Sub conducerea lui Alin Tișe, Consiliul Județean Cluj a ajuns să raporteze un patrimoniu subevaluat cu peste 92 de milioane de lei, să introducă 43,3 milioane de lei în valoarea unei investiții deși banii reprezentau cheltuieli curente, să păstreze creanțe fără perspective reale de recuperare și să nu poată explica nici măcar cum în evidențele Cluj Arena există cu 7.932 de scaune mai mult decât capacitatea stadionului. În spatele imaginii de administrație performantă se conturează un sistem cu inventarieri neconforme, controale interne slabe, proceduri inexistente și recomandări mai vechi rămase parțial neaplicate.
Alin Tișe conduce Consiliul Județean Cluj de suficient timp încât să nu mai poată arunca vina pe greaua moștenire, pe lipsa de experiență sau pe funcționarii despre care pretinde că nu știe ce fac. Situațiile financiare scot la suprafață un tablou administrativ greu de împăcat cu discursul despre performanță: patrimoniu evaluat greșit, cheltuieli încadrate neconform, venituri neînregistrate, sporuri calculate eronat, garanții prescrise menținute în contabilitate și bunuri care există în acte, dar nu și în realitate.
Nu vorbim despre o simplă virgulă pusă greșit într-un bilanț. Vorbim despre zeci de milioane de lei care au fost mutate, menținute sau raportate în alte categorii decât cele legale, despre controale care nu au funcționat și despre un sistem de audit intern despre care se spune că are un impact redus și riscă să nu detecteze la timp disfuncționalitățile majore.
La capătul acestui lanț administrativ se află președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, ordonatorul principal de credite și omul care conduce instituția.
Patrimoniul județului, subevaluat cu peste 92 de milioane de lei
Prima mare problemă privește chiar patrimoniul județului. Nu toate clădirile și terenurile aflate în proprietatea Consiliului Județean Cluj aveau o valoare atribuită. În alte situații, valoarea înregistrată nu reprezenta valoarea justă sau nu cuprindea toate costurile aferente investiției.
Consecința: activele necurente ale județului au fost subevaluate cu 92.269.125,27 lei. Cu alte cuvinte, patrimoniul raportat în situațiile financiare nu corespundea realității cu o diferență de peste 18 milioane de euro.
Au fost identificate și investiții finalizate și recepționate care continuau să figureze în contul de „imobilizări corporale în curs”. Această situație a produs suplimentar o supraevaluare a rezultatului patrimonial cu 1.465.628,24 lei.
Problemele se extind inclusiv la bunurile județului concesionate Companiei de Apă Someș SA. Pentru acestea trebuie refăcută evaluarea și asigurată înregistrarea corectă atât în contabilitatea concesionarului, cât și în cea a Consiliului Județean Cluj.
Este greu de susținut că județul este administrat riguros atunci când conducerea nu poate prezenta o imagine contabilă corectă nici măcar asupra propriilor clădiri și terenuri.
Peste 43 de milioane de lei în cheltuieli curente au fost trecute în valoarea unei investiții
O altă neregulă de proporții apare în proiectul privind închiderea depozitului de deșeuri. Tranzacții desfășurate în perioada 2018–2023 și concretizate în plăți pentru cheltuieli curente au fost înregistrate ca elemente ale investiției. În anul 2024, aceste cheltuieli au fost transferate în valoarea mijlocului fix rezultat.
Valoarea totală: 43.345.690,73 lei.
Prin această operațiune, activele fixe corporale au fost supraevaluate cu peste 43,3 milioane de lei. Cu aceeași sumă au fost supraevaluate rezervele și fondurile, iar rezultatul patrimonial a fost subevaluat.
Nu rezultă automat că întreaga sumă reprezintă un prejudiciu, însă rezultă fără echivoc că situațiile financiare nu reflectau natura reală a cheltuielilor. Costuri curente au ajuns să umfle valoarea unei investiții cu peste 43 de milioane de lei.
Aproape 18 milioane de lei păstrate ca datorii ale localităților, fără un calcul actualizat
În cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Cluj”, instituția nu a asigurat un control eficient asupra cofinanțării datorate de fiecare unitate administrativ-teritorială.
