Pe 21 iulie 2026, Consiliul General al Municipiului București a mandatat, cu 39 de voturi pentru și 7 abțineri, conducerea Societății de Transport București să ceară insolvența. În aceeași ședință, primarul general Ciprian Ciucu a ținut să anunțe din start că nu își asumă deciziile de management luate de PNL la STB — deși, la împărțeala politică din perioada 2019–2024, compania fusese cedată chiar partidului din care face parte. Este singura recunoaștere oficială a modului în care a fost administrată, până la prăbușire, cea mai mare companie a Capitalei.

A doua zi, pe 22 iulie, la Tribunalul București se înregistra deja un dosar de deschidere a procedurii — dar nu depus de STB. Îl depusese RAMCO SRL, o firmă din Alba, pentru o creanță de circa 1,5 milioane de lei. În câteva ore i s-au alăturat alte două societăți: TERRA PALFINGER SRL și ROMANIAN SECURITY SYSTEMS SRL — adică exact firma care păzește, contra a 59 de milioane de lei, obiectivele companiei pe care o trimite acum în fața judecătorului-sindic.

Primarul general a vorbit public și despre „rapoarte de audit trucate”. Problema e că rapoartele de audit nu au fost trucate. Au fost publicate. Iar dacă cineva le-ar fi citit la timp, insolvența de astăzi nu ar fi surprins pe nimeni.

Verdictul pe care nimeni nu l-a citit

Pe 7 iulie 2025, Camera de Conturi București a comunicat STB raportul de audit de conformitate pentru exercițiile 2022 și 2023, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 608/10.06.2025. Concluzia, formulată în limbajul sec al auditorilor publici, este cea mai dură pe care o poate primi o companie de stat: „concluzie contrară”. În traducere: activitatea STB, în perioada 01.01.2022 – 31.12.2023, „nu este în conformitate, sub toate aspectele semnificative, cu criteriile aplicabile, cu legislația, normele și reglementările legale care au fost în vigoare”.

Raportul Camerei de Conturi București nr. 46330/07.07.2025, pag. 2 — abaterea nr. 5 privind contractul de pază și concluzia contrară de audit.

Nu „parțial neconformă”. Nu „cu deficiențe”. Neconformă sub toate aspectele semnificative.

Șase abateri au stat la baza acestui verdict. Iar la finalul concilierii, conducerea STB nu a contestat nimic: procesul-verbal consemnează că „nu au rămas puncte de vedere divergente față de constatările, concluzia auditului și recomandările formulate”.

Contractul de pază: cum se scrie un caiet de sarcini care alege câștigătorul

Procedura pentru „Serviciul de pază și protecție a obiectivelor, bunurilor și valorilor din cadrul unităților STB S.A.” a pornit în septembrie 2021, prin Decizia Consiliului de Administrație nr. 113/28.09.2021. Valoarea estimată: 69.903.950 lei fără TVA, pentru un acord-cadru pe cinci ani, 2022–2027.

Cum s-a ajuns la această cifră? Aici e miezul constatării Curții de Conturi. Nu prin prospectarea pieței. Nu prin solicitarea de oferte de preț de la furnizori de profil, așa cum obligă atât H.G. nr. 394/2016, cât și propria procedură internă a STB. Valoarea a fost construită din cheltuielile proprii ale companiei — cât ar fi costat-o pe STB să țină 205 agenți de pază pe statul propriu de plată, tichete de masă incluse, deși, notează sec auditorii, „acordarea tichetelor de masă este o opțiune a angajatorului, nu o obligație”.

Procedura s-a finalizat prin Acordul-cadru nr. 49-213/06.01.2023, atribuit societății Romanian Security Systems SRL: 59.423.760 lei fără TVA, tarif unitar 33 lei/oră, valabil până la 06.01.2028. Primul contract subsecvent, nr. 48-937/01.06.2023, a valorat 11.880.000 lei fără TVA.

Raportul Camerei de Conturi, pag. 25 — atribuirea acordului-cadru către Romanian Security Systems SRL: 59.423.760 lei, 33 lei/oră, scadență 06.01.2028.

Apoi urmează pasul care transformă o eroare metodologică într-o problemă de concurență. Cifra rezultată, împărțită la cinci ani — 13.980.791 lei pe an — a fost trecută în Fișa de date a achiziției drept criteriu de calificare: ofertanții trebuiau să demonstreze o cifră de afaceri medie anuală de minimum 13.900.000 lei. Cu alte cuvinte, un prag de intrare calculat nu după realitatea pieței de securitate, ci după cât de scump se păzea STB singură.

Raportul Camerei de Conturi, pag. 26 — criteriul de calificare de 13.900.000 lei și concluzia auditorilor: „se poate considera că a fost restrânsă nejustificat concurența”.

Sancțiunea Curții de Conturi pentru toată această construcție? Proces-verbal de contravenție nr. 75969/15.11.2024. Amendă: 20.000 de lei. Adică 0,03% din valoarea contractului.

