluat oficial mandatul de primar în octombrie 2024, după ce anterior fusese viceprimar al municipiului Vaslui. O parte dintre problemele descoperite au început înainte ca acesta să ajungă primar, însă actualul edil nu poate invoca necunoașterea mecanismelor interne ale instituției. Braniște a făcut parte din conducerea executivă a municipiului în mandatul anterior, iar în 2025 a avut întreaga autoritate administrativă necesară pentru a verifica, corecta și opri practicile neconforme. În locul unei rupturi, documentele arată continuitatea unor deficiențe vechi, recomandări implementate numai parțial și un aparat administrativ în care evidențele nu corespund între ele.
Locuințe ale municipiului evaluate la câteva mii de lei
Una dintre cele mai grave probleme privește modul în care au fost evaluate locuințele aflate în patrimoniul municipiului Vaslui. Reevaluarea realizată în anul 2023 s-a limitat, în numeroase cazuri, la aplicarea unui indice al prețurilor de consum, fără să țină seama de starea bunurilor, utilitatea lor și valoarea reală de piață.
Astfel, în evidențele Primăriei apăreau clădiri și apartamente evaluate la sume aproape simbolice: o clădire de locuit de pe strada Libertății figura cu 2.436,07 lei, o locuință cu două camere de pe strada Călugăreni era evaluată la 2.787,09 lei, iar alte apartamente apăreau cu valori de 5.026,16 lei, 5.527,88 lei sau 5.941,65 lei.
Pentru 70 de locuințe, diferența dintre valorile înregistrate și estimarea realizată pe baza celor mai mici valori din grila notarială a fost calculată la 8.706.422 de lei. Mai mult, administrația locală nu a furnizat informațiile solicitate privind categoria locuințelor și tipul clădirilor. În lipsa acestor date, estimarea a fost făcută prudent, prin aplicarea valorii minime din grilă. Cu alte cuvinte, subevaluarea reală ar putea fi chiar mai mare.
Primăria nu are un inventar actualizat al bunurilor orașului
Evidența patrimoniului public și privat al municipiului nu corespunde cu evidența tehnică și contabilă. Valoarea neconcordanțelor identificate ajunge la 5.461.637 de lei.
În 2025 nu a fost supus aprobării un inventar anual actualizat al domeniului public. Deși fusese desemnată o comisie specială pentru întocmirea inventarului bunurilor publice și private, administrația nu a prezentat documente care să arate ce activitate a desfășurat această comisie. Inventarul nu a fost actualizat nici după cele 39 de hotărâri ale Consiliului Local prin care au fost modificate punctual diferite poziții patrimoniale.
Un teren-pășune în suprafață de 25.383 de metri pătrați, trecut prin hotărâre din domeniul privat în domeniul public, figura la sfârșitul anului 2025 tot în domeniul privat. Alte șase obiective de investiții, recepționate în cursul anului și având o valoare cumulată de 5.461.637 de lei, nu au fost introduse corespunzător în inventarul domeniului public.
Printre acestea se află o parcare de pe strada Mareșal Constantin Prezan, o centrală termică pentru Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, un centru de activități pentru tineret și lucrări de eficientizare energetică la trei centre destinate persoanelor vârstnice. Administrația Braniște a cheltuit și a recepționat investiții de milioane de lei, dar nu a reușit să le reflecte corect în inventarul municipiului.
Inventariere formală și liste trimise școlilor după încheierea anului
Procesul de inventariere a fost caracterizat de un formalism care ridică serioase semne de întrebare asupra controlului real exercitat de conducerea Primăriei. Capitalurile proprii și activele necurente au fost subevaluate cu 2.658.593 de lei.
Lucrările de consolidare în primă urgență la Cimitirul Eternitatea, în valoare de 2.497.393 de lei, fuseseră recepționate în octombrie 2025, dar erau menținute în continuare în contul investițiilor în curs. Un teren de 194 de metri pătrați din zona Pieței Traian, estimat la 155.200 de lei, nu era înregistrat în evidențele tehnice și contabile ale municipiului.