Deși proiectul, valoarea acestuia și obligațiile părților au suferit modificări, în contabilitatea județului a fost menținută suma de 17.899.365 de lei ca debit al localităților. Creanțele necurente ale CJ Cluj au fost astfel supraevaluate cu aproape 18 milioane de lei.
Administrația Tișe trebuie acum să recalculeze contribuțiile, să clarifice prin acte obligațiile fiecărei localități, să stabilească termene și grafice de plată și să efectueze regularizările necesare. Aceste operațiuni trebuiau însă făcute înainte ca situațiile financiare să fie aprobate, nu după ce erorile au fost descoperite din exterior.
Rezerve umflate cu 11,8 milioane de lei
La șapte instituții subordonate Consiliului Județean Cluj au fost menținute rezerve din reevaluare aferente unor active complet amortizate, scoase din funcțiune sau care nu mai justificau păstrarea sumelor în evidență.
Postul „Rezerve și fonduri” a fost supraevaluat cu 11.824.651,36 lei.
Numai cele patru mari denaturări care au influențat opinia auditului – patrimoniul subevaluat, cheltuielile introduse în investiția depozitului de deșeuri, creanțele aferente cofinanțării și rezervele menținute nejustificat – produc efecte contabile de aproximativ 165,34 milioane de lei. Suma nu poate fi prezentată integral ca prejudiciu, deoarece include tipuri diferite de denaturări, dar dimensiunea ei arată cât de departe au ajuns situațiile financiare de imaginea exactă pe care ar fi trebuit să o ofere.
Consiliul Județean a păstrat banii care trebuiau virați comunelor
CJ Cluj nu a virat bugetelor locale ale comunelor cu care avea încheiate convenții procentul de 50% din taxele încasate pentru regularizarea autorizațiilor de construire.
Veniturile județului au fost supraevaluate cu 134.632 de lei, bani care trebuiau să ajungă la comune. Bugetul condus de Alin Tișe a beneficiat astfel de sume care nu îi reveneau integral.
Instituția nu avea nici măcar o procedură operațională completă care să reglementeze stabilirea, înregistrarea, încasarea și virarea acestor cote către localități.
Penalități de 88.278 de lei nu au fost calculate și încasate
Consiliul Județean Cluj nu a calculat, nu a înregistrat și nu a încasat majorările de întârziere aferente unor redevențe miniere neachitate la termen.
Veniturile și creanțele bugetului județean au fost subevaluate cu 88.278 de lei. Neregula a fost remediată în timpul verificărilor, nu prin funcționarea normală a mecanismelor interne ale instituției.
Amenzi de 186.500 de lei au dispărut din evidența contabilă
Amenzi aplicate în anul 2024 pentru încălcarea legislației în domeniul transportului județean de persoane și al disciplinei în construcții nu au fost înregistrate în contabilitate.
Veniturile din amenzi, creanțele bugetului județean și drepturile constatate de încasat au fost subevaluate cu 186.500 de lei.
Situația demonstrează că între compartimentele care aplicau sancțiunile și serviciul financiar-contabil nu exista nici măcar un mecanism eficient prin care amenzile să fie transmise și înregistrate cronologic. CJ Cluj trebuie acum să identifice toate structurile care aplică sancțiuni și să elaboreze o procedură pe care ar fi trebuit să o aibă deja.
Două cabinete medicale vândute aceluiași medic prin negociere directă
Două spații cu destinația de cabinete medicale au fost vândute prin negociere directă aceluiași medic. Un spațiu era deținut prin concesiune, iar celălalt printr-un contract de închiriere.
Pentru unul dintre cele două spații trebuia organizată licitație publică cu strigare. O asemenea procedură ar fi putut genera venituri mai mari pentru județ, însă diferența nu mai poate fi estimată.
Instituției i s-a cerut să clarifice modul de înstrăinare și să restabilească situația anterioară în cazul imobilului vândut neconform. Este una dintre cele mai grave situații din raport, deoarece nu mai vorbim doar despre o înregistrare contabilă greșită, ci despre modalitatea în care un bun al județului a fost înstrăinat.
