În spatele discursurilor despre dezvoltarea județului Caraș-Severin, despre investiții, modernizarea infrastructurii și eficiența administrației publice, documentele financiare descriu o instituție care nu reușește să țină sub control nici evidența propriilor bunuri, nici obligațiile față de furnizori și nici activitatea unor entități importante aflate în subordine.
Consiliul Județean Caraș-Severin, condus de Florin-Silviu Hurduzeu, apare în centrul unei succesiuni de deficiențe contabile și administrative care depășesc cu mult nivelul unor simple erori de operare. Investiții în valoare de zeci de milioane de lei au rămas înregistrate ca lucrări aflate în execuție, deși erau finalizate și recepționate. Facturi de aproape 16 milioane de lei nu au fost introduse în contabilitate atunci când au fost primite, ci abia în momentul efectuării plăților. Patrimoniul județului nu a fost inventariat potrivit legii, iar existența și valoarea reală a bunurilor raportate nu au putut fi confirmate în mod corespunzător.
La acestea se adaugă contracte de achiziție împărțite pentru evitarea unei proceduri competitive, lucrări începute înainte de încheierea contractelor, recepții întocmite în condiții greu de justificat, articole de deviz plătite de două ori și autoturisme cumpărate peste limitele impuse instituțiilor publice.
Imaginea care rezultă este aceea a unei administrații care corectează punctual problemele descoperite, dar nu reușește să elimine cauzele care permit repetarea lor.
Investiții de 27,5 milioane de lei păstrate artificial la categoria lucrărilor în curs
Una dintre cele mai mari denaturări privește investiții în valoare de 27.580.151,73 lei, identificate atât la aparatul propriu al Consiliului Județean, cât și la Direcția de Drumuri Județene Caraș-Severin.
Obiectivele respective erau finalizate și recepționate, însă au continuat să figureze în evidențele contabile ca active fixe corporale aflate în curs de execuție. În loc să fie transferate în conturile corespunzătoare de construcții, instalații, mijloace de transport sau bunuri aparținând domeniului public, acestea au fost păstrate în categoria proiectelor neterminate.
Prin această înregistrare, contul investițiilor în curs a fost supraevaluat, în timp ce activele reale și capitalurile proprii ale județului au fost raportate sub valoarea lor.
Situația devine cu atât mai gravă cu cât aceeași abatere fusese identificată și în verificările precedente. Administrația a corectat doar cazurile indicate punctual, fără să introducă un mecanism general prin care toate investițiile finalizate să fie identificate și transferate la timp în patrimoniu.
Nu mai poate fi invocată o simplă scăpare contabilă atunci când aceeași problemă revine de la un exercițiu financiar la altul. Repetarea ei arată că măsurile interne de control au rămas insuficiente sau pur formale.
Facturi de aproape 16 milioane de lei înregistrate cu întârziere
O altă abatere majoră privește obligații de plată în valoare de 15.940.305,94 lei, reprezentând facturi emise de executanții unor lucrări.
Aceste facturi nu au fost înregistrate în momentul primirii, așa cum impun regulile contabilității publice, ci abia atunci când sumele au fost efectiv plătite.
Diferența este esențială. O datorie trebuie recunoscută atunci când ia naștere obligația de plată, nu atunci când instituția decide să achite factura. Prin înregistrarea întârziată, situațiile financiare nu au prezentat corect valoarea obligațiilor către furnizori.
Și această abatere fusese identificată anterior. Cu toate acestea, Consiliul Județean și Direcția de Drumuri Județene nu au introdus controalele necesare pentru ca facturile primite să fie înregistrate cronologic și complet.
Administrația a continuat să opereze după o logică apropiată de evidența încasărilor și plăților, ignorând principiul contabilității de angajamente, obligatoriu în sectorul public.
Județul nu și-a inventariat legal patrimoniul
Cea mai serioasă problemă administrativă privește patrimoniul public și privat al județului.
Nu a fost emisă hotărârea necesară declanșării inventarierii anuale. Comisia specială nu a întocmit și nu a actualizat inventarul bunurilor din domeniul public și privat. Nu a fost elaborat proiectul de hotărâre pentru atestarea inventarului domeniului public, iar inventarul nu a fost aprobat de Consiliul Județean.
Documentul nu a devenit anexă la statutul județului și nu a fost publicat în secțiunea destinată Monitorului Oficial Local. Nici inventarul bunurilor imobile din domeniul privat nu a fost aprobat prin hotărâre.
Consecința este una extrem de gravă: nu a putut fi confirmată în mod complet existența și valoarea reală a elementelor patrimoniale prezentate în bilanț.