Un teren de 7.846 de metri pătrați de pe strada Alexandru cel Bun, evaluat la peste 4,27 milioane de lei și dat în administrarea Goscom, nu apărea în evidența extrabilanțieră a societății. Pentru magistrala de gaze Glăvănești, menținută în contabilitatea municipiului la valoarea de 49.478.748,46 lei, administrația nu a prezentat protocolul de predare către Transgaz și nici documentele care să justifice menținerea bunului în evidențele municipiului după atribuirea folosinței gratuite.
La mai multe școli nu au fost inventariate obligațiile față de furnizori sau dotările achiziționate prin PNRR și predate în custodie. Situația devine și mai gravă prin modul în care s-a încercat completarea documentelor: la 11 februarie 2026, Primăria a trimis unităților de învățământ liste de inventariere datate 31 octombrie 2025, solicitând să fie semnate și introduse în dosarul inventarierii. Listele au fost semnate numai pe ultima filă, deși normele cer semnarea fiecărei pagini.
Această practică arată că inventarierea nu s-a desfășurat efectiv la data înscrisă pe documente, ci a fost completată ulterior, după încheierea exercițiului financiar și după declanșarea verificărilor.
Peste 1,2 milioane de kilograme de fier vechi nu au fost explicate
Cel mai puternic semnal de alarmă privește fierul vechi rezultat din dezmembrarea fostelor instalații și rețele de termoficare. Situațiile financiare au fost denaturate cu 5.407.260,20 lei: stocurile de materiale rezultate din dezmembrări au fost subevaluate cu 4.775.822,80 lei, iar un activ de 631.438 de lei a rămas în evidență, deși fusese deja casat și dezmembrat.
Țevile, tabla, bazinele, motoarele și celelalte materiale rezultate din dezafectări nu erau înregistrate corespunzător în gestiune și contabilitate. În documentele municipiului apăreau materiale evaluate la aproximativ 4,84 milioane de lei, în timp ce soldul gestiunii de produse reziduale era de numai 70.480,20 lei.
Administrația a prezentat 13 procese-verbale prin care diferite materiale au fost transferate gratuit către Goscom, Direcția de Asistență Socială, direcții ale Primăriei sau comuna Lipovăț. Aceste operațiuni au fost efectuate fără ca bunurile să fie înregistrate în prealabil în evidența tehnică și contabilă.
Mai grav, scoaterea din funcțiune și dezmembrarea unor active s-a realizat înainte ca acestea să fie trecute legal din domeniul public în domeniul privat. Abia în februarie 2025 Consiliul Local a aprobat trecerea, casarea și valorificarea bunurilor, deși o parte dintre materiale fusese deja dezmembrată sau transferată începând din anii anteriori.
Pentru valorificare fusese aprobată o cantitate estimată de 2.178.981 de kilograme. În anunțul licitației și ulterior în contractul de vânzare-cumpărare, Primăria a trecut însă 2.289.036 de kilograme, cu 110.055 de kilograme mai mult decât cantitatea aprobată de Consiliul Local.
La final, cantitatea efectiv cântărită și vândută a fost de numai 976.580 de kilograme. Diferența dintre cantitatea aprobată și cea valorificată este de 1.202.401 kilograme. Gradul de valorificare a fost de doar 44,82%.
Această diferență uriașă nu a fost explicată prin documente, inventare sau controale interne. Nu există, în documentele analizate, o concluzie că materialele ar fi fost sustrase, dar administrația municipiului nu a putut explica unde se regăsește diferența și care sunt cauzele pentru care mai mult de jumătate din cantitatea estimată nu a fost valorificată.
Fierul a fost vândut la prețul de un leu pe kilogram, iar veniturile facturate au fost de 976.580 de lei. Cumpărătorul achitase 1.022.259 de lei, iar Primăria i-a restituit ulterior 65.210,60 lei, reprezentând diferența plătită peste cantitatea efectiv livrată și sumele reținute potrivit legii.
Procedura internă folosită de administrație era incompletă și inadecvată. Aceasta se referea doar la obiecte de inventar, nu și la mijloace fixe, nu stabilea toate documentele justificative necesare, nu descria complet operațiunile de dezmembrare și nu conținea un model de contract aprobat. În plus, Primăria nu a putut identifica toate activele casate care continuau să figureze în contabilitate.
