Restaurația prostănacilor

“Doar două lucruri sunt infinite: Universul şi prostia umană, iar de cea din urmă sunt foarte sigur”, spunea Albert Einstein.

Şi România s-a confruntat, de-a lungul istoriei, tot cu o dihotomie infinită, cea a conducătorilor proşti sau trădători, însă nu am putut să stabilim, încă, despre existenţa căreia ar trebui să fim foarte siguri. Cu siguranţă, după 1989, România a avut două personaje pe care nu am putea să le bănuim de prostie: Iliescu şi Băsescu, însă cei doi nu au urmărit interesele ţării. Pentru restul politicienilor putem să atribuim un epitet care să rezolve dihotomia despre care vorbeam: prostănacul-trădător.

Este şi cazul lui Mircea Geoană, prostănacul care se mândreşte cu o sinecură la NATO, cunoscut şi ca preşedintele pentru o zi al României. Alături de “Mihaela, dragostea mea”, Geoană ne-a demonstrat, dacă mai era nevoie, de ce PSD-ul a devenit un fel de pepinieră a deşeurilor prezidenţiale.

În aceste zile asistăm la restaurația prostănacilor

Remus Ioan Ștefureac, fostul consilier al lui George Maior la SRI și Ambasada României în SUA, s-a asociat cu soția lui Sacha Dragic, fondatorul Superbet, pentru a lansa un proiect media, pentru a susține campania prezidențială a infractorului notoriu Mircea Geoană. Familia sârbului Dragic mai deține 40% din agenția de presă News.ro, agenție care ni-l prezintă ca favorit zilnic la prezidențiale pe acest bandit ce a jefuit România fără scrupule, poate poate or mai prosti românii odată.

Politologul Remus Ioan Ștefureac, proprietarul casei de sondaje Inscop și slugă credincioasă a lui George Maior are grijă să îl promoveze intens pe Mircea Geoană, iar INSCOP ne prezintă lunar sondaje false cu Mircea Geoană pentru a induce în eroare opinia publică din România. Remus Ioan Ștefureac a avut o carieră publică strâns legată de cea a pesedistului George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații și ambasador al României în SUA. În perioada 2008 – 2011, a fost consilierul directorului SRI George Maior.

George Maior este implicat în cel mai mare jaf dat României în toată istoria sa postdecembristă. Maior a nășit escrocheria Roșia Montană Gold Corporation. Gabriel Resources vrea să obțină 6,6 miliarde de dolari de la statul Român. În judeţul Alba unde se află Roşia Montană este și judeţul în care firma Gabriel Resources a plătit campanii electorale diverşilor politicieni. Maior era la acea dată şeful Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din Senatul României.

Până în noiembrie 2005, tatăl lui George Maior, Liviu Maior, ocupase funcţia de Ambasador al României tocmai în Canada. George Maior a vorbit vreme de 30 de minute cu reprezentanţii companiei Gabriel Resources. George Maior a lucrat intens cu Florian Coldea și finul Victor Ponta în interesul afacerii speculative Roșia Montană Gold Corporation, atât din postura de șef al Serviciului Român de Informații cât și din postura de ambasador. Prostănacul Maior, un iubitor al sticlelor de whisky la primele ore ale dimineții s-a amestecat în afacerile interne ale SUA, fapt ce s-au lăsat cu retrogradarea sa și trimiterea în Iordania. Poate acum înțelegeți de ce se zbat prostănacii să îl pună pe Mircea Geoană președinte.

După Ion Iliescu, PSD nu a mai fost capabil să vină cu un candidat serios la prezidenţiale, tocmai din cauza calităţii îndoielnice a oamenilor din partid. Pe de altă parte, electoratului i-a fost suficient să aibă în faţă prestaţia jalnică a unui fost ambasador incapabil să-şi argumenteze prostia de a merge chiar în noaptea de dinaintea alegerilor, în vizită la Sorin Ovidiu Vântu, pe care chiar el îl cataloga ca fiind “malefic”. Până şi această titulatură pe care i-a atribuit-o lui Vântu denotă faptul că Geoană are un vocabular al cărţilor de poveşti şi că probabil genul acesta de literatură este singurul cu care a avut de-a face. 