Salarii calculate greșit la Filarmonica de Stat Transilvania
La Filarmonica de Stat Transilvania, salariile de bază ale personalului cu funcții de specialitate artistică au fost stabilite folosindu-se o grilă necorespunzătoare.
Cheltuielile de personal și datoriile curente au fost supraevaluate cu 98.762 de lei, iar rezultatul patrimonial a fost subevaluat cu aceeași sumă.
Conducerea CJ Cluj trebuie să analizeze situația, să stabilească întinderea eventualului prejudiciu și, dacă se confirmă obligația legală, să recupereze banii și să regularizeze contribuțiile aferente.
Sporuri acordate nejustificat în trei spitale
Personalului TESA din trei spitale clujene i-a fost calculat eronat sporul pentru condiții de muncă:
- 13.602 lei la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca;
- 3.516 lei la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”;
- 3.727 lei la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.
Valoarea totală este de 20.845 de lei. Cheltuielile de personal și datoriile au fost supraevaluate, iar rezultatul patrimonial a fost subevaluat.
În acest caz s-a cerut explicit stabilirea prejudiciului, recuperarea acestuia, corectarea declarațiilor și regularizarea obligațiilor cu bugetul general consolidat.
Dobânzi de 186.194 de lei raportate la categoria greșită
Plățile aferente obligațiunilor emise de județ în 2023 au fost raportate necorespunzător. Categoria „Dobânzi” a fost supraevaluată cu 186.194 de lei, iar categoria „Comisioane și alte costuri aferente împrumuturilor” a fost subevaluată cu aceeași valoare.
Poate părea o simplă reclasificare, dar este încă o dovadă că situațiile financiare aprobate sub autoritatea lui Alin Tișe nu prezentau corect destinația banilor.
Deconturi de carburant de 1,47 milioane de lei neînregistrate la timp
DGASPC Cluj nu a înregistrat în exercițiul financiar corespunzător deconturile depuse în noiembrie și decembrie 2024 pentru carburantul folosit de persoanele cu handicap grav sau accentuat, familiile, asistenții personali ori însoțitorii acestora.
Valoarea deconturilor omise a fost de 1.472.693,17 lei.
Cheltuielile de asistență socială au fost subevaluate, iar rezultatul patrimonial a fost supraevaluat cu aceeași sumă. O obligație socială de aproape un milion și jumătate de lei nu a fost reflectată corect în contabilitatea instituției.
Bonuri valorice de 450.650 de lei evidențiate greșit
Tot la DGASPC Cluj, bonuri valorice de 450.650 de lei nu au fost evidențiate corespunzător la sfârșitul anului 2024.
Cheltuielile de asistență socială și cele din contul de rezultat patrimonial au fost supraevaluate, iar activele curente au fost subevaluate. Corecția s-a făcut abia în timpul verificărilor.
Finanțare primită în 2023, înregistrată ca venit în 2024
O finanțare externă nerambursabilă de 103.179 de lei, primită de DGASPC Cluj în anul 2023, a fost înregistrată ca venit abia în anul 2024.
Rezultatul patrimonial al anului 2024 a fost astfel supraevaluat cu 103.179 de lei. Din nou, imaginea contabilă prezentată nu corespundea perioadei în care banii fuseseră efectiv primiți.
Trei instituții nu au calculat amortizarea activelor
Școala Populară de Arte „Tudor Jarda”, Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz și Școala Gimnazială Specială Huedin nu au calculat și înregistrat amortizarea activelor fixe.
Activele necurente și rezultatul patrimonial au fost supraevaluate cu 73.494,50 lei.
Faptul că aceeași neregulă apare în trei instituții diferite demonstrează că nu este vorba doar despre o greșeală izolată, ci despre lipsa unui control eficient exercitat de ordonatorul principal de credite asupra instituțiilor subordonate.
Creanțe fără perspectivă reală de recuperare, menținute în bilanț
La sfârșitul anului 2024, în contabilitate se menținea nejustificat suma de 1.046.186,33 lei, prezentată drept creanță de recuperat de la organisme implicate în gestionarea unor proiecte cu finanțare externă.