Cheltuieli salariale supraevaluate la Direcția de Asistență Socială
Direcția de Asistență Socială Vaslui a înregistrat în ianuarie 2025 salariile și contribuțiile aferente lunii decembrie 2024. Prin această practică, cheltuielile raportate pentru anul 2025 au fost supraevaluate cu 1.777.167 de lei.
Nici contribuția datorată pentru neangajarea persoanelor cu handicap nu a fost înregistrată la timp. Pe parcursul anului, aceasta a fost contabilizată în luna următoare perioadei la care se referea, iar contribuțiile aferente lunilor septembrie, octombrie și noiembrie au fost înregistrate abia la finalul lunii decembrie.
Pășunile municipiului: suprafețe contradictorii și venituri pierdute
Amenajamentul pastoral pentru perioada 2017–2026 nu a fost aprobat de Consiliul Local, iar pășunile municipiului nu sunt introduse în Planul Urbanistic General. Nici suprafața exactă nu poate fi stabilită din evidențele administrației.
Amenajamentul pastoral indică 533,82 hectare, evidența tehnică și contabilă indică 451,89 hectare, o hotărâre a Consiliului Local din 2013 vorbește despre 538,43 hectare, iar o altă situație privind islazurile menționează 534,51 hectare. Patru parcele, însumând 84,79 hectare, nu erau intabulate, iar în Registrul agricol nu figurau pășunile aparținând municipiului.
În 2025 au fost încheiate cinci contracte noi de închiriere fără emiterea actelor administrative necesare. Primăria nu a stabilit anual suprafața disponibilă pentru închiriere, nu a verificat încărcătura de animale, nu a controlat modul de întreținere a pajiștilor și nu a prezentat documente care să demonstreze efectuarea deplasărilor în teren.
Contractele au păstrat chiria de 120 de lei pe hectar pe an, stabilită încă din 2014. Prețul nu a fost actualizat în funcție de valoarea masei verzi stabilită pentru 2025. Din această cauză, bugetul local nu a stabilit și nu a urmărit venituri estimate la 137.772 de lei.
Pentru unele contracte nu au fost calculate penalitățile, deși chiria a fost achitată cu întârziere. Într-un caz, chiria de 300 de lei nu fusese încasată până la finalul anului, dar contractul nu fusese reziliat. În alt caz, unui crescător cu 468 de oi i-au fost închiriate doar 15,15 hectare, ceea ce înseamnă aproximativ 30 de oi pe hectar, în condițiile în care regulamentul local permitea maximum 13. Administrația a acceptat astfel o situație evidentă de suprapășunare.
Doar 41% dintre contracte prevăd actualizarea chiriei
Din cele 979 de contracte de închiriere și concesiune aflate în derulare, numai 402 conțineau clauze de actualizare a chiriei cu rata inflației. Într-un contract încheiat în 2009, deși indexarea era prevăzută expres, chiria a rămas la nivelul inițial. Pentru acesta și pentru alte patru contracte verificate nu au fost prezentate hotărârile Consiliului Local prin care închirierea ar fi fost aprobată.
A fost identificat și un contract de superficie pentru un teren de 96 de metri pătrați, încheiat „pe perioada existenței construcției”, deși durata legală maximă este de 99 de ani. Dreptul de superficie și prețul nu fuseseră aprobate prin hotărâre a Consiliului Local, iar valoarea nu fusese fundamentată printr-un raport de evaluare aprobat.
Transurb a virat cu întârziere banii, iar Primăria nu calculase penalitățile
Societatea Transurb a încasat chirii pentru bunurile publice aflate în administrare și trebuia să vireze municipiului 50% din aceste sume. Banii au fost transferați cu întârzieri de una sau două luni, însă administrația nu calculase penalitățile.
Abia în timpul verificărilor au fost stabilite și încasate majorări de 1.628,93 lei pentru întârzierile din 2025 și 501,70 lei pentru o sumă aferentă anului 2024. Problema nu era nouă, ci fusese identificată și anterior.
