Anchetatorii au pus mâna pe documente explozive. Controalele desfășurate la Consiliul Județean Constanța pe finanțele anului 2024 au scos la iveală un dezastru greu de imaginat: peste două milioane de lei publici evaporați prin scheme care de care mai sofisticate, contracte semnate cu o firmă declarată „inactivă”, spectacole care n-au putut fi dovedite cu nicio hârtie, sportivi care n-au pus piciorul niciodată la hotelurile pentru care s-a plătit cazarea și — cireașa de pe tort — pantaloni de trening pentru care s-au scos din buzunarul județului 80.000 de lei pentru o inscripționare care, conform fotografiilor, nu a existat niciodată. Doi președinți s-au perindat la conducerea județului în 2024, Mihai Lupu și Florin Mitroi, ambii ieșiți din aceeași pepinieră a PNL, iar bilanțul comun e o ușă pe care, după acest raport, ar trebui să bată mai multe instituții ale statului.
Povestea e atât de stufoasă încât, citind pagină cu pagină raportul rămas în urma controalelor, ai senzația că răsfoiești un scenariu de film. Un scenariu prost, în care nimeni nu controlează nimic, banii zboară, hârtiile se semnează în două și, când vine cineva să întrebe ce s-a întâmplat, oamenii fie ridică din umeri, fie nu mai răspund la telefon. Doar că nu e film. E realitatea bugetului public al județului Constanța pe anul 2024, și cei care plătesc nota sunt, ca de obicei, contribuabilii.
AJF Constanța, instituția-cheie a dezastrului. Și omul de pe lista lui Mitroi
Cea mai grea lovitură vine direct din curtea Asociației Județene de Fotbal Constanța, instituția unde funcția de secretar general este deținută de Stere Guteanu — om al PNL, candidat în 2024 chiar pe lista pe care a câștigat alegerile actualul președinte al județului, Florin Mitroi. Aceeași AJF a primit doi ani la rând bani publici prin niște proiecte cu titlul aproape liric, „Fotbalul – O punte spre comunitate”, finanțări aprobate prin hotărâri de consiliu județean date sub mandatul lui Mihai Lupu. Și exact acolo, în acest „pod către comunitate”, anchetatorii au găsit aproape 900.000 de lei care nu pot fi justificați.
Cea mai dură lovitură e povestea pantalonilor. Reținem firma: KSVI Sport Investment SRL. Reținem suma: 80.000 de lei. Și reținem că AJF a încheiat cu această firmă două contracte deodată, în noiembrie 2023 — unul pentru cumpărarea a 4.000 de treninguri, al doilea, separat, pentru personalizarea pantalonilor de trening cu logo-ul Consiliului Județean și al AJF. Plătite pe linia bugetară „cheltuieli de promovare”, cei 80.000 de lei trebuiau să se transforme în niște pantaloni inscripționați frumos, care să se vadă pe stadioanele din județ. În realitate? Nimic. Anchetatorii au cerut imagini de la 11 cluburi sportive și au constatat, negru pe alb, că pantalonii nu aveau pe ei nicio inscripționare. Și mai și — caietul de sarcini al primului contract, cel de 800.000 de lei, prevedea deja că „toate cheltuielile ocazionate de inscripționare” sunt incluse. Cu alte cuvinte: aceeași firmă a încasat o dată inscripționarea în pachet, după care a mai încasat încă o dată, separat, 80.000 de lei pentru o inscripționare care nu s-a făcut niciodată. Bani aruncați în vânt, către aceeași adresă.
A doua poveste e și mai bizară. La acțiunea „Trofeul Memorialul Iosif Bukossi”, organizată în 2023 și 2024, AJF a decontat servicii hoteliere — cazare și masă — pentru 448 de persoane prevăzute în contract. Anchetatorii au cerut diagramele de cazare de la hotel. Ce-au descoperit? Din 448 de „participanți”, 212 nu s-au prezentat niciodată la hotel. 94 în 2023, 118 în 2024. Aproape jumătate erau pe hârtie. Sportivi-fantomă. Cazați în Excel, mâncând în formulare. Pentru ei s-au scos din bugetul județului peste 100.000 de lei, banii s-au plătit, hotelul a încasat, AJF a închis dosarul, nimeni n-a întrebat nimic. Până la audit. Iar întrebarea pe care nimeni n-a vrut să o pună până acum bântuie acum acolo, deasupra raportului: cine a încasat banii pentru cei 212 oameni care nu au existat? Hotelul, care a facturat aerul? AJF, prin restituiri neînregistrate? S-a împărțit suma frățește?
