Consiliul Județean Dâmbovița, instituție condusă de președintele PSD Corneliu Ștefan, se află în centrul unui tablou administrativ care arată o succesiune de erori financiare, investiții gestionate defectuos, evidențe contabile denaturate și proceduri de achiziție care au încălcat legislația în vigoare.
Documentele analizate arată că problemele nu se limitează la o singură instituție sau la o singură categorie de activitate. Neregulile apar în aparatul propriu al Consiliului Județean, în Spitalul Județean de Urgență Târgoviște, în Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, în Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” și în alte structuri aflate sub autoritatea administrației județene.
Imaginea de ansamblu este cea a unei administrații care vorbește despre investiții și dezvoltare, dar care nu reușește să asigure un control riguros asupra modului în care sunt gestionați banii publici.
Patrimoniul județului a fost denaturat cu aproape 126 de milioane de lei
Cea mai gravă problemă identificată privește patrimoniul aflat în administrarea Consiliului Județean și a instituțiilor subordonate.
Mai multe entități nu au respectat regulile privind reevaluarea construcțiilor și terenurilor. În unele cazuri reevaluările nu au fost efectuate la termenul legal, iar în altele au fost utilizate formule și indici greșiți care au condus la stabilirea unor valori eronate.
Rezultatul a fost spectaculos prin dimensiune: activele județului au fost subevaluate cu aproape 126 de milioane de lei.
Practic, patrimoniul real al județului nu a fost reflectat corect în situațiile financiare, ceea ce afectează imaginea exactă a averii publice administrate de Consiliul Județean.
O eroare de asemenea amploare nu mai poate fi pusă exclusiv pe seama unor funcționari sau a unor greșeli tehnice. Vorbim despre o problemă sistemică apărută într-o administrație aflată sub coordonarea lui Corneliu Ștefan.
Drumuri județene plătite peste valoarea reală
Un alt capitol problematic îl reprezintă investițiile în infrastructura rutieră.
La trei proiecte importante de modernizare a drumurilor județene au fost acceptate la plată situații de lucrări supraevaluate. Constructorii au folosit formule de ajustare care nu respectau reglementările aplicabile și au inclus costuri care nu trebuiau luate în calcul.
Mai mult, au fost identificate cantități de lucrări care figurau în documente fără să fi fost executate în realitate.
Valoarea plăților efectuate nejustificat a depășit jumătate de milion de lei, iar prejudiciul total stabilit ulterior a ajuns la peste 620.000 de lei.
Faptul că aceste situații au trecut de toate filtrele de verificare ale administrației județene ridică problema eficienței controlului intern și a modului în care sunt validate plățile pentru investițiile finanțate din bani publici.
Spitalul Județean, campion la erori financiare
O parte consistentă a problemelor identificate provin de la Spitalul Județean de Urgență Târgoviște, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean.
În primul rând, evidențele contabile ale spitalului nu au corespuns cu datele din execuția bugetară, fiind identificată o diferență de peste 1,2 milioane de lei între creanțele raportate și cele înregistrate contabil.
Mai grav, spitalul nu a înregistrat integral obligațiile rezultate dintr-un control efectuat asupra unor subvenții încasate necuvenit.
Valoarea principală a sumelor stabilite la restituire a fost de aproape 1,75 milioane de lei, la care s-au adăugat dobânzi și penalități de aproximativ 390.000 de lei.
Cu toate acestea, obligațiile nu au fost reflectate complet în contabilitate, ceea ce a condus la prezentarea unei imagini financiare incomplete.
Practic, una dintre cele mai importante instituții aflate sub autoritatea Consiliului Județean a raportat o situație financiară care nu reflecta integral realitatea economică.
Spitalul a pierdut peste 800.000 de lei din neglijență administrativă
Problemele nu se opresc aici.
Spitalul Județean a solicitat de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate o sumă mai mică decât cea la care avea dreptul pentru acoperirea influențelor salariale.
Diferența depășește 818.000 de lei.