Aproape două milioane de lei plătite pentru salubrizare și nerecuperate
În perioada 2019–2025, Primăria a stabilit pentru beneficiarii serviciului de salubrizare taxe de 37.398.706,85 lei și a încasat 35.629.094,85 lei. În același interval, municipalitatea a plătit către asociația care gestionează serviciul 37.607.161,86 lei.
Diferența dintre plățile făcute din bugetul local și încasările de la beneficiari ajunge la 1.978.066 de lei. Soldul debitelor neîncasate, de 1.769.612 lei, nu acoperă întreaga diferență, rămânând un deficit de 208.454 de lei.
Pentru 332.429,18 lei plătiți de Primărie nu fuseseră stabilite taxe corespunzătoare beneficiarilor. În cazul altor 172.925,41 lei, plătiți în perioada 2019–2020, nu au fost prezentate măsuri clare pentru recuperarea banilor înainte de prescrierea dreptului de încasare.
Mai există și facturi de 123.975 de lei, returnate în perioada 2022–2023, care figurează în continuare ca datorie în evidențele celeilalte părți. Administrația nu a clarificat diferențele dintre cantitatea de deșeuri colectată, sumele facturate, numărul utilizatorilor și taxele stabilite.
Aceste probleme sunt anterioare actualului mandat de primar, însă Lucian Braniște era viceprimar în perioada respectivă. În 2025, când conducea deja Primăria, deficiențele au continuat, iar măsurile anterioare au rămas implementate numai parțial.
Contracte încheiate cu firme în care erau implicați angajați ai școlilor
Două tranzacții realizate la nivelul unităților de învățământ impun clarificări din perspectiva eticii și integrității. Grădinița cu Program Prelungit nr. 17 a plătit 1.200 de lei pentru cursuri unei firme la care administratorul financiar al unității era asociat. Liceul Tehnologic „Ștefan Procopiu” a cumpărat servicii de catering în valoare de 19.872 de lei de la o firmă la care era asociat un profesor al liceului.
Documentele nu stabilesc existența unui conflict de interese în sens penal, dar arată că regulamentele și codurile de conduită ale instituțiilor nu conțineau reguli clare privind activitățile comerciale sau remunerate desfășurate de angajați și relațiile dintre aceștia și furnizorii unităților.
Proceduri incomplete și salarii aplicate neunitar
O hartă tactilă cumpărată cu 2.460 de lei a fost înregistrată ca mijloc fix, deși valoarea sa impunea clasificarea ca obiect de inventar. Procedura privind amenzile nu conținea reguli pentru plățile voluntare realizate de contravenienți în termenul legal de 15 zile.
Procedurile salariale ale Primăriei, Direcției de Asistență Socială și Poliției Locale nu asigurau aplicarea unitară a regulilor privind salariul minim. Pentru aceeași funcție de îngrijitor, cele trei instituții au aplicat tratamente diferite, fiind emise inclusiv dispoziții de majorare care ulterior au fost anulate.
Auditul intern a raportat cu peste un an întârziere
Compartimentul de audit intern nu a urmărit corespunzător implementarea propriilor recomandări. Conducerea Primăriei a fost informată cu o întârziere de peste un an despre neimplementarea unor măsuri privind veniturile obținute la Festivalul „Hora din străbuni” și Zilele Culturale ale Municipiului Vaslui, precum și despre lipsa documentelor de dare în administrare a bunurilor municipiului către Goscom.
Nu au fost prezentate planurile de acțiune, nu au fost actualizate fișele de monitorizare și nu au fost făcute raportările semestriale obligatorii. Într-o instituție în care inventarele, terenurile și veniturile nu corespund între ele, nici structura creată pentru a detecta asemenea probleme nu și-a îndeplinit complet rolul.
Vasluiul funcționează cu un PUG expirat
Planul Urbanistic General al municipiului a fost aprobat în 2007 și trebuia actualizat cel târziu în 2017. Valabilitatea sa a fost prelungită fără ca procedura de actualizare să fi fost inițiată efectiv înainte de expirare. Ulterior, forma preliminară aprobată în 2022 a expirat și ea la 6 octombrie 2025.