A treia componentă a dezastrului de la AJF e despre arbitri. Conform regulamentelor aprobate chiar la nivelul AJF — deci nu inventate de inspectori, ci ale lor — costurile cu arbitrii din Ligile profesioniste de fotbal trebuie suportate de cluburi, nu din bani publici. Cu toate acestea, în proiectele finanțate de Consiliul Județean au fost incluse, frumos și ordonat, peste 400.000 de lei pentru arbitri la Ligile județene IV, V, VI și juniori. Verificările făcute cu 11 cluburi sportive au scos la lumină ceva ce, în lumea afacerilor private, ar duce instantaneu la dosar penal: aceleași tarife de arbitraj erau facturate de două ori, o dată către cluburi și o dată către CJC. Iar pentru o parte din ele — de zeci de mii de lei — nu existau nici măcar meciurile pentru care s-a plătit. Jocuri-fantomă, pentru arbitri pe care nu i-a văzut nimeni, fluierând la meciuri care nu s-au mai jucat niciodată. La acțiuni precum Cupa Mării Negre și aceeași Memorialul Bukossi, alți peste 200.000 de lei pentru arbitri n-au putut fi justificați cu absolut niciun document.
Ar mai fi de spus și că, în 2023, AJF a decontat 27.200 de lei pentru „promovare pe Facebook și radio”. Anchetatorii au cerut cel mai banal lucru posibil — un link, o postare, o înregistrare. Nu li s-a dat nimic. Niciun document, niciun screenshot, nimic. 27.200 de lei pentru promovări pe care, dacă ar fi existat, ar fi fost simplu de dovedit cu un printscreen.
Concluzia controalelor pentru AJF e una singură, și e tăioasă: aproape 900.000 de lei reprezintă cheltuieli nelegale, decontate fie pentru servicii care nu s-au prestat niciodată, fie pentru lucruri care erau deja plătite din alte contracte, fie fără un singur document justificativ. Iar legătura politică e una pe care nimeni nu o poate ignora. Pe lista PNL pentru Consiliul Județean Constanța din iunie 2024, lista pe care a candidat Florin Mitroi, la poziția 14 figurează negru pe alb Stere Guteanu, prezentat în actele oficiale ale Biroului Electoral Județean drept „secretar general AJF”. Adică omul direct responsabil de rapoartele financiare ale instituției care a generat cea mai mare fraudă din întreg raportul candida pe aceeași listă cu actualul șef al județului.
Vulturii Carpaților, asociația din București care a împărțit un milion de lei pe la firme-paravan
Dar AJF nu e singurul cui din coșciug. Capitolul al doilea al dezastrului poartă un nume care, citit cu glas tare, sună aproape ca o glumă: Asociația Cultural-Artistică „Vulturii Carpaților”, cu sediul tocmai în București. Contractul, semnat în aprilie 2024 sub mandatul lui Mihai Lupu, valora 1.333.400 de lei. Plățile efectuate către asociație, în trei tranșe, au ajuns la 1.200.000 de lei. Proiectul, intitulat pompos „Origini”, consta în trei spectacole live de reconstituire istorică, fiecare a câte o oră și jumătate, organizate pe Plaja Reyna din Constanța, la Adamclisi și la Cetatea Carsium din Hârșova. În total, patru ore și jumătate de spectacol. Pentru patru ore și jumătate de figuranți pe scenă, județul a virat un milion și două sute de mii de lei.
Și aici începe partea care, la propriu, miroase. Contractul semnat de „Vulturii Carpaților” cu județul prevedea în mod explicit, la articolul 1, că asociația este obligată să execute „nemijlocit” activitățile, iar la articolul 8, că „participarea terțelor părți nu este permisă”. Cu această clauză sub nas, președintele asociației a făcut exact pe dos: din cei 1.075.000 de lei verificați de anchetatori, peste 90% au fost virați în câteva ore către alte firme și asociații. 295.000 de lei către o asociație numită „Șoimii Valahiei” tot din București. 539.400 de lei către o societate comercială pe nume STUNT EVENTS SRL. 81.500 de lei către o filială din Galați a „Asociației Culturale Tomis”. Și, ținuți-vă bine, 150.000 de lei către o firmă numită 777 Design Film Ilfov SRL — fără angajați, declarată oficial „INACTIVĂ”. Da, ați citit corect: o firmă inactivă, care în actele statului nu mai are nicio activitate, a încasat 150.000 de lei publici din bugetul județului Constanța pentru o reconstituire istorică pe Plaja Reyna.
