Noul premier al României, Marcel Ciolacu, reprezintă perfect sistemul cărătorilor de mapă, al oamenilor politici cu studii îndoielnice, al cleptocraților care au pus stăpânire pe România în cei 33 de ani negri ai postdecembrismului. În anii 90′ tinerii își doreau alegeri fără FSN și România liberă de neocomuniști, însă vocea lor nu a răzbit în fața pactului de la Valleta și a elitelor miluite de Est și Vest.
Marcel Ciolacu este un politician de la țară, provincial și orgolios, iar zbaterile sale ni-l luminează în culori gri. Un om ce nu își poate depăși condiția umilă, atât socială cât și intelectuală. Din poziția de lider al Clanului Ciolacilor, Marcel a început să forțeze nota în cazul numirii noului șef al Secretariatului General al Guvernului.
Marcel Ciolacu și PSD au invocat ceva probleme ce țin de serviciile secrete în cazul liberalului Mircea Abrudean. Marcel, săracu’, el nu prea a trecut pe la școală și nici nu prea cunoaște legile așa că potrivește niște scorneli despre numiri în baza avizelor SRI, fapt ce încalcă legea. Trebuie spus că numirile în baza avizelor SRI sunt nelegale. Nicio lege din România nu obligă SRI să dea avize pe numiri în funcții publice și nici ca politicienii să ceară așa ceva. Mircea Abrudean are aviz ORNISS așa că șeful Clanului Ciolacilor umblă cu cioara vopsită.
Ca să mai spulberăm un mit, am tot observat aprecierile unor așa ziși analiști politici despre legăturile lui Abrudean cu Florian Coldea. Florian Coldea este un simplu pensionar SRI căruia niște neica nimeni i-au ridicat statuie. Legendarea numelui în presă este doar un joc de imagine.
Cum s-a înscăunat la Palatul Victoria Marcel de la Buzău, ca orice politician de la țară, a început să își aducă neamurile în funcții publice. Jurnalistul buzoian Sebastian Silvestru afirmă că noua șefă de cabinet a premierului Ciolacu este vecina de bloc și cumătra acestuia, mai exact soția fostului ministru al Culturii, Lucian Romașcanu.
Odată ajunși la guvernare cu sprijinul dulapului de la Cotroceni, oamenii lui Marcel Ciolacu au început să încaseze bani grei din contracte cu statul și funcții pentru toate neamurile din rândurile Clanului Ciolacilor. Intelectualul mult prea odihnit de la Cluj, Vasile Dâncu, a primit din partea lui Marian Neacșu un contract prin firmele sale de casă în valoare de 1.250.000 EURO.
„Proiectul „Monitorizarea și evaluarea integrată a performanței serviciilor publice” a zăcut prin sertarele Secretariatului General al Guvernului din timpul guvernării Dăncilă. Proiectul realizat de Anca Borș pe bani europeni și de la bugetul de stat este o demagogie tâmpită imposibil de cuantificat sau de finalizat. A fost atât de puturos încât nimeni nu a vrut să se apropie de el. Toni Greblă a refuzat să îl aprobe în anul 2019 când a ocupat funcția de șef al SGG.”, susțin surse din cadrul SGG pentru Anchetatorii.ro
Probabil pofesorul Dîncu era înfometat după atâția ani de secetă având în vedere că s-a aruncat în combinație cu trei firme de casă. De firma IRES știe toată lumea că aparține apropiaților acestuia. Am observat că mai apare și firma CC SAS SRL controlată de Suciu Septimiu Alexandru. La o simplă căutare pe unchiul Google am descoperit un document cu numele acestuia și numele profesorului Vasile Dîncu. Deci concluziile le puteți trage singuri. Toate săgețile duc spre domn’ profesor.
Locotenentul Neacșu și miza controlului asupra SGG și a companiilor de stat în contextul alegerilor
Despre Marian Neacșu și escrocheriile puse la cale din postura de șef al Secretariatului General al Guvernul am mai vorbit în două materiale anterioare AICI și AICI. Marian Neacșu, locotenet în gruparea de crimă organizată numită generic ”Clanul Ciolacilor”, nu numai că parazitează instituțiile statului dar își aduce și neamurile în funcții cheie. Alexandru Vasilescu este finul lui Marian Neacșu și beneficiarul mai multor sinecuri.
Alexandru Vasilescu a ocupă funcția de secretar de stat în SGG, fiind și membru în Consiliul de Supraveghere al companiei Transelectrica și în Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la EximBank, bancă de stat, are în componență 15 membri, de regulă politicieni plătiți cu 20 la sută din salariul lunar al directorului băncii.
Trei dintre aceștia sunt numiți din partea Secretariatului General al Guvernului (SGG). Al doilea norocos din Clanul Ciolacilor este baronul de Ialomița, Victor Moraru. După cum observați, doamnele lucrează tot la stat, culmea ambele la Curtea de Conturi.
Traian Hahalai este președintele Eximbank și a avut în 2021 un venit de aproximativ 200.000 de euro, adică 16.500 de euro/lună net. Halalai nu a vrut să recunoască public faptul că Marian Neacșu a încasat 52 de mii de euro de la Eximbank deși suma apare în declarația de avere.
Surse din cadrul SGG afirmă că Neacșu și acoliții săi nu au participat niciodată la aceste ședințe ale comitetului Eximbank, ci doar semnează ca primarii un tabel de prezență pe care îl aduce o funcționară a băncii la Guvern.