Cu alte cuvinte, administrația județeană nu a putut demonstra, printr-o procedură legală și completă, care sunt toate bunurile pe care le deține și cât valorează acestea.
Pentru o instituție care administrează drumuri, spitale, clădiri, terenuri, centre sociale și bunuri culturale, lipsa unei inventarieri conforme nu este o simplă formalitate. Ea afectează chiar capacitatea administrației de a-și cunoaște și proteja patrimoniul.
Ateneul Tineretului nu a fost reevaluat la termen
La Centrul Județean de Cultură și Artă Caraș-Severin, clădirea și terenul aferente Ateneului Tineretului nu au fost reevaluate în termenul legal.
Ultima reevaluare fusese realizată cu mai mulți ani în urmă, deși construcțiile și terenurile aflate în patrimoniul instituțiilor publice trebuie reevaluate periodic.
Prin omiterea acestei operațiuni, activele au rămas raportate la valori care nu mai reflectau realitatea, iar patrimoniul instituției culturale a fost subevaluat.
Administrația care afirmă că protejează și valorifică patrimoniul cultural nu a reușit să asigure nici măcar actualizarea contabilă a unuia dintre bunurile sale.
Imobilul preluat de la Bozovici nu a fost introdus în evidențele județului
Un imobil format din teren și clădire a fost transferat din domeniul public al comunei Bozovici în domeniul public al județului Caraș-Severin și în administrarea Consiliului Județean.
Deși imobilul fusese intabulat pe numele județului, acesta nu a fost înregistrat în evidența tehnico-operativă și nici în contabilitate.
Mai mult, documentele prezentate nu permiteau stabilirea valorii bunului transferat.
Județul deținea astfel un imobil care nu apărea în bilanț și a cărui valoare nu putea fi determinată. Este încă o dovadă că evidența patrimoniului nu era completă și că legătura dintre actele juridice, intabulare și contabilitate nu funcționa corespunzător.
Direcția de Drumuri Județene, cu solduri contabile neclarificate
La Direcția de Drumuri Județene Caraș-Severin a fost identificată o diferență nejustificată de 52.252,91 lei între soldul contului de debitori din balanța de verificare și evidența analitică.
Într-un document apărea suma de 650.964,32 lei, iar în celălalt 703.217,23 lei.
Mai grav, pentru o parte dintre aceste sume nu a putut fi stabilită cu certitudine proveniența, valoarea exactă și vechimea. Soldul includea litigii, indemnizații pentru concedii medicale care trebuiau recuperate și operațiuni vechi, unele anterioare anului 2020.
O instituție care gestionează investiții și contracte de infrastructură nu poate funcționa cu diferențe între evidența sintetică și cea analitică și cu sume vechi a căror origine nu mai poate fi demonstrată clar.
Contractele pentru acoperișul Spitalului Județean, împărțite pentru evitarea procedurii legale
La Spitalul Județean de Urgență Reșița, lucrările pentru repararea acoperișului Staționarului II au fost împărțite în mai multe contracte de valoare mai mică.
Un contract a fost încheiat pentru 595.000 de lei, inclusiv TVA, și a fost ulterior majorat printr-un act adițional cu 297.500,48 lei. Valoarea acestuia a ajuns la 892.500,48 lei.
În paralel, cu același executant a fost semnat un al doilea contract, tot de 595.000 de lei.
Valoarea totală a ajuns astfel la 1.487.500 de lei, inclusiv TVA, peste limita care permitea utilizarea achiziției directe.
Lucrările trebuiau tratate ca un necesar unitar și atribuite printr-o procedură competitivă. Împărțirea lor în contracte distincte a permis ocolirea procedurii prevăzute de lege.
Instituția a fost sancționată contravențional pentru această practică.
Nu vorbim despre o neînțelegere minoră a unor formalități, ci despre fragmentarea unei achiziții a cărei valoare reală impunea transparență, publicitate și concurență.
Constructorul lucra deja înainte ca actele să fie semnate
La lucrările de modernizare și igienizare a Farmaciei 221 și a laboratorului de analize medicale a fost identificată o situație și mai gravă.
Contractele de lucrări, situațiile de lucrări și procesele-verbale de recepție au fost întocmite în aceeași zi.
Documentele ar fi trebuit să arate că într-o singură zi au fost contractate, executate și recepționate lucrări de amenajare interioară, gletuire, înlocuire de uși și ferestre și reparații în jurul tocurilor.
În realitate, lucrările începuseră cu mai multe săptămâni înainte de semnarea contractelor.
Asta înseamnă că societatea lucra deja în spațiile spitalului înainte ca procedura contractuală să fie finalizată și înainte ca documentele prin care i se atribuiau lucrările să existe oficial.