Anchetatorii au cerut documente care să dovedească faptul că serviciile au fost într-adevăr prestate. Pentru cele 5 activități verificate, asociația a putut justifica cu acte doar 364.033 de lei. Diferența, 701.866 de lei, nu are documente. Dispărută. Iar procesele-verbale de recepție întocmite cu intermediarii sunt — citez direct din raport — „cu același format”, semnate exclusiv între președintele asociației și administratorii firmelor primitoare, fără nicio dovadă concretă că ceva s-a întâmplat în realitate. Doi oameni, o foaie tipizată, semnătură reciprocă, hârtia merge la dosar, banii intră în cont. Atât.
Ar mai fi un detaliu care mută discuția pe un alt registru. Anchetatorii notează expres că „au fost identificate posibile conflicte de interese, care însă vor face obiectul verificării autorităților cu atribuții în acest sens”. Iar pe deasupra, ne anunță un lucru și mai grav: aceeași asociație „Vulturii Carpaților” a încasat și în 2023 o sumă similară, aproape un milion de lei, pentru un proiect aproape identic, denumit atunci „La marginea imperiului”. Iar verificările pe acel contract n-au fost încă făcute. Cu alte cuvinte, ceea ce raportul scoate acum la lumină pentru 2024 ar putea fi doar jumătate din povestea adevărată.
Pantheon Judo Stage: 250 de oameni dorm într-o noapte care nu a existat
A treia bombă din raport e mai mică, dar emblematică. Asociația Club Sportiv Pantheon Constanța a primit un contract de 598.500 de lei pentru un proiect de judo derulat la final de august 2024. Au fost prevăzute șase nopți de cazare pentru 250 de participanți. Matematica e simplă: check-in pe 25 august la prânz, check-out pe 31 august la prânz — șase nopți. În raportul de plată decontat, însă, au apărut șapte nopți. A șaptea, cea care nu există în calendar, a fost plătită pentru toți cei 250. Prejudiciu: 37.500 de lei evaporați într-o noapte care nu a existat. La acest capitol măcar, județul a recuperat banii în timpul controalelor.
DGEP Constanța: 244.000 de lei pe „PR” la 13 site-uri, când instituția avea propria pagină de Facebook
Un alt episod care a stârnit revoltă în rândul anchetatorilor a fost cel al Direcției Generale de Evidența Persoanelor Constanța, care a plătit în 2024 nu mai puțin de 244.791 de lei către 13 agenții de presă online pentru servicii de „reclamă și publicitate”. Asta în condițiile în care instituția are propriul site, propria pagină de Facebook și ar fi putut da gratuit aceleași informații, prin propriile canale, fără să scoată un leu din bugetul public. Concluzia controalelor sună ca o palmă: cheltuieli „nefondate și ineficiente”, justificate prin „o interpretare eronată a cadrului legal aplicabil”. În limbaj normal: bani aruncați pe relații publice care nu erau necesare nimănui.
Prejudiciul de 723.000 de lei pe care nu vrea să-l vadă nimeni de doi ani
Dar partea cu adevărat indecentă a raportului vine atunci când vorbim despre un prejudiciu pe care Curtea de Conturi îl stabilise încă din ianuarie 2024, în urma controalelor de pe anul 2023. Suma: 723.767 de lei, plătiți nelegal către Regia Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, pentru servicii care nu trebuiau plătite. Județul avea obligația, prin lege, să înregistreze acel prejudiciu în contabilitate până la 30 iunie 2024 și să demareze recuperarea lui. Termenul a expirat sub mandatul lui Lupu. A urmat și 31 decembrie 2024, sub Mitroi. Nimeni n-a făcut nimic. Suma de 723.767 de lei, deja confirmată ca prejudiciu, nu apare în contabilitatea județului. Ca și cum nu ar fi existat. Iar dreptul la acțiune se apropie cu pași repezi de prescriere — adică banii pot fi pierduți definitiv.
