Situația financiară a Municipiului Târgu Jiu scoate la iveală o administrație în care evidențele contabile nu corespund întotdeauna realității din teren, investițiile finalizate rămân ani întregi înregistrate drept lucrări în curs, terenurile vândute continuă să figureze în patrimoniu, iar unele bunuri care nu mai există sunt păstrate în acte ca și cum s-ar afla încă în proprietatea orașului.
Sub conducerea primarului Marcel Laurențiu Romanescu, problemele nu se limitează la simple greșeli tehnice. Documentele analizate indică deficiențe repetate în administrarea patrimoniului, vânzarea terenurilor, gestionarea investițiilor, controlul contractelor și protejarea veniturilor bugetului local.
Situațiile financiare ale municipiului au primit opinie cu rezerve, ceea ce arată că erorile identificate au fost suficient de importante pentru a afecta imaginea financiară prezentată public.
Patrimoniul municipiului nu a mai fost reevaluat din 2020
Una dintre cele mai importante probleme privește terenurile și clădirile aflate în domeniul public și privat al municipiului. Acestea trebuiau reevaluate cel puțin o dată la trei ani, însă ultima operațiune fusese realizată în 2020.
Termenul legal expirase în 2023, dar nici la sfârșitul anului 2024 administrația nu actualizase valorile patrimoniului.
Numai eșantionul analizat însuma 62.328.873 de lei. Chiar și aplicarea indicelui de inflație ar fi determinat o creștere importantă a valorii contabile, însă problema este mai profundă: valorile din evidențele primăriei nu mai reflectau valoarea reală de piață a bunurilor.
Consecința este că bilanțul municipiului prezenta activele și capitalurile proprii la valori subevaluate, iar patrimoniul orașului nu putea fi cunoscut cu exactitate.
Clădiri care nu mai existau și imobile vândute, păstrate în contabilitate
În patrimoniul municipiului au fost menținute imobile care aparțineau vechiului stadion, deși acestea nu se mai regăseau în noua investiție realizată pe amplasament.
Tot în evidențe a rămas și un imobil de pe strada Ana Ipătescu, deși fusese înstrăinat încă din anul 2022.
Valoarea totală a bunurilor menținute nejustificat în contabilitate era de 3.723.580 de lei. Neregula a fost corectată numai parțial în timpul verificărilor.
Această situație arată că inventarierea patrimoniului nu a funcționat ca un mecanism real de verificare. Bunuri despre care se știa că lipsesc au continuat să fie păstrate atât în evidența contabilă, cât și în inventarul domeniului privat.
Cu alte cuvinte, administrația a realizat formal inventarierea, dar rezultatele acesteia nu au fost reflectate integral în situațiile financiare.
Amortizări calculate nelegal: peste 3,18 milioane de lei
Primăria a înregistrat amortizarea unor construcții din domeniul privat al municipiului, deși acestea nu trebuiau amortizate conform reglementărilor aplicabile.
Valoarea erorii se ridică la 3.182.054 de lei.
Prin această practică:
- activele au fost diminuate;
- rezervele și fondurile au fost subevaluate;
- capitalurile proprii au fost prezentate la o valoare mai mică decât cea reală.
Corecțiile au fost realizate abia în timpul verificărilor.
Investiție de 7,1 milioane de lei, absentă din patrimoniu
La Școala „Constantin Săvoiu”, valoarea finală a unei investiții modernizate, finalizate și recepționate nu a fost integrată în valoarea construcției.
Este vorba despre 7.101.681 de lei.
Deși lucrarea fusese terminată și recepționată, aceasta nu figura în fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al municipiului. În consecință, atât patrimoniul, cât și capitalurile proprii au fost subevaluate cu aceeași sumă.
Eroarea a fost corectată abia în 2025.
Terenuri vândute au rămas în proprietatea orașului, cel puțin în acte
Două terenuri, unul de 15.000 de metri pătrați și altul de 1.181 de metri pătrați, au continuat să figureze în evidențele contabile și în inventarul domeniului privat, deși fuseseră deja vândute.
Valoarea contabilă menținută eronat era de 639.384,95 lei.
Cele două terenuri au fost scoase din evidențe abia în anul 2025.
Situația este cu atât mai gravă cu cât tocmai tranzacțiile cu aceste terenuri sunt prezentate într-un capitol distinct privind managementul administrației.