La CJ Cluj figurau 709.444,21 lei, deși acțiunile în instanță fuseseră respinse. La Spitalul Clinic de Boli Infecțioase figurau 336.742,12 lei, deși autoritatea de implementare comunicase că banii nu vor mai fi rambursați, iar spitalul nici măcar nu inițiase demersuri în instanță.
Bilanțul județului a fost astfel umflat cu creanțe care nu mai aveau o bază reală de recuperare. Corectarea s-a făcut numai după descoperirea situației.
Bunuri inexistente în magazie și active trecute drept obiecte de inventar
Stocurile de materiale și obiecte de inventar au fost supraevaluate cu 322.269,45 lei. Activele necurente au fost subevaluate cu 149.803,81 lei, iar rezultatul patrimonial a fost supraevaluat cu 316.092,12 lei.
La Spitalul Clinic de Recuperare, bunuri de 97.767,76 lei care aveau caracteristicile unor mijloace fixe au fost înregistrate ca obiecte de inventar. Pentru acestea nu fusese calculată o amortizare de 91.590,43 lei.
La Consiliul Județean Cluj figurau în magazie bunuri de 172.465,64 lei care fuseseră deja folosite ca piese de schimb sau materiale consumabile și nu mai existau efectiv în depozit.
Alte bunuri, în valoare de 52.036,05 lei, erau evidențiate drept obiecte de inventar, deși aveau caracteristicile unor mijloace fixe și durata normală de funcționare expirată.
Cu alte cuvinte, în administrația lui Alin Tișe, o parte dintre bunuri existau în acte, dar nu mai existau în magazie, iar altele erau încadrate contabil după reguli aplicate neunitar.
Cluj Arena: 38.133 de scaune în acte, dar numai 30.201 locuri în stadion
Cea mai spectaculoasă anomalie apare la Cluj Arena. În evidențele scriptice figurau 38.133 de scaune amplasate pe stadion.
Capacitatea reală a tribunelor este de 30.201 locuri.
Diferența este de 7.932 de scaune.
Unde sunt aceste scaune? Au existat vreodată? Au fost scoase din stadion fără ca evidențele să fie actualizate? Au fost înregistrate greșit de la început? Există doar pe hârtie? Acestea sunt întrebările la care conducerea Consiliului Județean Cluj trebuie să răspundă.
Instituția trebuie să inventarieze stocurile și bunurile din gestiunea stadionului, să stabilească situația reală și, dacă sunt constatate lipsuri, să determine și să recupereze eventualul prejudiciu.
Într-un județ prezentat drept model de administrație, aproape opt mii de scaune în plus în contabilitate nu reprezintă o eroare care poate fi ascunsă într-o notă de subsol.
Provizioane umflate cu peste 1,1 milioane de lei
Provizioanele au fost supraevaluate cu 1.108.032,31 lei.
La Filarmonica de Stat Transilvania figura suma de 12.328 de lei pentru drepturi salariale în privința cărora instanța se pronunțase definitiv încă din anul 2020.
La CJ Cluj au fost constituite provizioane de 1.095.704,31 lei pentru litigii privind despăgubirile aferente exproprierilor, la nivelul integral solicitat de proprietari, fără să fie scăzute sumele deja consemnate într-o bancă în favoarea acestora.
Erorile au fost corectate în timpul verificărilor, ceea ce ridică din nou întrebarea: unde era controlul intern înainte ca bilanțul să fie aprobat?
Garanții prescrise și datorii nejustificate de 5,5 milioane de lei
În contabilitatea CJ Cluj au fost menținute garanții pentru care creditorii nu își exercitaseră dreptul de restituire în termenul legal de prescripție, precum și sume datorate altor fonduri publice.
Postul „Datorii comerciale și alte datorii” a fost supraevaluat cu 5.519.150,80 lei.
Administrația trebuie să analizeze fiecare sumă și să păstreze în contabilitate numai datoriile certe. Faptul că peste 5,5 milioane de lei au rămas în bilanț fără o verificare corespunzătoare arată cât de formal a fost realizată inventarierea patrimoniului.
Spitalul din Borșa a constituit provizioane deși avea calitatea de creditor
Spitalul de Boli Psihice Cronice Borșa a constituit provizioane de 782.320,16 lei pentru litigii în care instituția avea calitatea de creditor.