Este interesant, totuşi, cum un asemenea personaj a fost numit secretar general adjunct la NATO. A primit această funcţie ca urmare a meritelor pe care le-a avut pentru statul român sau pentru întreaga activitate pro-americană. Să nu uităm că acesta a fost numit în cadrul NATO în aceeași perioadă cu numirea lui Kövesi la Parchetul European. Să-şi fi retras americanii colaboratorii deoarece erau în pericol? În aceste cazuri sunt multe suspiciuni în ceea ce privește colaborarea celor doi cu SUA.

Afacerile familiei mafiote Geoană

Implicarea lui Mircea Geoană în activități de promovare și dialog ar fi lăudabilă deoarece acestea dau bine pe sticlă, iar limbajul de lemn pe care l-a moştenit de la Ion Iliescu prinde la un anumit segment al populaţiei. Sunt mulţi români însă, care au rămas ancoraţi în realitate şi care îşi amintesc de faptul că din funcțiile pe care le-a deținut, de ministru și președinte PSD, când acest partid se afla la guvernare, Geoană a avut toate pârghiile pentru a atragere bani doar în acele proiecte pe care le propunea prin asociațiile și fundațiile de familie. A găsit în aceste ONG-uri modalitatea de a-și consolida stabilitatea financiară, pe spatele românilor, dar și de a-și angaja soţia, soacra şi secretara.

În anul 2002, Mircea Geoană devenea vicepreședinte al Asociației Casa N.A.T.O. al cărei principal scop era promovarea valorilor NATO în România. Această asociație s-a bucurat de sprijinul PSD atunci când se afla la guvernare, adică și-a alocat fonduri propriilor asociații, în cuantum de aproximativ 30 de miliarde de lei vechi.

Pe soacra lui Geoană, Margareta Costea, o găsim în anul 2001 în funcţia de preşedinte al Fundației Tinerii României, un ONG dedicat sprijinirii celor cu vârste cuprinse între 6 si 24 de ani, iar pe Mihaela Geoană în funcţia de vicepreşedinte al aceluiaşi ONG. Scopul acestei fundaţii era acela de a educa tinerii “în spiritul principiilor moralei creștine și al tradițiilor naționale” și de a forma “mentori din rândul acestor tineri în vederea sprijinirii generațiilor viitoare de tineri…”. Nu ştim ce programe a pus în lucru pensionara Costea, dar ştim că Fundația Tinerii României raporta în bilanțurile contabile că deține active circulante în valoare de peste 233.000 lei.

Mihaela Geoană a prins şi ea gustul pentru “promovare” şi avea să înfiinţeze Fundația Renașterea pentru Educație, Sănătate și Cultură, cu care avea să facă şi turul televiziunilor, fiind prezentată ca femeia de succes, implicată în activităţi de voluntariat şi educaţie. Doar că, după ce a terminat cu televiziunile, fundaţia Mihaelei Geoană a fost implicată într-un scandal privind sponsorizările oferite de Ministerul Sănătății. Astfel, ministrul Ion Bazac, deși avea în subordine o mulțime de unităţi spitaliceşti care aveau nevoie de aparatură medicală pentru depistarea formelor de cancer, a pus la dispoziţia fundaţiei Mihaelei Geoană aceste echipamente. Făcând un inventar al ajutoarelor şi al sponsorizărilor fundaţiei conduse de Mihaela Geoană, se constată că acestea se ridică la aproximativ 7 milioane de lei.