Concluzia consemnată este fără echivoc: contractele au fost acordate preferențial, cu încălcarea transparenței, tratamentului egal și nediscriminării.
Și în acest caz instituția a fost sancționată contravențional.
Reparații contractate fără documentație tehnică reală
Lucrările pentru acoperișul Staționarului II au fost contractate și plătite în lipsa unei documentații tehnice complete.
Spitalul nu a întocmit un deviz estimativ propriu, bazat pe măsurători realizate de specialiști. Nu exista un caiet de sarcini din care să rezulte clar corpurile clădirii unde urmau să fie realizate lucrările, suprafața exactă, materialele și cantitățile necesare.
Valoarea achiziției a fost fundamentată folosind un deviz întocmit chiar de societatea care urma să execute lucrările. Același document a devenit ulterior ofertă.
Deși contractul menționa existența unui caiet de sarcini, acesta nu a putut fi prezentat.
Situațiile de lucrări au fost semnate de reprezentantul firmei și de managerul spitalului, fără confirmarea unui specialist în construcții.
Într-un caz, întreaga lucrare a fost recepționată înainte ca o situație de lucrări în valoare de 351.050 de lei să fie întocmită. Procesul-verbal de recepție avea o dată anterioară documentului care descria lucrările presupus recepționate.
În aceste condiții, actele nu permit stabilirea clară a corpului pe care s-a intervenit, a suprafeței reparate și a cantităților efectiv executate.
Deficiențele au fost atât de mari încât nu a putut fi confirmată corectitudinea, realitatea și calitatea lucrărilor, fiind considerată necesară verificarea lor de către un specialist independent.
Costuri facturate și plătite de două ori
În cadrul lucrărilor la acoperiș au fost identificate articole de deviz dublate, în valoare totală de 10.401,50 lei.
Printre acestea se numără costurile pentru jgheabul de evacuare a molozului, montarea și demontarea schelei și plasa de protecție.
Constructorul solicitase actul adițional susținând că aceste echipamente erau deja montate și că se mențin costurile de manipulare. Cu toate acestea, articolele respective au fost introduse din nou în deviz și acceptate la plată.
Administrația spitalului a achitat astfel de două ori aceleași categorii de lucrări și materiale.
Cinci autoturisme cumpărate peste limitele legale
Consiliul Județean a achiziționat cinci autoturisme în cadrul unui program destinat promovării vehiculelor mai puțin poluante.
Vehiculele aveau motoare de 2.488 cm³, deși normele aplicabile instituțiilor publice stabileau o limită mai mică. Și prețul fiecărei mașini a depășit plafonul permis.
Prin această achiziție, bugetul județului a fost prejudiciat cu 48.258,54 lei.
Administrația a folosit un program de mediu pentru a cumpăra automobile mai puternice și mai scumpe decât permiteau limitele legale.
O administrație care nu învață din propriile abateri
Investițiile finalizate au continuat să figureze ca lucrări în curs. Facturile au continuat să fie înregistrate la plată și nu la momentul primirii. Recomandările anterioare au dus la corectarea unor cazuri punctuale, fără eliminarea cauzelor.
Acest mod de lucru descrie o administrație care reacționează numai după ce neregulile sunt descoperite, dar nu construiește mecanisme capabile să le prevină.
Controlul intern nu și-a îndeplinit rolul, iar instituțiile din subordine au ajuns să deruleze achiziții, lucrări și plăți în condiții care au atras sancțiuni și au făcut imposibilă confirmarea calității unor investiții.
Florin-Silviu Hurduzeu și responsabilitatea pentru administrația pe care o conduce
Florin-Silviu Hurduzeu nu întocmește personal notele contabile, nu măsoară acoperișurile și nu semnează toate recepțiile instituțiilor subordonate.
În calitate de președinte al Consiliului Județean și ordonator principal de credite, el conduce însă administrația județeană, aprobă situațiile financiare și răspunde politic pentru funcționarea sistemului de control intern.
În administrația condusă de acesta, investiții de 27,5 milioane de lei au fost raportate greșit, facturi de aproape 16 milioane de lei au fost înregistrate cu întârziere, patrimoniul nu a fost inventariat legal, bunuri nu au fost înregistrate, contractele au fost fragmentate, lucrările au început înainte de semnarea actelor, recepțiile au fost întocmite în condiții greu de susținut, iar unele costuri au fost plătite de două ori.
Nu mai este vorba despre incidente fără legătură între ele. Este vorba despre modul în care au funcționat Consiliul Județean Caraș-Severin și instituțiile aflate sub autoritatea sa.
Responsabilitatea pentru această administrație revine conducerii sale.
Iar conducerea poartă numele lui Florin-Silviu Hurduzeu.