Suma trebuia raportată ca activ contingent, nu ca provizion pentru o posibilă obligație. Situația a supraevaluat provizioanele spitalului cu peste 782.000 de lei.
O cauțiune de 62.149,86 lei nu a fost solicitată înapoi
După soluționarea definitivă a unui proces, CJ Cluj nu a solicitat în termen restituirea unei cauțiuni de 62.149,86 lei.
Suma a rămas nejustificat în evidența datoriilor curente. Instituției i s-a cerut să analizeze cauțiunile și celelalte sume din contul respectiv, astfel încât bilanțul să mai cuprindă doar obligațiile reale.
Inventarierea patrimoniului a eșuat
Toate aceste exemple conduc la aceeași concluzie: inventarierea nu a stabilit situația reală a activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ale județului.
Bunuri care nu mai existau în magazie figurau în contabilitate. Scaunele Cluj Arena depășeau în acte capacitatea stadionului. Clădiri și terenuri nu aveau valori corecte. Garanții prescrise și creanțe nerecuperabile continuau să umfle bilanțul. Active amortizate integral păstrau rezerve din reevaluare.
Situațiile financiare aprobate sub conducerea lui Alin Tișe nu ofereau, așadar, o imagine completă și fidelă a patrimoniului județului.
Aceleași persoane participau la angajarea și la plata cheltuielilor
Problemele nu se opresc la contabilitate. În execuția bugetară nu era respectat principiul separării atribuțiilor. Persoanele implicate în angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor participau și la plata acestora.
Această deficiență fusese constatată și la verificarea anterioară, dar conducerea CJ Cluj nu luase măsurile necesare pentru remediere.
Actele de delegare nu conțineau limitele și condițiile delegării și nu erau însoțite de specimenele de semnături. În plus, lichidarea cheltuielilor nu era efectuată întotdeauna de persoanele împuternicite.
Unele investiții nu erau individualizate corespunzător în programul de investiții, iar angajamentele bugetare și legale erau înregistrate doar în momentul plății, nu cronologic și sistematic, așa cum impune legea.
Proceduri inexistente și lipsa unui plan de continuitate
La nivelul CJ Cluj nu existau proceduri operaționale pentru toate activitățile Direcției Juridice și ale serviciului care urmărește lucrările și exploatarea drumurilor județene.
Procedurile de resurse umane și financiar-contabile nu erau actualizate. Nu exista o procedură pentru centralizarea și verificarea situațiilor financiare ale instituțiilor subordonate și nici o procedură de sistem privind semnalarea neregulilor.
Nu fuseseră inventariate situațiile care ar putea produce întreruperea activității și nu exista un plan de continuitate. Aceeași problemă fusese constatată și anterior, dar administrația Tișe nu o remediase.
Sistemul de raportare a performanței nu funcționa corespunzător, rapoartele nu conțineau date concrete privind realizarea indicatorilor, iar procesul de gestionare a riscurilor prezenta disfuncționalități.
Haos administrativ și în instituțiile subordonate
La Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, persoanele desemnate să înlocuiască titularii la efectuarea plăților nu proveneau din compartimentul financiar-contabil. Nu fusese aprobat cadrul propriu al operațiunilor supuse controlului financiar preventiv, viza nu conținea toate informațiile obligatorii, iar evidența arhivistică era necorespunzătoare.
La Școala Gimnazială Specială „Transilvania” Baciu, organigrama nu corespundea regulamentului de organizare și funcționare. Delegarea ordonatorului de credite era incompletă, gestionarea riscurilor era defectuoasă, lipseau proceduri și nu exista un cadru propriu pentru controlul financiar preventiv. În registrul de intrări și ieșiri al documentelor arhivistice, ultimele mențiuni erau din anul 2012.
La Muzeul Memorial „Octavian Goga” Ciucea nu erau definite corespunzător obiectivele generale și specifice, nu existau indicatori de performanță, lipseau procedurile privind recrutarea, promovarea și întocmirea situațiilor financiare, nu exista nomenclator arhivistic, nu fusese desemnat un responsabil cu arhiva și nu exista plan de continuitate.