100 de milioane de lei rătăciți în bilanț. Și un teren de 4 hectare, în Mamaia, evaluat la un ban
Și mai e un capitol uriaș, despre care s-ar putea scrie singur o anchetă: bilanțul județului pe 2024 are subevaluări de aproape 100 de milioane de lei la capitolul terenuri și clădiri. Dar poate mai grăitor decât suma brută e un detaliu absurd: terenul aferent stației de epurare de la Constanța Nord, pe Bulevardul Mamaia — aproape patru hectare și jumătate, în plină zonă Mamaia — figurează în contabilitatea județului cu valoarea de un ban. 0,01 lei. Nu e o glumă, nu e o eroare de tipar. E înregistrarea oficială. Alături de acel teren, alte 113 terenuri concesionate către RAJA sunt evidențiate cu valori simbolice între 300 și 2.500 de lei. Patrimoniu public de zeci de milioane de euro, lăsat în acte la nivelul unor sume care nu acoperă nici factura la curent pe o lună.
Filtrele care n-au filtrat nimic. Auditul intern, pe pilot automat. Controlul preventiv, mort
Pe deasupra, controalele au mai descoperit, ca buchet final, că la Consiliul Județean Constanța controlul financiar preventiv „nu și-a atins scopul” — adică filtrul prin care, prin lege, ar fi trebuit oprite plățile către „Vulturii Carpaților” și AJF a fost dat la maximum. Auditul intern al județului a făcut în 2024 doar două misiuni, niciuna pe finanțările nerambursabile, deși ultima verificare pe acest capitol fusese în 2018. Șase ani de tăcere. Iar la Spitalul Județean — instituție cu sute de milioane de lei buget — auditul intern a funcționat în 2024 cu un singur om, care nu a făcut nicio misiune. Zero. Iar peste 7 milioane de lei reprezentând servicii medicale neîncasate de la asigurări, pentru cazuri de accidente rutiere și vătămări corporale din 2018-2021, riscă să se prescrie. Adică să se piardă pentru totdeauna.
Doi președinți, un partid, un dosar care merge mai departe
Acum, întrebarea politică, cea care arde. Anul fiscal 2024 al Consiliului Județean Constanța s-a împărțit între doi președinți ieșiți din aceeași tabără. Mihai Lupu, ales pe PNL în 2020 și migrat ulterior la PUSL, a condus județul timp de zece luni din 2024 — exact perioada în care s-au semnat contractele cu „Vulturii Carpaților”, cu Pantheon, cu AJF, în care s-au făcut majoritatea plăților, în care s-a ratat termenul de înregistrare a prejudiciului din 2023. Florin Mitroi, PNL get-beget, primarul de la Valu lui Traian devenit președinte de județ, a depus jurământul abia pe 29 octombrie 2024. A moștenit dosarul. Dar, de aproape un an și jumătate de când e șef la județ, n-a anunțat public nicio măsură concretă de recuperare a banilor.
Iar tăcerea lui Mitroi e cu atât mai grea de explicat cu cât AJF, instituția cu cea mai gravă fraudă din raport, este condusă administrativ tocmai de un coleg de listă politică — Stere Guteanu, secretar general al asociației și candidat pe lista PNL pentru CJC în iunie 2024. Aceeași listă, același partid, aceeași tabără. Iar suma este bătătoare la ochi: aproape un milion de lei publici, evaporați prin scheme pe care un audit serios le-a documentat fără drept de apel.
Anchetatorii au stabilit termen până la 30 septembrie 2026 pentru recuperarea integrală a tuturor prejudiciilor. Două milioane de lei. Mitroi e cel care trebuie să mute. Dacă nu o face, intră în acțiune răspunderea personală a ordonatorului de credite, prevăzută în Legea 94/1992 — și, dincolo de asta, dosarul ajunge automat pe biroul mai multor instituții care au obligația să se autosesizeze. DNA, ANAF, ANI, parchetul ordinar — toți au, după acest raport, o agendă plină.
Iar dincolo de cifre și articole de lege, întrebarea pe care contribuabilul județului Constanța are dreptul să o pună din nou e una simplă, brutală și incomodă pentru toată lumea: de ce au dormit 250 de oameni într-o noapte care nu a existat? De ce o firmă declarată „inactivă” din Ilfov a primit 150.000 de lei pentru un spectacol pe Plaja Reyna? Și de ce, pentru o asemenea performanță administrativă, plătim cu toții?
Răspunsul, dacă va veni vreodată, va veni cu mult întârziere. Până atunci, raportul rămâne pe masă. Iar foștii și actualii oameni mari ai PNL Constanța vor trebui să explice, fiecare la rândul său, cum a fost posibil ca într-un singur an, în județul lor, să fie scurși din bugetul public peste două milioane de lei prin scheme dintre care unele sunt atât de grosolane încât nici nu mai au nevoie de explicații.