Tot de numele Mihaelei Geoană se leagă şi Fundaţia Infinitului, al cărui scop era acela de a “conserva, proteja, restaura și de a pune în valoare bunurile cu valoare istorică, artistică, muzeografică, numismatică, literară, aflate pe teritoriul României …. în special a Ansamblului Monumetal Coloana Infinitului, din Municipiul Târgu Jiu”. Și, cum desele călătorii în SUA alături de soţul său au făcut-o să-şi lărgească cercul de prieteni, Mihaela Geoană avea să o întâlnească pe Mica Ertegun, o româncă stabilită în SUA care avea în conturi câteva milioane de dolari și care ar fi trebuit să contribuie la sponsorizarea proiectului de restaurare al Ansamblului Coloana Infinitului. În fapt, proiectul Fundaţiei Infinitului s-a rezumat la înfiinţarea unui chioşc.

Şi cum “Mihaela, dragostea mea” se bucurase de toată aprecierea şi dragostea soţului, s-a gândit că ar fi cazul să se implice şi ea în problema copiilor abuzaţi şi în pregătirea viitoarei generaţii de femei-lider, motiv pentru care a mai înfiinţat două ONG-uri: Asociaţia Centrul Român pentru Copii Dispăruţi sau Exploataţi Sexual şi Asociaţia Global Women Leadership Initiative – România. Nu ştim cât de mult s-au implicat aceste ONG-uri în traficul de copii şi în promovarea femeilor, dar cu certitudine ştim că au înregistrat venituri de ordinul milioanelor de lei.

Sidonia Bogdan, despre escrocheriile tovarășului Geoană Mircea

Compania IFC Paragon Financial SRL a primit patru granturi în valoare totală de aproximativ 360.000 euro, din partea Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAID), condusă de fostul șef SIE, Cătălin Harnagea. Curtea de Conturi a găsit nereguli grave pentru granturile derulate de companie în anul 2018 și a făcut o plângere penală pentru a fi recuperate prejudiciilor.

În același an, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a deschis un dosar in rem, cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial, firma IFC Paragon Financial SRL reprezintă fosta firmă Bucharest Forum Conference SRL care și-a modificat denumirea în anul 2018. Asociația Bucharest Formul SRL îl avea drept reprezentant legal pe secretarul adjunct NATO, Mircea Geoană și pe Alina Violeta Costea, cumnata sa.

Pe site-ul Națiunilor Unite, în pozele referitoare la granturile acestei firme apare Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. Aceasta a fost demnitar român, a condus Eximbank în perioada 2009-2012 și a mai fost director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, așa cum am mai scris aici.

În data de 18.12.2018, Mircea Geoana a decis să se retragă din IFC Paragon Financial SRL, tot potrivit datelor din Monitorul Oficial. În același an, firma respectivă a obținut două granturi din partea RoAID, o instituție abia înființată din subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

În fapt, potrivit unui răspuns RoAID, firma cumnatului lui Mircea Geoană a obținut acești bani astfel:

„În anul 2018, RoAID a finanțat proiectele:

1. „Susținerea sistemului educațional din R.D. Congo prin facilitarea obținerii de burse de studiu în România din republică- etapa 1: analiză și proiecție nevoi identificate”. Valoarea totală a proiectului a fost 232.000 lei, din care grant acordat de către RoAID a fost de 232.000 lei. Aceasta poate fi citit aici.
2. „Studiu de pre-fezabilitate analiză rețea distribuție electricitate Mbanza-Ngungu Congo”. Valoarea totală a proiectului a fost de 232.000 lei, din care grant acordat de către RoAID a fost de 232.000 lei”. Aceasta poate fi citit aici.

În total, pentru cele două studii de fezabilitate, firma cumnatului lui Mircea Geoană a obținut aproximativ 95.000 euro.

RoAID precizează că cele două studii au fost selectate pentru finanțare „în urma apelurilor competitive la care operatorul economic a participat”, iar studiile au fost realizate pentru statul vizat, adică Republica Democratică Congo, nu pentru RoAID.