Contractul pentru actualizarea PUG a fost semnat în decembrie 2018 pentru 803.250 de lei și avea o durată inițială de 18 luni. Prin zece acte adiționale, durata a ajuns la 93 de luni și 12 zile, deși contractul permitea o prelungire de maximum 12 luni.
Până la momentul verificărilor fuseseră plătiți 562.275 de lei. Pentru prima etapă nu au fost prezentate procese-verbale de predare-primire a studiilor. Din cauza întârzierii, șase studii de fundamentare au expirat și trebuie actualizate din nou pe bani publici.
Mai multe Planuri Urbanistice Zonale nu au fost introduse în PUG, iar cele peste 534 de hectare de pășune ale municipiului lipsesc din bilanțul teritorial. După aproape 19 ani de la aprobarea vechiului PUG și după opt ani de la semnarea contractului de actualizare, administrația Vasluiului nu a reușit să adopte documentul esențial pentru dezvoltarea orașului.
Lucian Braniște a moștenit contractul, dar nu și lipsa de responsabilitate. Ca fost viceprimar, el cunoștea situația, iar ca primar avea obligația să urgenteze finalizarea și să oprească prelungirea la nesfârșit a unui contract care și-a depășit de peste cinci ori durata inițială.
Sute de firme nu figurau cu materie impozabilă
Administrația nu a prezentat un inventar complet al materiei impozabile înainte de fundamentarea bugetului. Zece terenuri neîngrijite, identificate încă din 2024, au rămas neclarificate. Alte terenuri neîngrijite au fost găsite pe străzile Octavian Goga și Castanilor, dar până la finalizarea verificărilor nu fuseseră întocmite documentele necesare majorării impozitelor.
Compararea bazelor de date a arătat existența a 537 de firme cu sediul în municipiul Vaslui care nu figurau în aplicația fiscală nici cu bunuri impozabile și nici cu taxă de salubrizare. Alte 31 de firme cu puncte de lucru și 11 firme devenite active în 2025 nu apăreau cu materie impozabilă.
Primăria a explicat că o parte dintre societăți nu desfășoară activitate sau lucrează la sediul clienților, dar nu a clarificat dacă au fost verificate toate clădirile, terenurile, vehiculele, taxele de publicitate și celelalte obligații locale.
Au fost identificate și 79 de mijloace de transport pentru care evidența fiscală nu corespundea cu baza de date privind înmatriculările. În timpul verificărilor au fost introduși în evidență trei proprietari și au fost stabilite debite suplimentare de 1.321 de lei.
Goscom a fost taxată pentru alte suprafețe decât cele din cărțile funciare
Pentru terenurile utilizate de Goscom, Primăria a calculat taxele pe baza unor suprafețe care nu corespund documentelor cadastrale. Pentru sediul societății, taxa a fost stabilită pentru 1.705,25 metri pătrați, deși în cărțile funciare apar 2.530,66 metri pătrați.
Pentru terenul de 7.846,22 metri pătrați de pe strada Alexandru cel Bun nu au fost prezentate hotărârea Consiliului Local și contractul de dare în administrare. Pentru terenul din Piața Traian, taxa a fost calculată pentru 112,14 metri pătrați, deși suprafața din cartea funciară este de 194 de metri pătrați.
Diferențe de sute de hectare între evidențele agricole și fiscale
Registrul agricol și evidența fiscală a municipiului conțin diferențe majore. În cazul unui contribuabil, Registrul agricol indica o suprafață cu 4.949 de metri pătrați mai mare decât cea fiscală. Șase proprietari aveau înscrise fiscal peste 10 hectare care nu apăreau deloc în Registrul agricol, iar un alt contribuabil avea o diferență de 7,66 hectare.
Un crescător care închiriase pășune și declarase 303 oi și 24 de bovine nu figura cu niciun animal în Registrul agricol. În evidența agricolă erau înscrise 3.418.737 de metri pătrați de pășuni aparținând persoanelor fizice, în timp ce evidența fiscală indica 5.908.745 de metri pătrați.
Pentru terenurile agricole ale persoanelor fizice, diferența dintre evidența fiscală și Registrul agricol ajunge la 921 de hectare. Față de datele Direcției Agricole, diferența este de 845 de hectare. În cursul anului 2025 nu fusese întocmit niciun act de control privind corectitudinea și completitudinea Registrului agricol.