Controlul companiilor de stat
Momentan conducerea Secretariatului General al Guvernului este deținută de baronul PSD, Adrian Țuțuianu. Premierul Marcel Ciolacu i-a oferit super puteri lui Marian Neacșu, astfel SGG rămâne o instituție fără personalitate juridică, fiind controlată direct de vicepremier. Omul PNL numit la SGG, oricare ar fi el, poate asista doar la combinațiile Clanului Ciolacilor.
Prin două adrese sucesive ale Ministerului Finanțelor, ca instituție de monitorizare și supraveghere pentru toate Înreprinderile Publice, înregistrate la SGG prin Nr.20/17089/MN/08.06.2022 și Nr. 24371/MN/15.09.2022, SGG prin conducătorul său legal este avertizat că la toate cele 7 Înreprinderi Publice la care SGG este Autoritate Publică Tutelară (ATP) nu s-a făcut selecția administratorilor și a directorilor conform O.U.G. 109/2011. Adresele MF, semnate ambele de însuși ministrul Finanțelor, subliniază că la 6 dintre ele procesul de selecție nici măcar nu a fost început, iar la cea de a 7-a trenează intenționat de mai bine de un an.
- Intreprinderi Publice (IP) strategice pentru statul român:
- Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A.,
- Societatea pentru Servicii de Telecomunicații și Tehnologia Informației în Rețele Electrice de Transport
- Formenerg S.A. – filială Transelectrica S.A.
- Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale din Romania Opcom S.A – filială Transelectrica S.A.
- Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat R.A.A.P.P.S
- Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. Mediaș
- Societatea de Mentenanță a Rețelei de Transport Smart S.A.– fil. Transelectrica S.A.
Prin aceste malversațiuni de blocare a selecției, nu mai puțin de 42 de administratori și directori provizorii ai Întreprindorilor Publice pentru care SGG exercită APT sunt la dispoziția conducerii politice a SGG, pentru care ar face orice să mai rămână și să mai fie iar numiți măcar pentru încă 4 luni. Căci invariabil, la fiecare 4 luni, după cum le expiră mandatele provizorii, într-o agitație noninstituțională de corupție și departe de toate regulile UE, cei care se vor iar numiți în Consiliile de Administrație sau în Directoratele IP, vin personal și cu servilitate chiar la biroul lui Marian Neacșu, exact ca la sultan în timpurile de vârf ale Imperiului Otoman, pentru a-și obține umil căftănirea. Desigur că în schimbul numirii prestează și servicii oneroase.
Este evident că, în ciuda legii, nu există nici măcar intenție pentru selecția definitivă după lege a posturilor de administratori și directori ale Întreprinderilor Publice, deoarece Clanul Ciolacilor care conduce cu abilitate SGG are interesul de a jongla, ca potențial de negociere și șantaj, cu aceste numiri provizorii pe câte doar 4 luni, în loc de 4 ani lungi și necontrolabili cum prevede O.U.G.109/2011.
Remunerațiile administratorilor provizorii numiți politic în IP, deși sunt peste nivelul salariilor din România (variază între 3500 lei și 35.000 lei în funcție de IP), nu reprezintă o miză primordială pentru nimeni. Importante sunt doar contractele IP de semnat și influența din Consiliile de Administrație unde numiții activează, important este prestigiul social al ocupării unei astfel de funcții, importante sunt vasalitățile lor pentru oamenii politici chiar și dacă aceștia din urmă migrează de la un partid politic la altul. Administratorii sunt pioni.
Dacă la celelalte 6 IP pentru care SGG este ATP, există totuși, uneori, din partea acestora dorința foarte timidă de a se face selecția, asta deși conducerea politică a SGG blochează tot, la R.A.A.P.P.S., care este coordonat semi-oficial de directorul SGG și administrator R.A.A.P.P.S Dragoș Condrea, numirea administratorilor este învăluită într-o enigma totală. Nimeni nu știe ce mandate au acești administratori, când au început și când expiră, dacă președintele este compatibil să fie în același timp și director general încălcând legea, dacă numiții pe criterii neștiute sunt acum provizorii sau definitivi, dacă sunt compatibili sau nu în sensul prevederilor OUG 109/2011, dacă pot fi sau nu funcționari publici. Doar săgeata Clanului Ciolacilor, Dragoș Condrea, ca admirabil maestru de ceremonii, pare să știe bine această societate fabuloasă secretă de la R.A.A.P.P.S.
Finul premierului Ciolacu controlează Transelectrica
O altă piesă de rezistență a Clanului Ciolacilor și una din mizele pentru controlul SGG este postul de director la Transelectrica, companie cu un profit de 6 miliarde de lei și contracte pe fonduri europene de sute de milioane de euro. Postul este ocupat temporar de Ștefăniță Munteanu, un ilustru necunoscut de la Buzău care nu are niciun fel de experiență în domeniu, dar îl recomandă altceva, îl recomandă faptul că este nimeni altul decât finul premierului Marcel Ciolacu. Membrii provizorii ai Directoratului au fost numiţi, alături de Munteanu, Cătălin Constantin Nadolu, Florin Cristian Tătaru şi Bogdan Toncescu
O să revenim cu noi detalii despre ”îngerii lui Tate”, pardon Ciolacu.