Comodatul 4885: piesa pe care auditorii nu au deschis-o

Pe 10 noiembrie 2023, STB și RSS semnau Contractul de comodat nr. 4885/C, accesoriu al acordului-cadru. Semnatari: Daniel Istrate, director general, și Monica Ciocan, director economic, pentru STB; Octavian Pricop, administrator, pentru RSS.

Contractul de comodat nr. 4885/C/10.11.2023, pag. 1 — obiectul: „transmiterea dreptului de folosinta gratuita în favoarea exclusivă a comodatarului”.

Obiectul: transmiterea în folosință gratuită și exclusivă către firma privată a tuturor elementelor componente ale sistemelor de supraveghere și alarmare existente în unitățile STB — sisteme antiefracție în 18 locații, supraveghere video în 14, control acces în 12, de la casieriile Alexandria, Berceni sau Colentina până la Casieria Centrală din Bd. Dinicu Golescu. Durata: până la 06.01.2028.

Anexa 1 la contractul de comodat — lista unităților STB predate în folosință gratuită firmei de securitate.

Trebuie spus corect: contractul nu transferă imobile, birouri sau spații, iar comodatarul își asumă mentenanța „fără costuri suplimentare pentru comodant”. Echipamentele enumerate în Anexa 1 sunt, tehnic, modeste — două centrale Paradox 728+, un DVR AV-TECH, câteva camere DOME, senzori de șoc, 30 de metri de cablu ecranat.

Miza nu e valoarea fierului vechi. Miza e precedentul fiscal, iar acesta e documentat de Curtea de Conturi într-un dosar geamăn.

Dosarul geamăn: cum a plătit STB impozit pe profit pentru bunuri pe care nu le mai folosea

Pe 21 februarie 2023, STB semnase un contract de comodat aproape identic ca mecanism — nr. 4857/C — prin care preda gratuit stațiile de spălare din depouri și autobaze firmelor care câștigaseră contractele de igienizare. Și a continuat să calculeze amortizarea acelor stații, înregistrând-o în contul 681 drept cheltuială deductibilă fiscal.

Auditorii au respins tratamentul: bunurile nu mai generau venituri impozabile pentru STB, fiind „predate cu titlu gratuit spre folosință” altcuiva. Rezultatul, cumulat cu autobuzele turistice: cheltuieli deductibile majorate nejustificat cu 492.983 lei în 2022 și 534.795 lei în 2023 — total 1.027.778 lei — și un impozit pe profit suplimentar datorat statului de 164.444 lei, plus dobânzi penalizatoare.

Curtea de Conturi nu a verificat comodatul 4885, semnat cu firma de pază. Mecanismul contabil este însă identic. Întrebarea pe care o va moșteni administratorul judiciar este dacă STB a repetat, pe latura de securitate, exact eroarea fiscală pentru care a fost deja sancționată pe latura de curățenie.

Spălătorii: urgența fabricată și oamenii mutați de pe posturi

Pe același contract de igienizare, Curtea de Conturi a constatat o a doua abatere. STB a atribuit servicii estimate la 14,15 milioane de lei pentru șase luni prin negociere fără invitație prealabilă, deși pragul legal pentru licitație deschisă era de 2.089.574 lei. Motivul invocat: „extremă urgență”. Or, legea prevede explicit că situațiile invocate pentru a justifica extrema urgență „nu trebuie în niciun caz să fie atribuibile entității contractante” — iar spălarea vehiculelor era activitate principală a societății. Verdict: motivarea urgenței nu se justifică. A doua amendă de 20.000 de lei.

Consecința umană e consemnată tot în raport. La o săptămână după semnarea contractelor, doi dintre cei trei câștigători au cerut STB să le detașeze propriii spălători. STB a fost de acord. Un an mai târziu, prin Decizia nr. 280/31.01.2023 a directorului general, „se desființează toate posturile de spălători vehicule din punctele de lucru pentru care au fost desemnați să presteze activitatea operatori externi”. Sindicatul Transportatorilor din București a dat compania în judecată. A pierdut în fond, prin Sentința Civilă nr. 624 din 12.02.2024, și la apel.

Șase autobuze de 2,1 milioane de lei care n-au transportat niciun turist

În octombrie 2022, STB a cumpărat de la SC Transtrade SRL — societate al cărei obiect principal de activitate declarat la Registrul Comerțului este „extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții” — șase autobuze supraetajate Volvo second-hand, fabricate în 2012, pentru 359.500 euro. Plata: 2.104.158 lei.

La prerecepția din noiembrie 2022, comisia STB constata: două autobuze în proces de vopsire, două cu parbrizele fisurate, sistemele de supraveghere video „nu au fost funcționale”, caroseriile în recondiționare, necesare omologare RAR, anvelope noi, acumulatori noi.

Autobuzele au fost recepționate oricum, în februarie 2023. Abia pe 17 martie 2023 — după plată, după livrare, după recepție — STB a cerut Primăriei Capitalei să înființeze linia turistică pentru care le cumpărase. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară i-a răspuns că „serviciile de transport turistic nu fac parte din sfera serviciilor de transport public local de persoane”. Ministerul Transporturilor, sesizat în aprilie 2023, nu a răspuns nici după doi ani.