În aceste condiții, administrația nu poate garanta că toate impozitele și taxele locale sunt stabilite complet și corect.
Provizion de 2,22 milioane de lei, fără aprobarea Consiliului Local
Primăria a înregistrat un provizion de 2.227.274,08 lei pentru devierea unei conducte Transgaz de pe terenurile unor proprietari. Suma reprezenta jumătate dintr-un deviz general de 4.454.542,17 lei transmis de Transgaz.
Devizul nu era semnat și nu fusese însușit de vreo persoană responsabilă. La finalul documentului era scris de mână că jumătate din sumă ar reveni Primăriei. Cu toate acestea, administrația a introdus provizionul în contabilitate fără ca situația, oportunitatea lucrării și cuantumul cheltuielilor suportate din bugetul local să fie analizate și aprobate de Consiliul Local.
Nu a fost justificat de ce municipiul trebuie să suporte jumătate din deviz, nu au fost prezentate documentele privind activitatea comisiei constituite de primar și lipsea protocolul de predare a magistralei către Transgaz. Nici valoarea magistralei din inventarul domeniului public nu corespundea valorii înregistrate în contabilitate.
Contracte de peste 6,48 milioane de lei pentru străzi, fără fundamentare completă
Programul de reparații stradale pentru anul 2025 a fost aprobat după începerea procedurilor de achiziție. Documentele analizate privesc o achiziție de 332.478,93 lei fără TVA și alte trei contracte de 3.389.581 de lei, 1.948.455 de lei și 813.231 de lei fără TVA. Valoarea cumulată ajunge la 6.483.745,93 lei fără TVA.
Situațiile de lucrări pentru prima achiziție enumerau lucrările, cantitățile și prețurile, dar nu indicau strada sau locul concret în care acestea fuseseră executate. Programul de reparații menționa 14 străzi, fără identificarea sectoarelor sau zonelor de intervenție.
Nu existau antemăsurători, nu fusese estimată manopera, nu era stabilit un calendar al intervențiilor și nu existau calcule detaliate privind necesarul de fonduri. Erau enumerate cantități de asfalt, binder, borduri și pavele, fără o fundamentare tehnico-economică completă.
Problema fusese identificată și pentru exercițiul financiar anterior, dar măsurile au fost implementate doar parțial. Abia programul pentru anul 2026 a fost completat cu străzi, suprafețe, manoperă, costuri și calendarul intervențiilor.
Lucian Braniște nu poate poza într-un primar venit din afara sistemului
O parte dintre aceste probleme au rădăcini mai vechi decât mandatul de primar început în octombrie 2024. Dar Lucian Braniște nu a venit în Primăria Vaslui din afara administrației și nu a descoperit pentru prima dată aparatul instituției după alegeri. El a fost viceprimar în mandatul precedent și a participat la conducerea executivă a municipiului.
Anul 2025 a fost primul exercițiu bugetar desfășurat integral sub autoritatea sa. În acel an au continuat neconcordanțele patrimoniale, evidențele fiscale incomplete, contractele neactualizate, administrarea defectuoasă a pășunilor, întârzierile privind PUG-ul și problemele serviciului de salubrizare. Tot în 2025 s-a derulat procedura de valorificare a fierului vechi, rămânând neexplicată o diferență de peste 1,2 milioane de kilograme.
Imaginea care rezultă nu este a unei administrații care controlează riguros banul și patrimoniul public, ci a uneia în care comisiile există pe hârtie, inventarele sunt completate formal, documentele sunt trimise la semnat după încheierea exercițiului financiar, iar baze de date ale aceleiași instituții se contrazic cu sute de hectare.
Primarul Lucian Braniște trebuie să explice public diferența de fier vechi, subevaluarea patrimoniului, contractele și suprafețele de pășune, milioanele nerecuperate din salubrizare, prelungirea PUG-ului și lipsa fundamentării lucrărilor stradale. Faptul că o parte dintre probleme sunt vechi nu îl exonerează. Din poziția de viceprimar le putea cunoaște, iar din poziția de primar avea obligația să le remedieze.