Cu alte cuvinte, instituția a renunțat practic la venituri care puteau intra în bugetul său, deși existau instrucțiuni clare privind modul de calcul al sumelor.
Într-un sistem medical care se plânge constant de lipsa resurselor financiare, pierderea unor asemenea sume este greu de justificat.
DGASPC nu și-a înregistrat propriile obligații
La Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului au fost identificate alte probleme majore.
Instituția nu a înregistrat obligații certe față de persoanele cu handicap și nici creanțe care urmau să fie recuperate prin programe finanțate din PNRR.
Astfel, situațiile financiare au prezentat datorii mai mici decât cele reale și creanțe mai mici decât cele existente în realitate.
În administrația publică, asemenea omisiuni afectează capacitatea de planificare financiară și creează o imagine falsă asupra situației economice a instituției.
Investiții finalizate, dar ținute artificial „în lucru”
La Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” au fost menținute în categoria investițiilor în curs trei obiective care erau deja finalizate și recepționate.
Valoarea acestora depășea 645.000 de lei.
O astfel de practică denaturează rezultatul patrimonial și oferă o imagine eronată asupra investițiilor aflate în desfășurare.
În mod normal, după finalizare, investițiile trebuie transferate în patrimoniu și reflectate corespunzător în contabilitate.
Beneficii neîncasate și bani lăsați pe masă
Administrația județeană nu a calculat și nu a încasat la timp beneficii datorate de un antreprenor care executa lucrări de infrastructură.
Valoarea sumelor neîncasate a depășit 63.000 de lei.
Deși suma a fost recuperată ulterior, situația demonstrează încă o dată că mecanismele de control nu au funcționat corespunzător.
Achiziții publice cu încălcarea regulilor concurenței
Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” a efectuat achiziții directe pentru publicații, suveniruri și materiale promoționale în valoare de aproape 470.000 de lei, deși valoarea depășea pragurile care permiteau utilizarea acestei proceduri.
În plus, instituția nu a transmis în sistemul electronic de achiziții notificări aferente unor achiziții directe care au depășit un milion de lei.
Abaterile au fost considerate suficient de grave pentru aplicarea unor sancțiuni contravenționale.
În traducere simplă, o instituție aflată sub autoritatea Consiliului Județean a încălcat reguli fundamentale privind transparența și concurența în utilizarea fondurilor publice.
Consiliul Județean nu avea nici măcar metodologia pentru calculul tarifelor
În mod surprinzător, administrația județeană nu elaborase nici metodologia care trebuia să stabilească modul de calcul al tarifelor și prețurilor pentru administrarea drumurilor județene.
Lipsa unui astfel de document înseamnă că nu exista un cadru clar și transparent pentru fundamentarea costurilor suportate din bani publici.
În orice administrație modernă, asemenea instrumente reprezintă elemente de bază ale guvernanței financiare.
Responsabilitatea politică poartă numele lui Corneliu Ștefan
Corneliu Ștefan nu întocmește personal documentele contabile și nu verifică fiecare situație de lucrări care ajunge la plată.
În schimb, el conduce Consiliul Județean Dâmbovița, aprobă direcțiile administrative ale instituției și răspunde politic pentru modul în care funcționează aparatul pe care îl coordonează.
În administrația aflată sub conducerea sa au fost identificate active subevaluate cu aproape 126 de milioane de lei, investiții în infrastructură plătite peste valoarea reală, subvenții încasate necuvenit, venituri pierdute de spitale, datorii neînregistrate, creanțe omise, achiziții publice sancționate și proceduri administrative care nu au respectat cerințele legale.
Privite separat, fiecare dintre aceste situații poate fi prezentată drept o eroare punctuală. Privite împreună, ele descriu însă modul în care a funcționat administrația județeană.
Iar atunci când asemenea probleme apar simultan în Consiliul Județean și în mai multe instituții aflate în subordine, responsabilitatea nu mai poate fi transferată exclusiv către funcționari sau directori. Ea urcă inevitabil până la vârful administrației conduse de Corneliu Ștefan (PSD).