Raportul Camerei de Conturi, pag. 17 — investiție „ineficace timp de peste 18 luni”: 1.125.494 lei cheltuieli, 9.851 lei venituri.

Bilanțul consemnat de auditori: cheltuieli de 1.125.494 lei cu autobuzele nefolosite (amortizare, RCA, revizii, rovinietă, colantare cu logo-ul „Bucharest City Tour HOP ON HOP OFF”) și venituri totale de 9.851 lei — obținute prin închirierea ocazională a câte unui autobuz unei agenții de evenimente și unei case de producție. Vehiculele stau garate în strada Gaetano Donizetti nr. 8-10.

Auditorul financiar: un profit de 612.000 de lei care ascundea o pierdere de 120 de milioane

Raportul BDO Audit asupra situațiilor financiare la 31 decembrie 2024, semnat de partenerul Răzvan Cocei, este o opinie cu rezerve, însoțită de un paragraf de incertitudine semnificativă privind continuitatea activității.

Raportul auditorului independent BDO, pag. 1 — activ net 237.915.888 lei și profit net raportat de 612.208 lei.

STB raportase pentru 2024 un profit net de 612.208 lei. BDO identifică însă două corecții care, singure, îl anulează:

• În litigiul cu Electroputere VFU Pașcani, penalitățile care ar fi trebuit raportate erau de 117,5 milioane lei; societatea provizionase doar 49,1 milioane. Provizioanele sunt subevaluate cu 68,4 milioane lei, iar profitul supraevaluat cu aceeași sumă.

• Accesoriile aferente eșalonării la plată a datoriilor fiscale de 1.134,5 milioane lei — dobânzi și penalități de 223,4 milioane lei — nu au fost recunoscute la momentul datorării, ci doar la plată. Efect: „Alte datorii” diminuate cu 223,4 milioane, pierderea reportată cu 170,6 milioane, iar profitul majorat cu 52,8 milioane lei.

Raportul BDO, pag. 2 — creanțele de 306 milioane lei față de ADITPBI, provizioanele subevaluate cu 68,4 milioane și accesoriile nerecunoscute de 223,4 milioane lei.

Cumulate, cele două corecții înseamnă un profit umflat cu 121,2 milioane de lei. Rezultatul real al anului 2024 nu era un profit simbolic, ci o pierdere de peste 120 de milioane.

BDO mai semnalează: subvenții pentru investiții de 51,3 milioane lei pentru care nu există evidență la nivel de număr de inventar și niciun istoric — motiv pentru care auditorul refuză să se pronunțe asupra „existenței, exhaustivității și acurateței” lor; creanțe față de ADITPBI de 306 milioane lei cu vechime de peste un an, în creștere de la 117,6 milioane în 2023; drepturi de administrator în sistemele SAT și SAP acordate unui număr nelimitat de persoane; drepturi de acces nerevizuite; absența oricărui proces de gestionare a vulnerabilităților IT.

Printre riscurile semnificative, auditorii listează „evitarea elementelor de control implementate”: conducerea „se află implicit în poziția de a putea comite fraude prin subminarea controalelor care, în afara influenței lor, pot fi funcționale”. Precizarea corectă, pe care STB o va invoca inevitabil: BDO scrie explicit „Nu am identificat cazuri de fraudă”. Ceea ce a identificat este o companie în care nimic nu împiedica producerea ei.

Doi ani de conducere provizorie

Ultima abatere a Curții de Conturi explică restul. În 2022 și 2023, membrii Consiliului de Administrație și directorul general au fost numiți exclusiv cu mandate provizorii — patru luni, cu posibilitatea prelungirii cu încă două. Legea nr. 187/2023 a plafonat provizoratul la maximum cinci luni. La STB, provizoratul a fost menținut „pentru o perioadă mult mai mare, prin încheierea succesivă a Contractelor de mandat, fără a se demonstra caracterul de situație excepțională”.

Iar fraza decisivă: societatea nu a putut pune la dispoziția auditorilor niciun document din care să reiasă că, în tot intervalul 01.01.2022 – 31.12.2023, ar fi fost inițiată vreo procedură de selecție. Nu a fost o întârziere. A fost o alegere.

Ce moștenește administratorul judiciar

O companie cu 10.019 salariați, un activ net de 237,9 milioane lei, datorii fiscale eșalonate de peste un miliard, creanțe de 306 milioane neîncasate de la propria asociație de transport, un litigiu de 117,5 milioane cu producătorul de tramvaie, un contract de pază de 59 de milioane atribuit după o estimare care a restrâns concurența, șase autobuze care au produs 9.851 de lei în trei ani și un verdict de neconformitate totală de la Curtea de Conturi, contra căruia conducerea nu a ridicat nicio obiecție.

Iar la ușa Tribunalului București, primii la coadă: creditorii privați. Printre ei, firma de securitate care, prin comodatul nr. 4885, ține în folosință gratuită sistemele de supraveghere ale companiei — până în ianuarie 2028.