Terenuri vândute fără licitație publică
În eșantionul analizat, toate vânzările de terenuri din 2024 s-au realizat în baza dreptului de preempțiune rezultat din contracte de concesiune sau superficie. Nu a fost identificată nicio vânzare prin licitație publică, procedură care ar fi putut asigura concurență și posibilitatea obținerii unui preț mai bun pentru bugetul local.
Documentele descriu această modalitate de vânzare ca pe o practică ce tinde să se generalizeze la nivelul municipiului.
Două terenuri au fost vândute unor societăți comerciale reprezentate de același administrator:
- un teren de 15.000 mp, concesionat anterior;
- un teren de 1.181 mp, asupra căruia fusese constituit un drept de superficie cu numai doi ani înaintea vânzării.
Pentru terenul de 1.181 mp, valoarea superficiei stabilită în anul 2022 indica un echivalent de aproximativ 261 de euro pe metru pătrat. Numai doi ani mai târziu, raportul folosit la vânzare a stabilit un preț de aproximativ 89 de euro pe metru pătrat.
Valoarea totală rezultată în 2022 era de aproximativ 308.241 de euro, în timp ce prețul stabilit în 2024 a fost de numai 105.109 euro.
Diferența este uriașă și produce efecte directe asupra veniturilor municipiului, chiar dacă răspunderea pentru evaluarea propriu-zisă aparține evaluatorului care a întocmit raportul. Administrația avea însă obligația de a proteja patrimoniul și de a se asigura că vânzările sunt transparente, competitive și avantajoase pentru comunitate.
Un teren evaluat în contabilitate la mai puțin de 5% din valoarea de piață
În cazul terenului de 15.000 mp de pe Insula Jiului, diferența dintre valoarea contabilă și cea de piață este spectaculoasă.
Terenul a fost vândut, fără TVA, pentru:
10.779.100 de lei.
În evidențele primăriei figura însă cu o valoare de inventar de numai:
533.021 de lei.
Valoarea contabilă reprezenta doar 4,95% din valoarea stabilită pentru vânzare.
Acest decalaj arată cât de îndepărtate de realitate erau valorile patrimoniului ținute în contabilitatea municipiului. Situația poate influența nu doar bilanțul, ci și stabilirea prețurilor minime de vânzare și nivelul redevențelor din contractele de concesiune.
Investiții finalizate de peste 4 milioane de lei, păstrate drept lucrări în curs
Două obiective finalizate, recepționate și date în folosință au rămas înregistrate ca active în curs de execuție:
- sensul giratoriu de la intersecția străzii Hidrocentralei cu strada Bicaz;
- lucrări privind extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare.
Valoarea totală a investițiilor raportate greșit este de 4.002.839 de lei.
Eroarea a diminuat capitalurile proprii și rezultatul patrimonial al municipiului. Situația a fost remediată abia în 2025.
Mobilier școlar de aproape jumătate de milion de lei, încadrat greșit
Unitățile de învățământ au înregistrat mobilier școlar în valoare de 477.354 de lei drept mijloace fixe, deși bunurile aveau valori individuale mai mici decât limita legală și trebuiau tratate ca obiecte de inventar.
Pentru aceste bunuri a fost calculată în mod eronat amortizarea, ceea ce a afectat:
- cheltuielile de capital;
- activele curente și necurente;
- rezultatul reportat al instituțiilor.
Erorile au fost corectate în anul 2025.
Bunuri casate greșit și echipamente înregistrate de două ori
La Școala Gimnazială „Voievod Litovoi” a fost eliminată din contabilitate o valoare cu 45.415 lei mai mare decât cea înscrisă în procesul-verbal de casare.
La Școala Gimnazială „Constantin Săvoiu” au fost scoase eronat din evidență pupitre și scaune în valoare de 31.249 lei.
Într-o altă situație, echipamente digitale, mobilier și materiale didactice în valoare de 207.024 de lei au fost înregistrate de două ori: o dată de primărie și o dată de Grădinița cu Program Prelungit nr. 1.
Capitalul social al unei societăți municipale, omis din contabilitate
Primăria a virat 730.800 de lei pentru majorarea capitalului social al societății Edilitara Public SA, companie la care Municipiul Târgu Jiu este acționar unic.
Cu toate acestea, suma nu a fost înregistrată în contul corespunzător titlurilor de participare, ceea ce a determinat subevaluarea activelor municipiului.
Corecția a fost făcută abia în 2025.
Peste 833.000 de lei plătiți pentru că orașul nu și-a atins ținta de reciclare
Municipiul Târgu Jiu nu a îndeplinit obiectivul anual de reducere a cantității de deșeuri depozitate.