Potrivit raportului Curții de Conturi privind activitatea RoAID pe anul 2018, instituția de control a constatat următoarele nereguli:

• Au fost justificate cheltuieli privind consultanța juridică, fiind prezentate 2 contracte de asistență juridică încheiate cu un cabinet de avocat din RD Congo, câte unul pentru fiecare din cele 2 proiecte, în valoare de 30.000 euro/contract și plățile efectuate pentru aceste contracte în valoare totală de 289.200 lei, fără a fi prezentate documente din care să rezulte serviciile prestate efectiv în baza acestor contracte, precum și realitatea prestării acestora;
• Au fost justificate cheltuieli privind consultanța privind consultanța juridică prin prezentarea a 2 contracte de asistență juridică încheiate cu un cabinet de avocatură din România, câte unul pentru fiecare din cele 2 proiecte, în valoare de 10.000 euro/contract, facturile emise de prestatorul de servicii și plățile efectuate pentru aceste contracte în valoare de 93.196 lei, fără a fi prezentate documente din care să rezulte serviciile prestate efectiv în baza acestor contracte, precum și realitatea prestării acestora”, arată raportul Curții de Conturi.

Mai mult, Curtea de Conturi reclamă faptul că deplasările în Congo nu au facturi justificative, iar unele traduceri, pentru care firma lui Costea a încasat bani, nu au nici ele documente justificative pentru cheltuirea banilor.

În anul 2020, Curtea de Conturi a făcut două sesizări penale în baza Art.64 din Legea nr.94/1992, republicată privind nerecuperarea unor prejudicii în cadrul Ministerului Afacerilor Externe către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Contactat de către acest site, informația, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a confirmat informația și a trasmis următoarele:

„Vă informăm că în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a fost înregistrat dosarul penal nr. 4871/P/2020 în care se efectuează cercetări in rem cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi”.

Mai mult, fostul director adjunct al RoAID, Cezar Marin, demis la începutul lui septembrie 2021, un apropiat al lui Liviu Dragnea, a depus un denunț la DNA privind presupuse fapte de corupție săvârșite în interiorul instituției.

Doi ani mai târziu, fosta firmă a lui Geoană a mai încasat granturi în valoare de 265.000 euro

În anul 2020, firma lui Ionuț Costea a mai obținut alte două granturi cu destinație Congo. Primul s-a numit „Susținerea sistemului educațional din Republica Congo- Provincia Bandundu, în contextul Covid-19. Campanie educațională, Republica Democratică Congo. Valoarea totală a proiectului a fost de 109.531 lei din care grant acordat de către RoAID a fost de 96.000 lei.

Al doilea proiectul desfășurat în anul 2020 s-a numit „Demarare proiect pilot dezvoltare parțială infrastructură energetică în Provincia Lualaba, Republica Democratică Congo, iar valoarea lui a fost de 1.388.688,00 lei, din care grant acordat de către RoAID a fost 1.200.000,00 lei și cofinanțare 188.688, 00 lei.

În total, în anul 2020, firma IFC Paragon Financial SRL a obținut granturi în valoare de 265.000 euro.

Potrivit sursele mele din interiorul Curții de Conturi, în perioada 10.05.2021-18.06.2021, inspectorii instituției au mai realizat o misiune de audit la RoAID, iar neregulile sesizate pentru anul 2020 sunt asemănătoare penultimului raport. Raportul nu este încă public.

„Documentația aferentă actului de control se află la dosarul unei cauze penale, în această speță sunt incidente prevederile art.277 alin. (2) din Codul Penal (Legea nr. 286/2009, actualizată), potrivit cărora, pentru a nu compromite interesele justiției, nu pot fi dezvăluite mijloacele de probă sau înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată  ori de soluționare definitivă a cauzei”, mi-a parvenit pe surse un document al Curții de Conturi.

În ciuda neregulilor reclamate de Curtea de Conturi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, nu l-a demis pe fostul șef SIE, Cătălin Harnagea de la conducerea RoAID.

O realitate tristă a politicii româneşti, aceea că românii, după 1989, au fost nevoiţi să aleagă între două rele. În 2009, românii au avut de ales între un prostănac şi un trădător şi au ales trădarea, căci cel puţin trădarea se poate cuantifica, pe când prostia poate fi uneori incomensurabilă.