La Spitalul de Boli Psihice Cronice Borșa, organigrama nu corespundea regulamentului, nu exista un act administrativ privind delegarea atribuțiilor managerului în lipsa acestuia, procedurile nu erau actualizate, arhiva era administrată defectuos, gestionarea riscurilor nu funcționa corespunzător și lipsea planul de continuitate.
Când aceleași tipuri de probleme apar în mai multe instituții subordonate, nu mai poate fi invocată greșeala unui singur funcționar. Vorbim despre o incapacitate a conducerii județului de a institui și impune un sistem unitar de control.
Auditul intern al CJ Cluj, cu impact redus și risc de a rata problemele majore
Nici structura care ar fi trebuit să descopere din interior aceste nereguli nu pare să fi funcționat eficient.
Planul anual de audit intern a fost modificat fără prezentarea unor justificări. Pentru misiunile planificate nu au fost definite obiective generale, iar normele metodologice nu au fost respectate integral.
Misiunile care ar fi trebuit să verifice angajarea și utilizarea creditelor bugetare s-au concentrat în principal pe controlul intern managerial și doar într-o mică măsură pe modul efectiv în care au fost cheltuiți banii publici.
În auditurile de performanță nu au fost evaluate economicitatea, eficacitatea și eficiența activităților. Nu au fost stabilite criterii clare de evaluare, iar în ultimii patru ani nu au fost auditate corespunzător activitățile desfășurate din fonduri externe nerambursabile.
Mai grav, două rapoarte de audit intern, privind Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj și Centrul Agro Transilvania Cluj SA, nu au fost avizate de conducătorul instituției. Prin această neavizare a fost blocată valorificarea constatărilor și recomandărilor.
Structura de audit intern nu a informat la timp autoritatea competentă despre recomandările neînsușite. Informarea s-a făcut abia în timpul verificărilor externe. Pentru recomandările neimplementate la termen, conducerea CJ Cluj nu a dispus măsuri suficiente instituțiilor subordonate.
Concluzia este devastatoare: auditul intern avea o abordare sumară, cu relevanță redusă, existând riscul ca disfuncționalitățile majore să nu fie detectate și corectate la timp.
Alin Tișe nu mai poate poza în spectator
În fața acestui tablou, Alin Tișe nu poate pretinde că este doar un spectator al propriului aparat administrativ. Președintele Consiliului Județean Cluj este ordonator principal de credite și are responsabilitatea organizării controlului intern, protejării patrimoniului, aprobării situațiilor financiare și urmăririi instituțiilor subordonate.
Nu orice eroare contabilă înseamnă furt și nu toate sumele identificate reprezintă prejudicii. Dar acumularea lor, repetarea unor deficiențe din anii anteriori și incapacitatea instituției de a cunoaște situația reală a propriului patrimoniu arată o problemă profundă de conducere.
Peste 92 de milioane de lei diferență în evaluarea patrimoniului. Peste 43 de milioane de lei în cheltuieli curente introduse în valoarea unei investiții. Aproape 18 milioane de lei în creanțe menținute fără actualizarea obligațiilor localităților. Garanții și datorii de peste 5,5 milioane de lei rămase nejustificat în bilanț. Creanțe fără perspective reale de recuperare. Salarii și sporuri calculate greșit. Amenzi neînregistrate. Bani ai comunelor nevirati. Bunuri inexistente în magazie. Iar la Cluj Arena, aproape opt mii de scaune în plus pe hârtie.
Aceasta este administrația din spatele imaginii atent construite de Alin Tișe.
Cele mai multe măsuri aveau termen de implementare 30 iunie 2026. Conducerea CJ Cluj trebuie să explice public ce a corectat, ce sume a recuperat, cine a fost găsit responsabil, ce s-a întâmplat cu cele două cabinete medicale vândute aceluiași cumpărător și, mai ales, unde sunt cele 7.932 de scaune care există în contabilitatea Cluj Arena, dar nu în capacitatea reală a stadionului.
Așteptăm de la președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, și de la toate instituțiile menționate un punct de vedere și dreptul la replică.