În consecință, în anul 2024, bugetul local a suportat o cheltuială de:
833.339 de lei.
Banii au fost plătiți către Fondul pentru Mediu pentru diferența dintre cantitatea de deșeuri care trebuia reciclată și cea valorificată efectiv.
Documentele califică această cheltuială drept neeconomică. Practic, administrația a achitat din banii comunității factura propriei incapacități de a îndeplini obligațiile privind reciclarea.
Mese festive plătite pentru persoane care nu erau beneficiarii evenimentului
La evenimentul organizat de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice au fost decontate 185 de porții de mâncare pentru reprezentanți ai unor instituții publice, soliști și instrumentiști.
Aceste persoane nu se încadrau în categoria beneficiarilor prevăzuți în caietul de sarcini, care se referea la vârstnici și beneficiarii serviciilor sociale.
Valoarea meselor decontate nelegal a fost de:
38.848,57 lei.
Prejudiciul, fără accesorii, a fost recuperat în timpul verificărilor. Recuperarea banilor nu anulează însă faptul că plata a fost inițial angajată, acceptată și efectuată din bugetul local.
Investiții introduse în buget fără documentație
La Liceul Tehnologic Bârsești au fost incluse în lista de investiții lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii școlii fără să existe documentația tehnico-economică elaborată și aprobată în prealabil.
Astfel, administrația a introdus în programul anual de investiții un obiectiv care nu îndeplinea condițiile legale necesare pentru finanțare.
Contracte de vânzare în rate fără termene și penalități clare
La vânzarea unor imobile cu plata în rate, primăria nu a stabilit:
- data facturării ratelor;
- data la care acestea trebuiau plătite;
- penalități sau majorări pentru întârziere.
Aceste informații lipseau atât din proceduri, cât și din hotărârile Consiliului Local și din contractele semnate.
În lipsa unor termene precise, urmărirea și executarea creanțelor municipiului devin mult mai dificile, iar interesul bugetului local este insuficient protejat.
Contracte importante fără control financiar preventiv
Nu toate operațiunile privind veniturile publice au fost supuse controlului financiar preventiv. Verificarea a lipsit în cazul unor:
- contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor;
- contracte de concesiune;
- contracte de închiriere;
- contracte de superficie.
De asemenea, administrația nu a evaluat riscul diminuării veniturilor rezultate din vânzarea, concesionarea și închirierea patrimoniului.
Nu existau reguli suficiente privind independența evaluatorilor, limitele negocierilor și competențele comisiilor desemnate de Consiliul Local.
Un sistem administrativ vulnerabil
Raportul descrie și alte deficiențe:
- lipsa unei proceduri pentru reevaluarea periodică a patrimoniului;
- lipsa monografiilor contabile pentru toate operațiunile;
- activități pentru care nu au fost elaborate proceduri;
- neconcordanțe între contabilitate și inventarul domeniului privat;
- imobile neînscrise în cartea funciară;
- inventarul domeniului public neactualizat;
- lipsa unor baze de date informatice complete și salvate anual;
- dificultăți în reconcilierea informațiilor furnizate de primărie și instituțiile subordonate.
O administrație care corectează după ce este verificată
O parte importantă dintre erori a fost remediată în timpul verificărilor sau în anul 2025. Acest lucru nu înseamnă însă că sistemul a funcționat.
Dimpotrivă, arată că numeroase corecții nu au fost inițiate de mecanismele interne ale administrației, ci numai după ce neregulile au fost identificate din exterior.
Sub conducerea lui Marcel Laurențiu Romanescu, Primăria Târgu Jiu a ajuns să raporteze bunuri care nu mai existau, terenuri deja vândute, investiții finalizate drept lucrări în curs și valori patrimoniale aflate la o distanță uriașă față de piață. În același timp, orașul a suportat peste 833.000 de lei pentru nerealizarea țintelor de reciclare, a plătit mese festive unor persoane care nu erau beneficiarii evenimentului și a vândut terenuri fără ca în eșantionul analizat să existe măcar o licitație publică.
Responsabilitatea politică și administrativă nu poate fi redusă la explicația unor simple erori contabile. Primarul este ordonatorul principal de credite și conduce aparatul care are obligația să protejeze patrimoniul, să asigure legalitatea operațiunilor și să prezinte cetățenilor o imagine corectă asupra banilor și bunurilor orașului.
La Târgu Jiu, aceasta este imaginea profund afectată de erori, omisiuni și controale care fie nu au existat, fie nu au funcționat la timp.
